I, the caregiver – stories from ”the grey zone”

A hospital in Athens (foto: Wikipedia Commons)

Once the Greeks start to get old, they start saving money for ”apoklistiki” – just as the Bulgarian pensioners save money for funeral. Due to the lack of sufficient personnel in the hospitals, the care for old people is done mostly by foreigners, who work predominantly illegally

Tsvetelina Kirilova

Tsvetelina Kirilova has graduated from a professional school for comunication technology in Bulgaria. After the privatisation of the Bulgarian Telecommunication Company she was fired and worked as a caregiver and cleaner in Italy and Greece. This article was published on 13 July 2019 on the Bulgarian section of the site “The Barricade”.  

A few days ago I read on a Bulgarian site about an Armenean caregivers, who threw herself from the window of an Athenian hospital after a check by the Greek Labour Inspection. She worked there illegaly. She has been threatened with arrest for one month and extradition. In order to avoid them, she risked her life. The same day I learned from the Greek media about her death as a result of her wounds.

She was 50-years old, almost as much as me. After 16 years of illegal work in Greece, having been surrounded by the tragic stories of migrants from the whole of the Eastern Europe, I thought that nothing can shake me. What is the reason for the death of this worker? Unemployment, loneliness, fear of extradition, poverty? Armenians, Georgians and Russians pay between 3000 and 5000 euro, in order to come to Greece and to have “the privilege” to make “the free choice” between their extradition and death. I have lots of questions, but can’t answer all of them.

Advertisements

Calea clinică pentru copii care suferă de cancer duce înafara granițelor Bulgariei

Camera pentru jocuri pentru copii la Spitalul Universitar din Heidelgberg

O poveste scurtă de călătorie cu trenul ororilor, ceea ce reprezintă sistemul bulgar pentru tratament al copiilor cu boli oncologice. În sistemul aceste nu numai medicamentele, consumabilele, specialiştii şi paturile sunt deficitare, ci uneori chiar şi sapunul

Vanya Grigorova

Acest articol a fost publicat pe 18 iulie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

Departamentul aglomerat

Acum o lună mama unui copil cu o boală oncologică a publicat o factură pentru chimioterapie (medicamente pentru tratamentul cancerului), înmânată ei, lângă patul de moarte al copilului ei de 6 ani. Mimi a încetat din viaţă câteva zile mai târziu, iar uniunea copiilor cu boli oncohematologice a început protestele în faţa Ministerului Sănătăţii, cerind o soluţie trainică a problemei cu asigurarea medicamentelor la timp. Această problemă însă nu este singură cu care se confruntă parinţii copiilor bolnavi.

Клиничната пътека за децата, болни от рак, води извън България

Стая за игра на деца в университетската болница в Хайделберг

Кратък пътепис от пътуване с влакче на ужасите, каквото представлява нашата система за лечение на онкоболни деца. В нея дефицитни са не само лекарства, консумативи, специалисти и легла, но понякога дори и… сапунът

Ваня Григорова

Тази статия бе публикувана на 15 юли 2019 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

Препълненото отделение

Преди месец майката на дете с онкологично заболяване публикува фактура за химиотерапевтици, връчена й на смъртното легло на нейното 6-годишно дете. Мими си отиде дни по-късно, а сдружението на деца с онкохематологични заболявания започна протестни действия пред Министерство на здравеопазването с искане за трайно решаване на проблема с навременното осигуряване на лекарства. Той обаче съвсем не е единственият, пред който се изправят родителите на болните деца.

Eu, îngrijitoarea – poveste din ”zona gri”

Spital din Atena (foto: Wikipedia Commons)

Când încep să îmbătrânească, grecii îşi economisesc banii pentru ”apoklistiki”, aşa cum pensionarii bulgari economisesc bani pentru înmormântare. Din cauza lipsei unui număr suficient de asistente medicale în spitalele, grija pentru cei în vârsta se face predominant de către străini, care lucrează cel mai adesea ilegal

Ţvetelina Kirilova

Ţvetelina Kirilova a absolvit liceu profesional pentru tehnică de comunicaţie din Bulgaria. După privatizarea BTK (Companiei Bulgare de Telecomunicaţie) ea a fost concediată şi apoi a lucrat că îngrijorătoare pentru copii şi ca femeie de serviciu în Italia şi Grecia. Acest articol a fost publicat pe 17 iulie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

Acum câteva zile am citit pe un site bulgăresc despre îngrijitoarea armeneană care s-a sinucis, sărind de la fereastra unui spital atenien după o verificare a Inspecţiei Muncii – desigur, ea lucra acolo ilegal. Femeia era în pericol de a fi închisă pentru o lună în arestul poliţiei şi apoi extradată din Grecia. Pentru a evita acest scenariu, ea și-a riscat viaţa. În aceeaşi zi am aflat din media greceşti că femeia a murit din cauza rănilor suferite.

