Cât de cool mai e haiducul?

Glose despre folk-rockul haiducesc

Florin Dumitrescu

Acest text a fost publicat pe 13 iunie 2022 pe secția românească a site-ului Baricada.

Sunt textier de treizeci de ani. Știu cam toată istoria libretisticii românești, de la romanțe până la cele mai noi genuri și subgenuri muzicale.

Prima dată, acum câțiva ani, am folosit într-un text un cuvânt pe care multă vreme l-am ocolit: haiduc. Mai precis, am propus distihul „încă pot să duc / viață de haiduc” pentru un cântec al lui Dan Manciulea, Am înfrânt. În context, „viață de haiduc” voia să însemne o viață la limita sărăciei, în refuzul convențiilor sociale, chiar cu o nuanță de rebeliune. Mulți dintre noi, atunci când nu reușim să plătim taxele sau când ne confruntăm cu abuzurile autorităților, avem impresia că devenim așa, un pic haiduci…

Numai că, într-un cântec folk, acestui sens i se adaugă inevitabil și alte ecouri.

Dincolo de vorba asta simplă se ițește o întreagă lume, cu pistoale și pumnale, cavalcade și ambuscade, o lume apropiată și, totuși, atât de exotică: lumea folk-rockului haiducesc, cu rădăcini la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70.

Dan Manciulea a cântat cântecul ca atare și l-a și imprimat pe disc. Mai departe l-au difuzat posturile de radio și l-au viralizat privitorii canalului său de YouTube. Dintr-odată m-am trezit că mulți oameni din comunitatea folk m-au întâmpinat ca pe unul de-al lor și m-au felicitat – mai ales pentru „partea aia cu haiducul”; în timp ce alții, din zona cool-trendy-corporații-industrii creative, mi-au zis că putea fi „o piesă ok”, dar o strică „partea aia cu haiducul”.

Cum se face că „partea aia cu haiducul” sparge publicul în două? m-am întrebat.

Колко готин е хайдукът?

Истории за румънския музикален жанр, наречен фолк-рок

Флорин Думитреску

Тази статия бе публикувана на 13 юни 2022 г. на румънската секция на сайта “Барикада”

От трийсет години съм автор на текстове. Познавам почти цялата история на румънската лирика – от романсите до най-новите музикални жанрове и поджанрове.

За първи път, преди няколко години, използвах в един текст дума, която дълго време избягвах: haiduc. По-конкретно, предложих куплета “Все още мога да водя / живота на хайдут” за песента на Дан Манджуля, Am infrânt. В този контекст “животът на хайдута” означава живот на ръба на бедността, в отхвърляне на социалните конвенции, с нотка на бунт. Много от нас, когато не плащат данъците си или когато се сблъскват със злоупотреби от страна на властите, имат чувството, че стават малко такива, малко като разбойници… 

Само че в една народна песен това значение неизбежно добавя други отзвуци.

Отвъд тази проста дума се крие цял един свят с оръжия и кинжали, кавалкади и засади, свят, който е близък и същевременно толкова екзотичен: светът на фолк-рока извън закона, чиито корени са в края на 60-те и началото на 70-те години. 

Дан Манджуля изпълни песента като такава и я издаде на плоча. Радиостанциите я завъртяха, а зрителите на канала му в YouTube я разпространиха като вирус. Изведнъж установих, че много хора от общността на фолк-рока ме приемат като един от тях и ме поздравяват – особено за “онази част с разбойника”; докато други, от областта на готината модна корпоративна творческа индустрия, ми казаха, че това може да е “добра песен”, но я разваля “онази част с разбойника”.

Как става така, че “онази част с разбойника” разкъсва публиката на две? Зачудих се.

Danube Days Festival 2022 in Giurgiu: Discover the historical district “Smârda”

The last Giurgiu’s hut is to become cultural centre (source: Danube Days 2022)

Press release addressed to Bulgarians and all others

On the weekend of 8-10 July, the Smârda district becomes the meeting point in Giurgiu for the return of the Danube Days 2022 festival. We look forward to giving due recognition to the historic Smârda district and its heritage with a programme full of tours, workshops and community activities!

This year, Giurgiu is back #FacingtheDanube. It is said that Danube towns are located either facing or facing away from the Danube, depending on the orientation of the neighbourhoods. However, we believe that there is also a social element, namely the way in which the city opens up its local heritage for others to discover, celebrate and protect.

