România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Sursă: Wikipedia

”Rivalitatea” constantă între ambele țări ascunde că în ele lua loc aceiași procese

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista bulgară ”A-specto” și pe saitul ei la 18 aprilie 2016

Unii au observat ironic că în începutul tranziției întrebarea către bulgarii a fost ”Cum le vom ajunge din urmă pe americanii”. Iar acum mulți comentatori mereu se întreabă când le vom ajunge pe români. Chiar dacă România are suprafață și populație comparabili cu Polonia, ea e mai mult în categoria noastră – nu doar din cauză similiaritaților în dezvoltarea noastră istorica, dar și pentru că modelul, care se aplica la ambele bancuri ale Dunării e foarte similar. Asta face România și Bulgaria potriviți pentru comparație. De obicei dacă ele sunt tratate că două concepții diferite pentru dezvoltarea țării, care se concurează, acest tratament se face pentru folosirea în politica internă și are nuanțe comice.

De exemplu, în februarie acest an prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a anunțat că ”până 6 luni o vom ajunge din spate pe România” în reformele de justiție, dar doar o lună mai tarziu cu vocea tare a proclamat că ”noi România am depășit-o din fiecare punct de vedere”. Oponenți lui imediat au început să accumulează argumenți în direcția opozita și le-au găsit în sfere atât diferite că situația cu grijile pentru copii sau în diversitatea mai mare a companilor strâini la piața română pentru pariuri sportive online.

Dacă un bulgar ajunge la România, poate ușor să se simtă că în țara din oglindă. Impozite flat, lupta pentru atragerea investitorilor strâini, emigrația a mii de sute lucrătorii la Vest, saracie, corupție, criza în educație și sănătate, bani publice pentru școale private, obsesia cu construcția autostrăzilor și asimilarea eurofondurilor, dorința pentru comunicarea privilegiată cu SUA și familia euroatlantică și alte procesele societale, copiate sub indigo, se repetă în ambele țări. Simțirea de deja va vine și pe alte linii. În România și Bulgaria lucrează aceeași bănci – UniCredit, Raiffeisen Bank, Societe Generale și alte, ca și aceiași lanțele de magazine pentru marfa de schimbat rapid – Kaufland, Carrefour, Praktiker și alte. ”Suntem colonizați de la aceiași colonizatori”, ”se glumesc” români.

Similaritate poate să fie descoperite și în relațiile pur uman. De exemplu, în timpul că noi suntem tentați să vedem în vecinile de nord acesta, care ni lipsește, ei de asemenea descoperă în noi pozitive, care cred că ei nu-au. Sunt români, care cred că la noi oameni suntem mai îngrijorați unii pe alți – în special pe celor bătrăni. În timpul protestele din iarnă 2013 am fost exemplu de popor, care vorbesc cu vocea deschis împotriva monopolilor de distribuție electricității – proprietatea strâină ca și în România. Doi ani în trecut – când în România au fost proteste împotriva sondajele de gaz de șist, un din participanții în ele – programistul Teo la vârstă de 37 ani, intreba cum noi bulgarii am reușit să interzicem frakingul. S-a părut că pentru el Bulgaria a fost un exemplu de activitate cetațeanală și responsabilitatea elitelor politice – ceva, cu care o mare parte din oameni la noi nu vor fi de accord.

De fapt, egoul lui Borisov în timpul mandatul prim lui ca premier îl forța să satisface dorințele străzii, pentru a avea o conducere mai linistită și jocurile mare lui să merg înainte. Și iata că natura Bulgariei de Nord-Est a fost salvată. Dar în România unde influența americană e mai mare, chiar și premierul Victor Ponta, acuzat de la oponenții săi ca e rusoful, a sprijinit sondajele companiei ”Chevron”, înainte ea să se retrage anul trecut. Bine înțeles, nu e clar dacă presiunea cetățeneală a câștigat lupta cu aceasta companie, sau prețurile de petrol scăzute și neetanșerea balonului de șist. E fapt că exact în timpul protestele de la 2013 români imediat au exprimat interes către cea ce se întâmplă în Bulgari și mulți au avut impresia că bulgari am protejat în mai mare măsura economia și natură propria de la avansa monopolilor și corporațiile transnaționale. Bine înțeles, cineva poate să spună ca la noi mafia e mai puternică decât în România. Spiritul de lupta bulgar sau empatia bulgară de asemenea sunt un lucru discutabil. E chestie de punct de vedere. Dar rămâne și o întrebare – dacă e posibil ca romani ne consider mai buni decât suntem noi, iar noi le idealizăm pe ei?

