România – prietenul nou și vechi al Chinei

dan_tomozei_blog_700
Dan Tomozei (sursă: dantomozei.ro)

Jurnalistul român Dan Tomozei, care trăiește în Beijing, a lansat în București cartea sa despre modelul societal al gigantului din Asia. Investițiile chinezești ar putea să schimbe balansele printre capitalul străin din regiunea noastră, dar Bulgaria rămâne în spatele vecinilor săi în atragerea lor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 5 noiembrie 2016 pe saitul ”Baricada”.

În timpul lui Ceaușescu România a fost o țară cu opinie separată. În 1968 a refuzat să trimită forțe armate în Cehoslovacia pentru a strangula Primăvara de la Praga. A avut legături diplomatice cu Israel. A luat împrumuturi de la FMI, în timp ce conducătorul român a fost bine venit în SUA și Marea Britanie. Nu în ultimul rând – România a fost una dintre țările cele mai apropriate la China din Europa de Est.

Cartea ”Statul în secolul XXI. Modelul chinez” a jurnalistului român Dan Tomozei reamintește aceste timpuri de slavă ale diplomației românești. Un întreg capitol în cartea, care descrie și modelul societal din China și legăturile românești cu gigantul asiatic, povestește despre negocierile între președintele american Richard Nixon și șeful de stat român Nicolae Ceaușescu, care lua loc din București în 1969. În întregul timp al convorbirii conducătorul român acționează ca reprezentant și om de încredere al Beijingului. Ceaușescu convinge omologul său dincolo de Ocean, că chinezilor se poate are încredere. Trei ani mai târziu din noul în timpul lui Nixon SUA recuperează legăturile diplomatice cu China, care e membru permanent Consiliului de Securitate a ONU. Convorbirea ambelor oameni statale, care e citată de la Tomozei, probabil are propriul rol în ajungerea la deschiderea între Washington și Beijing – o deschidere, cu care e legată și cu creșterea următoară a Chinei pe baza modelului unei țări socialiaste cu economie de piață.

În timpul lansării cărții sale în octombrie în Institutul de economie mondială la Academia Română Tomozei a explicat că București nu trebuie să vrea să fie ”un partener” Chinei – adică în același timp să fie tovăraș și adversar – un rol ambiguu, care e ocupat de la SUA în momentul de față. România trebuie să fie prieten. Există multe exemple istorice ale acestei prietenie.

De exemplu, în Parcul Mausoleului lui Song Qingling din Shanghai – soția primului președinte al Republicii Chineze Sunt Yat-Sen există monument românului Bucur Clejan (1904-1975), unde este urna cu cenusă lui. Românul a fost medic în China în timpul războului cu Japonia (1937-1945) și poporul chinez îl amintește cu bine și astăzi.

Mai târziu – în anii `80, România a fost adorată de la chinezii precum Occidentul astăzi e adorat de la românii. Mulți dintre chinezii care atunci au studiat în pământurile în jurul Carpaților, își amintesc cum pentru prima oară au mâncat carne de pui acolo și cum au avut contact cu cultura europeană.

dan_tomozei_model_chinez_350
China e marele protagonist în cărțile ale lui Dan Tomozei (foto: Vladimir Mitev)

În anii `90 deja China începe să aibă o dezvoltare exponențială, care continuă și astăzi. Dacă în sfârșitul anii `80 autostrăzile din România și din țara cea mai populată din lumea au avut lungimea similară, astăzi în România ei sunt puțin peste 700 km, dar în China în anul 2015 ajung la 123 000. Doar căile feroviare de viteză sunt peste 16 000 km. Astăzi în 23 orașe chinezești au metro, iar până la 2020 trebuie să aibă trenuri de subsol în peste 50 orașe din China.

Astăzi distanța Beijing – Shanghai lua 4 ore și 45 minute cu trenul de viteză. Tomozei a comparat aceste date cu cele 4 ore, care sunt necesare pentru a trece cei 230 kilometri de la Craiova până la București. După părerea jurnalistului român, care lucrează pentru radio China International, mereu se scrie negativ pentru China și se explică că dezavantajele ei sunt din cauza regimului comunist. Dar după aceeași logică situația tristă în România de azi se explică cu faptul că ea e o democrație.

Farmecul discret al modelului societal chinez

China construiește propriul model societal și în el statul are un rol destul de important. Tomozei a descoperit că în gigantul din Asia fiecare om își știe propriul loc, știe ce e așteptat să facă și care sunt responsabilitățile lui. Prezența organilor puterii pe stradă e discretă. De fapt discreția e un concept important pentru a înțelege societatea chineză de azi, pentru că chinezii abordează atent și delicat și legaturile personale sale, și cele profesionale și instituționale. Pentru ei e important că demnitatea lor să fie păstrată, dar și cea a altor oameni în interacțiunile sociale tot să fie susținută.

O întrebare din publicul în sala, legată cu limitele asupră internet din China, le-a provocat pe Tomozei și Wu Min – diplomat chinez în Romania, să dezvolte ideea modelului tării din Asia Est. Wu Min a explicat că guvernul chinez nu se opune influenței occidentale, dar actionează doar împotrivă tendințelor negative care vin din Vest. În rândul propriu, Tomozei a amintit că în țara cu cea mai mare populație din lumea are rețele sociale, dar ei sunt chinezi de orgine. Pe părerea lui asta e o dovadă ca statul e la locul propriu.