Festivalul Zilele Dunării 2022 la Giurgiu: Descoperă cartierul istoric “Smârda”

La Bordei – un viitorul centru cultural din Giurgiu (sursă: Zilele Dunării 2022)

Comunicat de presă îndreptat către bulgari și toți ceilalți

În weekendul 8-10 iulie, cartierul Smârda devine punctul de întâlnire în Giurgiu pentru revenirea festivalului Zilele Dunării 2022. Așteptăm cu nerăbdare să acordăm recunoașterea cuvenită cartierului istoric Smârda și patrimoniului său printr-un program plin de tururi, ateliere și activități comunitare!

Anul acesta, Giurgiu se întoarce #CuFațaSpreDunăre. Se spune că orașele dunărene sunt situate fie cu fața, fie cu spatele la Dunăre, în funcție de orientarea cartierelor. Cu toate acestea, credem că există și un element social, și anume modul în care orașul își deschide patrimoniul local pentru ca alții să îl descopere, să îl celebreze și să îl protejeze.

Фестивал “Дните на Дунава 2022” в Гюргево: Открийте историческия квартал “Смърда”

Последният бордей в Гюргево ще стане читалище (източник: Дни на Дунава 2022)

Прессъобщение за българите и всички останали

През уикенда от 8 до 10 юли квартал Smârda се превръща в сборен пункт в Гюргево за завръщането на фестивала “Дни на Дунав 2022”. Очакваме с нетърпение да отдадем дължимото на историческия квартал Smârda (Смърда) и неговото наследство чрез програма, изпълнена с обиколки, работилници и обществени дейности!

Тази година Гюргево следва мотото #FacingTheDanube. Казват, че дунавските градове са разположени или с лице, или с гръб към Дунав в зависимост от ориентацията на кварталите. Ние обаче вярваме, че има и социален елемент в този въпрос, а именно как градът отваря местното си наследство за другите, за да го открият, да му се радват и да го опазват.

Bulgarian politics: what change comes after the government of “change”?

Graf Ignatiev street in Sofia (source: Pixabay, CC0)

A review of the Petkov government actions and a few suggestions for a more complex understanding of Bulgarian political life

Vladimir Mitev

The political crisis that led to the fall of Kiril Petkov’s government provoked a lot of protests and counterprotests. Bulgaria’s partners are beginning to worry that political instability has returned to Bulgarian society. There are fears of a possible rise of pro-Russian tendencies. And Western partners are worried that the steps undertaken by the Petkov government to promote “change” – e.g. reduced access by the oligarchy to state money – would be reversed.

These fears could still be justified but I would prefer to look at the Bulgarian political evolution not as a zero sum game, where the pendulum moves either to the US or to Russia. I rather see here the superstructure of a society undergoing a transformation from the longstanding regime of “stabilocracy” under prime minister Boyko Borissov which ended last year with its decapitation. In my view, Bulgarians are interesting and deserve engagement not only when they are ruled by a John Travolta-looking prime minister. The battle for modernization and “change” of the country will continue no matter what the governing formula is. And perhaps, a correct understanding of Bulgarian society, contradictions and essence, could help the very process of change. 

Politica bulgară: ce schimbare vine după guvernul “schimbării”?

Strada Graf Ignatiev din Sofia (sursă: Pixabay, CC0)

O trecere în revistă a acțiunilor guvernului Petkov și câteva sugestii pentru o înțelegere mai complexă a vieții politice bulgare

Vladimir Mitev

Criza politică ce a dus la căderea guvernului condus de Kiril Petkov a provocat o mulțime de proteste și contraproteste. Partenerii Bulgariei încep să se îngrijoreze că instabilitatea politică a revenit în societatea bulgară. Există temeri legate de o posibilă creștere a tendințelor pro-ruse. Iar partenerii occidentali sunt îngrijorați de faptul că măsurile întreprinse de guvernul Petkov pentru a promova “schimbarea” – de exemplu, reducerea accesului oligarhiei la banii statului – ar putea fi anulate.

Aceste temeri ar putea fi în continuare justificate, dar aș prefera să privesc evoluția politică bulgară nu ca pe un joc cu sumă nulă, în care pendulul se deplasează fie spre SUA, fie spre Rusia. Mai degrabă, văd în politică suprastructura unei societăți care trece printr-o transformare de la regimul de lungă durată al “stabilocrației” sub conducerea premierului Boyko Borissov, care s-a încheiat anul trecut cu decapitarea acestuia. În opinia mea, bulgarii sunt interesanți și merită implicare nu doar atunci când sunt conduși de un prim-ministru cu aspect de John Travolta, anume carismatic. Bătălia pentru modernizarea și “schimbarea” țării va continua indiferent de formula de guvernare. Și poate că o înțelegere corectă a societății bulgare, a contradicțiilor și a esenței acesteia, ar putea ajuta chiar la procesul de schimbare. 

