Iată ce e un raport pozitiv: România poate să spune râmăs bun monitoringului

romania_wikimedia
Sursă: Wikimedia

Bulgaria cade de la ”voință politică” pentru reforme la „lipsă determinării” să se luptă cu abuzurile legilor

Veselin Jelev

148460-medium_logo-teaser300_clubz

Acest articol a fost publicat la 27 ianuarie 2015 la saitul revistei bulgare ClubZ. 

România se retrage de la Bulgaria în refomele de justiție și în lupta împotriva corupției, arată raportul Comisiei europene pentru vecină noastră de nord. El declară că e posibil să se ajunge la sfârșitul mecanizmul de cooperare și verificare (MCV), cu care Uniunea Europeana observă justiția și afacerile interne în ambele țari, ceea ce este diferit de la raportul pentru Bulgaria.

„Rezistența progresului e una dintre condițiile care va arata că MCV nu e mai necesar”, se spune în întroducerea raportului român.

În același timp în raportul bulgar se vorbește despre o problema încrederii între Bulgaria și parteneri europeani ei:”Rezolvarea afacerilor dificile și obsacolele pe drumul reformei e un factor, care determină încrederea cetațenilor bulgari și partenerilor europeni”.

Raportul român marcează prezența voința politică și societală puternică pentru schimbare, iar cel bulgar lipsa lor.

”Reforma judiciara și luptă împotriva corupției râmăn întrebări puternice în societatea română, care pot să dă viața demonstrații publici masivi”, scrie Comisia. Ea ”bine venează colaboarea constructivă, care a avut cu instituțiile române în ultimul an, ca și angajamentul politic guvernului să urmeze reformile și să se luptă cu corupția”.

Formularea pentru ”voința politică” în ultimele raporturi bulgari (de la timpul guvernul întâi al lui GERB) e schimbată cu altă: ”lipsă determinării”

”Problemul sistematic, care a fost observat de la Curta europeană pentru drepturile omului despre obligația Bulgariei să facă investigații efective abuzilor, reprezintă o echo de la o seria raporturi MCV și aici rămâne o lipsă determinării în reacția instituțiilor bulgari în fața de aceste abuzuri”, scrie Comisia.

Un expert de la Comisia, care a participat în pregâtirea raprturilor și a vorbit sub condiție de anonimate nu neagă după o evaluare la anul zecelea de la începutul observării în 2017 acest monitoring să devină diferit pentru amandoi țări. El subliniează că în acest moment țările sunt obzervate pentru criterii diferite (Romania – pentru 4, Bulgaria – pentru 6). Fiecare dintre amandoi tări este evaluată pentru realizările sale, și nu în comparație cu cealaltă.

Bruxelles refuză să prognozează ce se va întâmpla cu mecanizmul anul următor. Dar raporturile de azi arată că în România se vorbește despre ”consolidația unei succesiune de rezultate”, iar în Bulgaira se vorbește despre ”reîntoarcele înapoi reformele”.

În anul trecut România și români au exprimat dorința sa să se lupte cu corupția și să apare independența justiției”, comentează astază primul președintele-adjunct Comisiei europene France Timmermans. ”Sunt încurajat să văd că România continuează să facă reforme și că tendința pozitivă continuează și în 2015”.

Aici sunt cățiva detalii de la raportul român:

  • Numirea procurorul general noul în Direcția despre investigarea crima organizată și terorismul ”se caracterizează cu o transparența și predictibilitatea crescute (anunțul locului liber, criterii, anunțate public, publicare numelor candidaților) și a fost sprijinit de la colaborarea între ministrul justiției (care a trebuit să alege candidatul) și Consiliul superior al magistraturii”. ”Această procedura a dat un exemplu bun cum cu procedure clare și stabile și cu participarea instituțiile de chei se dezvoltă un proces numirii, care crează încredere”, scrie raportul român.
  • Urmărirea penală și pedeapsă multor politicieni importante din România pentru courpția la nivel înalt este un semn că tendința de bază pentru independența judiciară e pozitivă și că nimeni, care desfâsoară crimă nu e afară de radarul justuției”, scrie Comisia despre România.
  • Consiliul superm al magistraturii și Inspecția judiciară au continuat în 2015 să apară independența justiției și reputația profesională, independența și egalitatea magistraților”, continuează raportul despre vecină noastra de nord.
  • Chiar dacă prețedintele Agenția națională de integritate a fost schimbat, ANI a continuat să găsească ”număr mare” de cazuri cu conflict de interese și incomparabilitatea. Mulți din aceștia acuzate acum neagă în curtă. Sunt 3 000 cazuri împotriva ANI. Dar în 80% din cazuri curtea confirmă deciziile lui ANI. În 2015 ANI a închis 1 910 cazuri. A găsit abuzuri 135 primari, 114 consilieri locale, 71 primari-adjuncți, 48 membri parlamentului. Ea a informat procuratură despre 25 cazuri de îndoială pentru crime serioase și corupția.
  • Direcția națională anti-corupție (DNA) a trimis în judecată 357 cazuri cu 1 258 acuzați în 2015. Între ei sunt prim-ministrul trecut Victor Ponta, 17 deputații (înclusiv doi dintre ei, care sunt miniștri trecuți), în afară de asta doi miniștri trecuți, un judecător constituțional, 4 secretari de stat, 21 primari, 7 primari-adjuncți, 11 președintele consiliuri minicipale și 23 consilieri locali. Între acuzați sunt și președintlele Consiliului audiovizual (regulatorul de medii român), al lui Agenția naționala pentru siguranța alimentelor, președintele trecut al lui ANI, președintele organului național de restituție, 37 directori agenții publici și companii de stat. În perioada de observație sunt 302 pedepse finalizate pentru corupție împotriva 973 acuzați. 10% din cei acuzați sunt justificate.

Comisia sublinează că în România continuează să exista rezistența politică împotriva reformilor. Ea vine de la o parte de la deputații în parlament. El a respins o treima de la cererilor DNA pentru caderea imunitaților deputaților. În o partea de la aceste cazuri, dupa părerea Comisiei exista lipsă de criterii pentru respingerea.

”Independența judiciară și realizarea hotărarilor judiciare continuează să fie înainte provocări. Reforma Codul Penal e sub întrebare în parlament.”, scrie Comisia.

Următoarele raporturi pentru amandoi țări va fi dupa un an. Comisia astăzi a anunțat ea va observa lucruri diferite în Bulgaria și România. ”Continuarea tendinței pozitive și succesiune de rezultate în reforma va fi un signal de stabilitate”, scrie ea despre vecini de nord.

Pentru Bulgaria focusul e alt: ”Comisia crede că Bulgaria trebuie să accelere reforma și să arată o succesiune puternică de rezultate în toate sferi.”

În scurt, bulgari au de impinge asta care deja au realizat români.

Sursă: Club Z

Citește și în limba bulgară!

 

Advertisements

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s