Povestea nespusă a furturilor autoturismelor româneşti în Bulgaria

bulgaria-balchik-800
Castelul din Balcic atrage mai mulți turiști românești în Bulgaria (sursă: vacacionesbulgaria.com, Wikipedia)

Statistica naţională şi europeană contrazice teza populară în România că în sudul Dunării românii rămân în masă fără maşini. Mai important este, însă, de ce în nordul Dunării se pune accent pe poveştile negative despre bulgari dat fiind faptul că mulţi români sunt mulţumiţi de călătoriile şi contactele lor cu vecinii de sud

Vladimir Mitev

În fiecare an mă întâlnesc cu o familie de vârstă medie din Bucureşti care trece prin Ruse pornind în vacanţă pe drum spre Marea Neagră şi Grecia sau face popas în oraşul dunărean înainte de a se întoarce în România prin Podul prieteniei. De obicei, întâlnirile noastre au o scurtă durată. Ei plătesc pentru parcarea maşinii în centrul oraşului Ruse cu SMS. S-a întâmplat, însă, de câteva ori şi să parcheze în zone pentru care nu se plăteşte. Şi de fiecare dată soţul mă întreabă: ”Eşti convins că aici este sigur? Că nu ne vor fura maşina?”

De fiecare dată întrebarea mă derută. N-am mai auzit să fie furată maşina cuiva din centrul lui Ruse. Sunt aproape convins că nu este ceva ce să se poată întâmpla maşinii prietenilor mei în timpul scurt de parcare. Dar cum am putea oferi 100% siguranţă că totul va fi în ordine? Singurul lucru sigur în viaţa asta este că suntem muritori. Rezultatul de la situaţia care s-a repetat de câteva ori este că simţul de nesiguranţă a românului m-a cuprins şi pe mine.

În fiecare an, aproape un milion de cetăţeni români vizitează Bulgaria ca turişti. Făcând cunoştinţă cu alţi români, aceştia îmi spun aproape de fiecare dată că turismul bulgăresc este competitiv, că litoralul bulgăresc oferă preţuri mai mici, iar serviciile sunt suficient de bune. Deja cunosc mulţi vecini din nordul Dunării care îşi exprimă aprecierea faţă de bulgari. Cel puţin, de multe ori se poate auzi: ”N-am văzut nimic rău în ţara voastră”.

Totuşi, există şi alte poveşti. O cunoştinţă – bulgăroaică din Banat mi-a împărtăşit cum împreună cu soţul ei român, s-au gândit să petreacă concediul de vară în Bulgaria. Când s-a apucat soţul ei să-i întrebe pe prietenii săi despre impresiile lor, ei toţi i-au spus că la sud din Dunăre se fură în masă autoturisme româneşti. El s-a cam speriat de la ceea ce a auzit şi a preferat să nu-şi asume riscuri. În sfârşit, familia a petrecut concediul de vară a anului 2016 pe litoralul român…

Discursul despre furturile autoturismelor româneşti

O căutare pe internet în limba română arată că anual există cazuri de furturi de autoturisme româneşti în Bulgaria. După evenimentul neplăcut proprietarii maşinilor povestesc despre şocul şi pierderea lor în faţa televiziunilor române. În 2016 s-au relatat cel puţin două cazuri importante în mass-media din România. Într-unul, fostul portar al Stelei – Zoltan Ritli – a rămas fără maşină în timp ce se afla la staţiunea Sunny Beach. În al doilea – o româncă din Bucureşti – Marinela Minea, a suferit în timp ce era la Arabanasi – un sat în vecinătatea oraşului Veliko Tărnovo. Cazul lui Ripli pare să fie standard, din punctul de vedere al cazurilor furturilor popularizate în mass-media din România.

“Prin agenţie şi pe internet am căutat un hotel în care există si pază. Primul lucru la recepţie am întrebat dacă maşina este in siguranţă, mi-a spus că costă 12 leva pe zi, stând 6 zile am plătit taxa de parcare. Şi am întrebat special dacă garantează pentru siguranţa maşinii, domnişoara de la recepţie mi-a spus ca nu-i problemă, că pot să parchez in faţă sau în spate“, spune Zoltan, citat de PRO TV.

Dar în dimineaţa celei de-a două zi de concediu, Zoltan nu şi-a găsit maşina în parcarea hotelului de 4 stele. După ce a sesizat prin telefon secţia de Poliţie din staţiune, la hotel au venit doi poliţişti bulgari pentru a strânge informaţii legate de furtul maşinii.

Zoltan Ritli împărtăşeşte cum, după venirea poliţiştilor, devine clar că, camerele care au supravegheat parcarea n-au funcţionat din cauza lipsei internetului în timpul furtului. Aproape sigur că nu-şi va mai găsi maşina, fostul portar al Stelei intenţionează să-şi angajeze un avocat şi – prin intermediul Ambasadei României în Bulgaria care cel mai probabil îi va oferi consultanţă juridica – intenţionează să dea in judecată hotelul respectiv pentru a-i plăti despăgubiri, relatează PRO TV.

Proceduri şi statistică

În alte cazuri mediatizate în anii recenţi, românii care se plâng de furturi în Bulgaria merg chiar mai departe. Ei afirmă că forţele de ordine din Bulgaria colaborează cu bandiţii, că întreaga ţară este coruptă şi că nu există nici o speranţă de justiţie şi pedeapsă. Totodată ei susţin că li s-a cerut să semneze documente în limba bulgară pe care ei nu o cunosc pentru a fi demarate procedurile de investigare a infracţiunilor.