Comparațiile cu vecinile sunt mai bine să se fac cu gândirea că nimic nu e așa cum apare să fie. În luptele lobiurile interne noastre e ispitor să ne asociăm cu un fapt sau un om din România, care să devină flagul nostru, cum s-a întâmplat cu Monica Macovei și Blocul reformator. Dar cât și Macovei are halo de luptator pentru cinstea la noi, nu poate să se trece ușor prin faptul ca ea de fapt e darvinist social – acuză saracilor pentru proprilor ghinion și crede ca drepturile individuale trebuie să fie încălcate, dacă e chestie de securitate națională. Lupta ei pentru principi și cinstea în politică apare sa fie deghizarea, în spatele care lansează idei dubioase – de exemplu privatizarea sănătății. Din aceasta cauza și Macovei și partidul ei sunt nepopulare în România.

Misteria cresterii economice

Din punct de vedere statistic România merge mai bine economic. În nordul Dunării biznesul occidental e mai bine reprezentat decât în Bulgaria. Se poate să fie așa pentru că România folosească scriptul latin și asta o duce mai aproape de țările cu script similar. Se poate și interesul occidental să fie explicat cu image român de o țară care nu face compromis cu corupție. Dar mai probabil cauza e că România are mai multe resurse umane și naturale decât Bulgaria și ei ispitează capitalul transnațional.

Comisia europeană crede că în 2015 economica română a crescut cu 3,6%, iar în 2016 așteaptă marire de la 4,1% și în 2017 alți 3,6%. Pentru comparație dupa părerea UniCredit Bulbank în 2016 BNP Bulgariei a crescut cu 3%, în 2016 așteptării sunt pentru marire cu 3,4% și pentru 2016 – 3,6%. În ciuda asta în mediile românești se debatează de ce oameni obișnuiți nu simt efectul de la creșterea economică. Când datele optimistice despre economia vecinilor au apărut în jur de 10 marție acest an, medii în masă au observat că împreună cu cresterea economică se ridică și saracia.

Dupa Insitutul Național de Statistică românesc saracie, definată ca venituri disponibili sub pragul de 60% de la veniturile mediu în 2014 a fost 25,4% – cu 4% mai mult decât acestea în 2010. Explicația care este dată de la aceleași medii – de exemplu HotNews, e ca în România mai mult de 60% de la cresterea PIB-ului se redistribuează în direcție capitalului și sub 40% – către munca, adică către angajații și lucrătorii. În Europa de Vest proporția e reversă – 65-70% pentru munca și 30-35% pentru  capitalul. În alte cuvinte profiturile de la dezvoltarea economică a României merg către proprietării capitalului, care în mulți cazuri sunt companii strâine, exportând profitul sau în afară țării sub o sau altă forma. Din această cauză România rămâne saracă.

Comparația cu vecinile de nord poate să fie de folosit, dacă aduce la înțelegerea adevărată proceselor, care se desvoltă în țările noastre. De fapt, fiecare dintre ei e model pentru cealaltă, din păcate, în urmărirea utopia de piața. De la acest an, de exemplu, în România se aplică finanțarea statală pentru școlile private – o decizie dubios, care a fost promulgat și la noi. Reforma educațională a fost lansată de la ”cabinetul tehnocrat” al lui Dacian Cioloș, care a venit în puterea în octombrie 2015. Ea realizează principa bine cunsocută și la noi că ”banii urmează elevul” – reîncarnare reducerii educației la relații financiare.

Constucția drumurilor

Alta sfera în care Bulgaria e exemplu e construcția drumurilor. În anul trecut România a inaugurat doar 12 km autostrăzi noi. Scriind despre construcția drumurilor la noi, în mediile românește se poate citi titluri ca ”Bulgaria va umili România în 2015” sau ”Să emigrăm în Bulgaria”. Fără extremitate emoționale saitul specializat pentru autobani din România 130km.ro scrie ca în acest moment în România funcționează 731 km autostrăzi. În Bulgaria ei sunt 780 în toamnă 2015, în ciuda faptului că Bulgaria are populația 3 ori mai mică și suprafața 2 ori mai mică.

După parerea antropologul cultural Vintilă Mihailescu căderea comunismului și tranziția în România către capitalism de piața a însemnat și tranziție către capitalism în orașululi, bazat pe atragerea investiții strâine în marele locuințe. El explică că această politica are nevoie de austrăzi care să leagă România cu piețele și capitalele. Dar înterzicerea în construcția lor s-a turnat în un semn pentru eșecul dezvoltării postcomuniste român din punct de vedere politicienilor și imaginatorul colectiv.

”Reducînd dezvoltarea la această prioritate absolută, prea puțini s-au mai interesat, în consecință, de politica de subdezvoltare și de „tranziția spre feudalism“ a ruralului. Cele „două Românii“ au, desigur, antecedente istorice majore, dar sînt, într-o bună măsură, și produsul celor „două drumuri“ ale societății noastre postcomuniste”, obzerva el în revista intelectualilor din România ”Dilema veche”. Mihailescu adaugă: ”Astfel privite lucrurile, în ansamblul lor, infrastructura de transport a României pune deci două probleme, nu una: avem prea puțini kilometri de autostradă, de acord, dar avem mai ales mult prea mulți kilometri de drumuri nemodernizate, „de țară“. Astfel, doar 29% din drumurile județene și 9% din drumurile comunale sînt modernizate, în timp ce 27%, respectiv 74% sînt pietruite sau de pămînt. Și pentru că tot ne plac nouă comparațiile cu Bulgaria, la noi în țară, 13% din totalul de drumuri sînt de pămînt (27% din drumurile comunale), față de 1,3% în țara vecină, nici mai bogată, nici mai dezvoltată decît a noastră. În sfîrșit, ca să închei cu acest capitol al comparațiilor excepționaliste, să adaug la toate acestea faimosul tronson DN 24 C Rădăuți Prut – Manoleasa, singurul drum național de pămînt din Europa.”