Încă China e interesantă cu mai mult decât diferențele politice între sine și Occident. Ceea ce e specific pentru chinezii e că acolo o mare parte dintre familii are câte un copil. Asupră lui cad și acumulările multor generații trecute și unele așteptări mai mare. Rezultatul e că copii chinezi începe să arată mai mare performanța în sfere diferite. Asta se explică tot cu mediul competitiv din țara.

Când tineri simt că timpul pentru căsătorie a venit, încă multe date familii aranjează cu cine va fi căsătoria. Tinerii se adună la un fel de party-uri în săli mari, unde fetele stau în spatele unor mese, iar bărbați își schimbă locurile, aratându-se înainte una sau altă. După aceste convorbire scurte tineri chinezi se orientează cine e partenerul care se potrivește lor. Când se întorc acasă discută alegerea sa cu mamele sale. Maica e persoana cea mai importantă în familia, zice Tomozei. Dacă ea încurajează o anumită legatură atunci începe cunoașterea adevarată între soțiile potențiale. Ea de obicei continează în jur de un an. Dar dacă legatură se dovedește ca stabilă în timpul, părinții iau lucrurile în propriile mâini și aranjează căsătoria.

Astăzi în China există o importantă clasă a așa-numite fuerdai – generația a două bogaților. Ei sunt succesorii a parinților sale care au devenit bogați datorită reformelor pro-piața. Mulți dintre ei plec în străinatate pentru educație, pentru că părinții lor pot plati apartament din Londra sau studii din Canada și SUA. În mod logic, publicul a întrebat: ”Oare acești tineri nu se infectează de la cultura occidentală?”

Tomozei a explicat că studenții care au studiat în universiatele străine adevărat internalizează unele practice și gândire occidentale. Dar când se întorc în patria, ei repede sunt puse în pistele chinezești de la familiile sale. În China armonia în legaturile interpersonale și în societatea e valorizată mult. Societatea e construită asupră abilitatea membrilor săi să se integreze în comunitățile. Din această cauză familii fac ceea ce e necesar așa că succesorii lor să aibă vederi chinezi către lumea.

Reordinare investiționala a balansului

dan_tomozei_diplomatia_panda_350
Cartea lui Dan Tomozei ”Diplomația Panda”(foto: Vladimir Mitev)

Oare nu e și astăzi lumea spre drum să se integreze către modelul chinez? În o altă carta sa – ”Dipolomația Panda” (2015), Tomozei scrie despre competiția care lua loc în regiunea pentru a fi atrase investiții chinezește: ”România pare să nu înțeleagă, la modul pragmatic și eficient, competiția continentală sau regională (Uniunea Europeană – Europa Centrala și de Est) pentru atragerea investițiilor chineze. Privind numai spre Ungaria și Bulgaria – țări membre UE, sau spre Serbia – țara în afară UE, analizele ar trebuie să conducă la o schimbare de abordare din partea Bucureștiului, căci falsele sau realele piedici semnalate odată cu invocarea Fondului Monetar Internațional sau a Comisiei Europene pot fi depășite numai printr-o politică inteligentă și abilă.”

În iunie 2016 București și Beijiing au semnat contracte pentru 5 proiecte investiționale chinezește din România cu suma 118 milioane de euro. Proiectele sunt în zona industria auto, construcția, energie. În afară de asta negocierile pentru detaliile în legatură cu construirea blocurilor 3 și 4 plantei nucleare ”Cerna Voda” pe suma 6,45 miliarde euro sunt în stagiu avansat. Planta va fi construită de la China General Nuclear Power Corp.

După părerea economistul român Ilie Șerbanescu ceva specific pentru curentele de capital chinez este că ele sunt investiții și nu datori. El descrie aşteptările sale către ele în cartea ”România – o colonie în periferia Europei”:

”Ceea ce se obține prin implicarea chineză este o redistribuire în balanța puterilor străine care exercită controlul în economia din România, marcând o echilibrare prin diminuarea dependenței exclusive de stăpânul occidental. Întotdeauna o echilibrare este un lucru bun. Că acest lucru ar putea însă crea un spațiu pentru o emancipare a capitalului autohton asta rămâne de văzut. Prin implicarea chineză, statul României de colonie a UE nu se va schimba… România este doar poartă de intrare în UE pentru China.”, crede Șerbanescu.

În vara acestui an compania chineză de tranport naval ”Cosco” a obținut 51% din acțiunile celui mai mare port grec – Piraeus, care totodată va fi un punct de intrare în Europa. În mod regulat firme din China anunța dorințe de a investi în Bulgaria, dar până la acest moment ceea ce e realizat e mic. După statistica Băncii Popoare Bulgare în perioadă 2006-2015 investițiile chinești sunt 85 milioane de euro. În ultimele doi ani ele sunt 67 milioane de euro. În același timp doar pentru portul Piraeus valoarea întreagă contractului pentru concesiune până la anul 2052 se ridică la 1,5 miliarde euro.

După părerea lui Tomozei o trasatură caracteristică a chinezilor este gândirea strategică. Dar care este strategia bugară vizavi de China – afară vizitelor ale politiceinilor, care își fac poze la Marele zid chinez? Și care sunt specialiștii bulgari popularizați din medii, care pot descrie care este istoria legăturilor bilaterale și cum țările din regiunea se competă pentru a atrage capitalul chinez, care în cazul cel mai rău ”o să echilibreze” celui occidental?

Sursă: Baricada

Citește și în limba bulgară!

 

Advertisements

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s