Avea 50 de ani, aproape cât am eu acum. După 16 ani de munca ilegală în Grecia şi după ce atâta timp am fost parte a poveștilor tragice ale migranţilor din întreaga Europă de Est, mă gândeam că nimic nu mă mai poate afecta emoţional. Care este cauza morții acestei lucrătoare? Şomajul, singurătatea, frica de extrădare, sărăcia? Femeile din Armenia, Georgia și Rusia plătesc între 3.000 şi 5.000 de euro pentru a veni să muncească în Grecia şi să aibă ”privilegiul” de a face ”o alegere liberă” între extradare şi propria moarte. Am multe întrebări, dar nu pot răspunde la toate.

Аз, болногледачката – разкази от „сивата зона“

Болница в Атина (снимка: Wikipedia Commons)

Започнат ли да остаряват, гърците се хващат да събират пари за „апоклистики“ – така, както българските пенсионери спестяват за погребение. Поради липсата на достатъчно персонал в болниците, грижата за възрастните хора се извърша главно от чужденци, работещи предимно на черно

Цветелина Кирилова

Цветелина Кирилова е завършила Техникум по съобщителна техника в България. При приватизацията на БТК е съкратена и оттогава е работила като детегледачка и чистачка в Италия и Гърция. Тази статия бе публикувана на 13 юли 2019 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

Преди няколко дни от български сайт научих за арменска болногледачка, която след проверка на инспекцията по труда в Гърция се хвърлила от прозореца на атинска болница, където е работила нелегално. Жената е била заплашена от затваряне за месец в полицейския арест и екстрадиция. За да ги избегне, рискувала живота си. В същия ден от гръцките медии разбрах и за нейната смърт вследствие от нараняванията ѝ.

Била е 50-годишна, почти колкото мен. След 16 години нелегална работа в Гърция и заобиколена от трагични истории на мигранти от цяла Източна Европа, мислех, че нищо не може да ме разтърси. Каква е причината за смъртта на тази работничка? Безработицата, самотата, страха от екстрадиция, безпаричието? Арменките, грузинките и рускините плащат от 3 до 5 хиляди евро, за да дойдат да работят в Гърция и да имат „привилегията“ да направят „свободния избор“ между екстрадицията и смъртта си. Имам много въпроси, но не мога да отговоря на всички тях.

Dessislava Pencheva: The ship navigation business fights for unified rules for transport along the Danube

Dessislava Pencheva (photo: Bulgarian-Romanian Chamber of Commerce and Industry)

An interview with the expert of the Bulgarian-Romanian chamber of commerce and industry on the results of the project DANTE and on the need for easing of ship navigation on the great European river

Vladimir Mitev

Dessislva Pencheva is the administrative manager of the project ”DANTE – improving the administrative procedures and processes related to the Danube waterway transport“. Dessislava Pencheva is part of the team of the Bulgarian-Romanian Chamber of Commerce and Industry for around 16 years since its foundation. She speaks Romanian, English and Russian language. She has graduated from the Academy of Economy in Svishtov.

Desislava Penceva: Businessul navigaţiei fluviale se luptă pentru reguli unificate ale transportului pe Dunare

Desislava Penceva (foto: Cameră de Comerţ şi Industri Bulgaro-Română)

Stăm de vorbă cu experta Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română despre rezultatele proiectului DANTE şi despre nevoia de înlesnire a navigiării pe marele râul european

Vladimir Mitev

Desislava Penceva este manager administrativ al proiectului DANTE – îmbunătăţirea procedurilor şi proceselor administrative legate de transportul pe Dunăre. Desislava Penceva face parte din echipa Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română de la infiinţarea ei acum aproape 16 ani. Vorbeşte limba română, limba engleză şi limba rusă. A absolvit Academia de Economie din Sviştov.