Lupta împotriva corupției

Deconstrucția mitelor în comparațiile între noi nu poate să fie făcută fără lupta împotriva corupție, care la noi în comparație cu România se apare că nu se referă la elitul politic și economic. În nordul Dunării exista o separație puterilor real. Parchetul anticorupție DNA e în conflict cu parlamentul deja ani de zile și forumul legislativ încearcă să blochează DNA prin legislație. E evident că în România există grupe cetățenale care sunt mai neliniștite și au accumulat putere cu protestele din ultimele ani în legatură cu mina de aur ”Roșia Montana”, gazele de șist, defrișarea padurelor și corupție. Iata de ce în România se apare că ceva se întâmplă și are schimbări, în timp ce în Bulgaria stă stabilitatea a status-quo-ul.

În principiu, români sunt mulțumiți să vadă unii dintre figurele importante de umbră din tranziție cu cătuși și în spatele barurilor. În același timp mulți dintre vecinile de nord au critică către activitatea a DNA. Nu doar din cauza acuzația standartă că se realizează TV justiție cu ajutorul mediilor, care dintotdeuna arată figuri publice, chemați la anchete. Chiar și procurori DNA recunosc că în ciuda succesilor în lupta împotriva corupției, ea nu se reduce.

În afară jocurilor interne lobiurilor, există cel puțin o acuzație mare către DNA. Ea începe urmăriri penale împotriva angajați de stat și biznesmeni români, care sunt implicate în corupție, dar nu face mult pentru a rezista biznesul strâin – care e un alt mare generator corupției. În 2014 a izbucnit scandal cu dosarul Microsoft, în care compania americană împreună cu alte gigante tehnologice (IBM, HP, Fujitsu-Siemens, Compaq) au inființat parteneriat public-privat cu statul român, susținut de la corupție pentru mai mult de 50 milioane de dolari. Aceste companii au dat spăgi oficialilor din trei succesive guverne romanești, pentru a fi scumpit licențele pentru productelor de software proprii pe piața română.

Numai că, la fel ca în alte cazuri similare, discursul public s-a axat aproape integral pe politicienii români corupți și pe angajații români corupți ai acestor multinaționale. Evident că sunt corupți, însă acei angajați români n-au acționat de capul lor, independent de companiile-mamă, la fel cum nici inginerii de la Volkswagen n-au înșelat testele ecologice din proprie inițiativă (așa cum a pretins cu nonșalanță CEO-ul VW în fața Congresului SUA)… cel mai evident, „frontul anti-corupției” din România – incluzând aici întreg establishment-ul politic și civil, de la toate guvernele din ultimii ani și DNA la ONG-urile și publicațiile cu agendă neoliberală – a obscurat în mod sistematic corupția marelui capital transnațional. Or, marile corporații transnaționale cooperează intens cu corupția autohtonă pentru a-și promova interesele”, explică Vladimir Borțun – editorul saitului de stângă român Critic Atac.

Exista și excepții. În sfârșitul septembriei DNA a început urmarire penală împotriva trei biznesmeni români și doi manageri franceze ai firmei, care controlează concesiunea pentru Apa din București și Ploești – Apa Nova. Ea e subordinată companiei franceze Veolia – același care controlează și concesiunea pentru apa din Sofia prin ”Apa sofiană”. Mai mult, suspectat pentru ”cumpărare de influența” – un fel de șpagă, este francezul Bruno Roche, care din 1 iulie 2015 a fost managerul Veoliei pentru Bulgaria. El a condus Apa Nova București de la 2008 până la 2013 și acuzații împotriva lui sunt din această perioadă. Dupa izbucnirea scandalului, Roche a fost retras de la conducerea ”Apei sofiane” fără mult zgomot.

Iata ce lupta împotriva corupție română are echouri și la noi. Asta doar explică că comparația constanta intre noi poate să fie de folosit ca corectiv. Dar când valorăm fenomenele din România și români analizează Bulgaria e important să se înțelege contextul, în care ele se desfâșoară și cum sunt interpretați de la grupurile societale diferite. Altfel putem să cădem în situația în care vedem doar acesta care vrem s vedem și în spatele idealizația sau subestimarea vecinilor să se ascundă nefericirea noastră și încrederea noastră mică.

Sursă: A-specto

Citește și în limba bulgară!

 

Advertisements

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s