Българската политика: каква промяна предстои след правителството на “промяната”?

Улица “Граф Игнатиев” в София (източник: Pixabay, CC0)

Преглед на действията на правителството на Петков и някои предложения за по-комплексно разбиране на българската политика

Владимир Митев

Политическата криза, довела до падането на правителството на Кирил Петков, предизвика множество протести и контрапротести. Партньорите на България започнаха да се притесняват, че политическата нестабилност се е върнала в българското общество. Съществуват опасения за евентуално засилване на проруските тенденции. А хората, залагащи на новото поколение политици, се опасяват, че мерките, предприети от правителството на Петков за насърчаване на “промяната” – например намаляване на достъпа на олигархията до държавни пари – могат да бъдат отменени.

Тези опасения може би са основателни, но бих предпочел да гледам на българското политическо развитие не като на игра с нулев резултат, в която махалото се люшка или към САЩ, или към Русия. По-скоро виждам в българската политика надстройката на едно общество, което се трансформира от дългогодишния режим на “стабилокрация” под ръководството на премиера Бойко Борисов, режим, който бе обезглавен миналата година. Според мен българите сме интересни и си заслужава светът да се интересува от нас не само когато сме водени от изглеждащ като Джон Траволта, т.е. харизматичен, министър-председател. Нуждаат от модернизиране и “промяна” на страната ще продължи да е актуална независимо от управленската формула. И може би едно по-добро разбиране на българското общество, на неговите противоречия и същност, би могло да подпомогне самия процес на промяна. 

The Bulgarian government of “change” fell amidst contradictory interests

Protests and counterprotests mark the political crisis, related to the fall of Petkov government (source: YouTube)

Geopolitics could be one reason among more for the fall of Kiril Petkov’s team

Vladimir Mitev

Bulgarian government fell on 22 June 2022 after no-confidence motion. The fall of Kirill Petkov government was accompanied by massive protests in support of what it had done or attempted: hitting some of the oligarchic vested interests in the energy, customs, transport and construction sectors.

Delyan Peevski, a big businessman and MP from the Movement for Rights and Freedoms, an opposition party voted in by ethnic Turks, said immediately after the fall of the government that this would be the first step in the big fight against oligarchy. The conflict between Peevski and businessman Ivo Prokopiev is well known, a conflict that has led to anti-oligarchic protests before. Today Peevski’s colleagues were constantly talking about how the Petkov government is supported by Prokopiev.

Today’s events have also passed in the shadow of the so-called “French proposal/French europresidency’s proposal” to resolve the dispute between Bulgaria and North Macedonia. The proposal stipulates that Bulgaria should allow negotiations for EU accession with Macedonia to begin, and that Bulgarian demands related broadly to neutralising the ideology of Macedonism should be part of the negotiating framework, with the EU and Bulgaria guaranteeing their fulfilment over time.

Guvernul bulgar al “schimbării” a căzut pe fondul unor interese contradictorii

Proteste și contraproteste marchează criza politcă legată de căderea guvernului Petkov (sursă: YouTube)

Geopolitica ar putea fi un motiv printre altele pentru căderea echipei lui Kiril Petkov

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe Cross-border Talks pe 22 iunie 2022.

Guvernul bulgar a căzut pe 22 iunie 2022, în urma unei moțiuni de cenzură. Căderea guvernului Petkov a fost însoțită de proteste masive în sprijinul a ceea ce el a făcut sau a încercat: lovirea unor interese oligarhice în sectoarele energiei, vămilor, transporturilor și construcțiilor.

Delean Peevski, un mare om de afaceri și deputat din partea Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, un partid de opoziție votat de etnicii turci, a declarat imediat după căderea guvernului că acesta ar fi primul pas în marea luptă împotriva oligarhiei. Conflictul dintre Peevski și omul de afaceri Ivo Prokopiev este bine cunoscut, conflict care a mai dus la proteste anti-oligarhice de a lungul anilor. Astăzi, colegii lui Peevski vorbeau în mod constant despre faptul că guvernul Petkov a fost susținut de Prokopiev.

Evenimentele de astăzi au trecut, de asemenea, în umbra așa-numitei “propuneri franceze/propuneri a europrezidenței franceze” pentru a rezolva disputa dintre Bulgaria și Macedonia de Nord. Propunerea stipulează că Bulgaria ar trebui să permită începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia, iar cererile bulgare legate în linii mari de neutralizarea ideologiei macedonene ar trebui să facă parte din cadrul negocierilor, UE și Bulgaria garantând îndeplinirea lor în timp.