Și România are deja lege pentru falimentul personal

Euler-10_Swiss_Franc_banknote_(front)_700
Creșterea valorii francului după începutul crizei economice globale a creat nevoia de protecția legislativă a debitorilor (foto: Wikipedia)

În ciuda nemulțumirii instituțiilor financiare parlamentul veciniilor din nord a arătat grija pentru popor

Vladimir Mitev

Acest text a fost publicat în numărul revistei ”Economia” din iulie 2016.

Începând cu mijlocul lui mai România este următoarea țara din UE, în care funcționează legea pentru falimentul personal. Vecinii din nord o cheamă ”Legea dării în plată”.

După regulamentele ei cetățeni îndatorați care au luat credit ipotecar în valoarea de sub 250 000 de euro, dar nu pot să-l plătească, au dreptul de a da băncii bunul ipotecat și în schimb datoriile lor către ea se anulează. Înainte de intrarea în vigoare a legii românii cu datorii  trebuiau să platescă creditul, chiar dacă şi-au pierdut locuința și care în cele mai multe cazuri a fost vândută de bancă pe prețuri mai mici decât valoarea iniţială a creditului.

O lună după intrarea în vigoare a legii mai mult de 4 000 cetățeni s-au folosit de dispoziţiile ei.  În marea lor majoritate aceștia sunt debitori care au luat credit în franci elvețiani înainte sau la începutul crizei economice mondiale. Creșterea valorii francului care a urmat, a dus la creşterea plăţii dobânzilor în unele cazuri de trei ori. În afară de aceasta o mare parte dintre cei care până în prezent s-au folosit de legea dării în plată au fost deja supuşi scoaterii silite din casele lor.

Pentru a primi înlesnirii pentru datoriile sale prin această lege, românul trebuie în primul rând să informeze în mod oficial – prin avocat, executor judecătoresc sau notar public banca sau compania care este proprietara creditul său, să declare  că intenționează să platească prin darea în plată a bunului ipotecat. Pentru a se folosi de actul parlamentar, cetățeanul îndatorat trebuie să nu fi fost condamnat pentru încălcari în legatură cu creditul pe care vrea să-l plătească. Apoi trebuie să așteapte 30 zile pentru a se vedea dacă banca o să protesteze în instanţă solicitarea debitorului de a plati prin darea în plată. Dacă banca nu se opune judiciar, schimbarea proprietății se realizează și creditul devine plătit.

În caz că banca protestează solicitarea  debitorului și contestarea ei este respectată de  instanţă, debitorul poate să ceară lichidarea judiciară a creditului prin darea în plată a proprietății bunului ipotecat. Creditorul poate să protesteze în instanţă numai dacă debitorul îndeplinește sau nu condiții în care aceasta dare în plată poate să fie realizată. Însă dacă debitorul corespunde condițiilor legii, instanţa e obligată să respecte cererea lui și să oblige creditorul să primească bunul și să închidă creditul.

Chiar dacă instanţa susține interesele debitorului, banca poate să refuze să semneze documentele, care aprobă cererea lui. Atunci el trebuie să deschidă un nou proces împotrivă creditorului. Încheierea lui cu succes garantează succesul întregii proceduri.

La fiecare dintre paşii acestei proceduri debitorul trebuie să plătească – taxe notariale, taxe pentru procesele judiciare, pentru avocaţi, pentru executori judecătoreşti (în caz de  întroducere  silită) și așa mai departe. Suma necesară, că cererea lui să fie respectată în conformitate cu legea, poate să ajungă la 3 500 – 4 000 euro pentru întreaga procedură. Cu toate acestea falimentul personal e o șansă pentru mii de români, care au luat credite ipotecare în ultimii 10-15 ani.

Banca Naționala a României (BNR) și instituțiile finanicare private consideră că legea dăunează interesele lor și este inacceptabilă. De exemplu, Bancpost deja a protestat în înstanţă un caz, legat de lege, declarând că legea e anticonstituțională. O opinie similară a fost exprimată și de alti oponenții al actului parlamentar.

”Noi vom aduce in fata instantei problema neconstitutionalitatii legii. Legea se referă la trecut, sunt probleme legate de dreptul de proprietate, adică finanțarea pe care o acordă banca din banii depunatorilor si acestea sunt probleme pe care le vom aduce in fața instanței”, a declarat Ionuț Stanimir – purtator de cuvânt  Băncii Comerciale Române.

Instituțille financiare internaționale – FMI, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană de asemenea au criticat legea. Banca naționala a României este de asemenea împotrivă legii. ”Dacă mai apare încă o năzbătie precum Legea dării în plată sigur vom avea o scădere a rating-ului de țară”, a subliniat Eugen Rădulescu – directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR.

Oponeții legii cred că ea face rău băncilor și altor instituții financiare. Dar autorul proiectului de lege a dării în plată – deputatul liberal Daniel-Cătălin Zamfir, însă nu apără interesele organizațiilor care au mult bani. ”As vrea să vă mulțumesc tuturor că ați înțeles că trebuie să le dăm o noua șansă acestor oameni”, a spus el după ce în april parlamentul a aprobat legea. Actul juridic a fost aprobat cu susținerea și unor deputați din Partidul Social Democrat.

Parlamentul român a fost acuzat de multe ori că pune umbrelă asupră membrilor sai, care sunt cercetați pentru corupție. Dar în acest caz el a demonstrat grija pentru populația care nu se observă încă în Bulgaria. În februarie 2016 KNSB (unul dintre sindicatele bulgăre) și Apărătorul poporului Maia Manolova au anunțat că încep activitatea pentru crearea unei Legi pentru insolvenţa persoanelor fizice. Între timp în parlament zac două proiecte de lege pentru falimentul personal – cel al partidul ABV și cel al Asociației pentru corectitudinea financiară.

Daniel Zamfir vrea să meargă chiar mai departe. În România sunt mii de cetățeni care au luat credit în franci elvețiani și care apoi au întrat în supradatorie din cauza marelor dobânzi în lei. Zamfir vrea să fie promulgat de parlament că datoriile trebuie platite după cursul francului în ziua de luare a creditului. De fapt propunerea se va referi la creditele în orice valută strâină.

”Am decis să depunem un amendament la legea conversiei în care vom stabili foarte clar că conversia trebuie făcută la curs istoric” – care a fost în timpul luarii creditului, a clarificat Zamfir. Propunerea lui în mod sigur va deranja băncile. Dar ea arată că contradicțiile între instituţiile din România pot să lucreze şi în beneficiul poporului…

Sursă: Revista ”Economia” 

Citește și în limba bulgară!

Advertisements

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s