De fapt, poliţiştii bulgari – fie de la Poliţia Rutieră, fie de la Direcţiile Regionale ale Poliţiei, urmăresc nişte proceduri în comunicarea cu străinii. Organele de ordine sunt obligaţi să folosească un traducător în comunicarea lor cu străinii. În caz de furt, maşina în primul rând este căutată la nivel local. Dacă nu se găseşte în 3 zile, ea urmează a fi dată în căutare la nivel naţional. Informaţiile despre maşină conţin marca şi modelul ei şi alte date de identificare precum numărul şasiului, numărul motorului şi numărul de înmatriculare. După ce o maşină este dată în căutare la nivel naţional în Bulgaria, furtul ei este semnalizat în baza de date informaţională Schengen – o bază de date ce acoperă teritoriul UE privind bunurile mobile de mare valoare furate.

Chiar dacă Bulgaria nu este membru Schengen, datele privind orice maşina căutată la nivel naţional pe teritoriul ţării, sunt transmise şi la nivel european. Iată cum dispare un motiv de furt – maşinile din această bază de date, împreună cu numărul lor de înmatriculare, cel al şasiului şi cel al motorului nu pot fi vândute în UE. Semnalul trimis către baza de date informaţională a Schengen-ului nu reprezintă finalul lucrărilor pentru elucidarea cazului furtului. Căutările şi cercetările în dosar continuă, se strâng date despre căutarea respectivă şi o parte dintre ele sunt predate spre bazele de date la nivel naţional şi european.

Aşadar, sunt oare tocmai cetăţenii români targetaţi selectiv ca să devină „victime” ale furturilor de maşini în Bulgaria? Conform statisticii Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, pusă la dispoziţie la cererea blogului ”Podul prieteniei”, în anul 2014 în Bulgaria au fost date în căutare naţională 19 autoturisme cu înmatriculare românească. În anul 2015 cazurile respective se ridicau la 15. În perioadă ianuarie – septembrie a anului 2016, era vorba de 17 asemenea cazuri. În acelaşi timp numărul total al maşinilor furate pe teritoriu Bulgariei se ridica la 3627 în anul 2014, 3956 în anul 2015 şi 2527 în primele nouă luni ale anului 2016.  Numărul maşinilor furate cu înmatriculare străină se ridica la 275 în anul 2014, 241 în anul 2015 şi 189 în anul 2016.

Există posibilitatea că o parte din maşinile furate cu numere de înmatriculare bulgăreşti să fie proprietatea, de fapt, a unor cetăţeni români. Asta fiindcă există practica, vecinii noştri din nord să-şi înmatriculeze maşinile în Bulgaria. Totuşi, numărul lor probabil nu va modifica într-un mod semnificativ datele statistice privind românii care au rămas fără maşină în Bulgaria.  Şi, într-un final, dacă hoţii-i atacă premeditat pe români, cum ar putea ei afla dacă o maşină cu numere de Bulgaria este, de fapt, proprietatea unui român?

Când vine vorba de furtul unui autoturism, fiecare infracţiune contează. Nu poate exista un număr ”acceptabil” al furturilor. Însă, cifra de câteva zeci, în momentul în care Bulgaria este vizitată în fiecare an de un milion de turişti români nu susţine teza populară în nordul Dunării că în Bulgaria maşinile româneşti sunt o specie ameninţată.

Cu ajutorul jurnalistei române Oana Sandu de la „Decât o Revistă”, blogul ”Podul prieteniei” a cerut de la MAI România informaţii privind numărul autoturismelor române furate în Bulgaria. ”Din verificările efectuate a rezultat faptul că, în statistica oficială a Poliţiei Române nu există un indicator privind furturile de autoturisme înmatriculate în România furate în Republica Bulgaria”, au răspuns de la MAI – România.

O căutare în Eurostat oferă un al treilea punct de vedere spre cazul cu furtul autoturismelor în Bulgaria. În anul 2012 (ultimul an pentru care există date) furturile autovehiculelor în Bulgaria se ridicau la 0,4 pe 1000 de oameni din populaţie. Asta pune ţara în topul celor mai sigure ţări pentru autoturisme din UE – după Luxembourg şi Malta (câte 0,3 pe 1000 de oameni) şi înainte de Slovenia (0,5 pe 1000 de oameni). Pentru România numărul este de 1,6 pe 1000 de oameni, iar pentru Germania este de 70,5 pe 1000 oamenii. În timp ce în Grecia furturile de autovehicule în 2012 au fost cu 38% mai mult decât în 2007, în Bulgaria ca şi în toate ţările UE tendinţa este de scădere în comparaţie cu momentul intrării în UE. Aderarea Bulgariei la spaţiul european comun al siguranţei şi spargerea unor canale de trafic de  autoturisme explică, probabil, parţial cauzele pentru această tendinţă în Bulgaria.

Colaborarea între poliţia română şi cea bulgară

Indiferent de statisticile pozitive, dar puţin cunoscute, numărul de peste 3 000 de furturi de autoturisme anual nu poate să fie un număr care să-i liniştească pe cetăţenii bulgari, pe vizitatorii străini şi pe forţele de ordine bulgare. Efortul pentru limitarea acestei probleme trebuie să persiste.

Un pas spre clădirea de încredere pe care cetăţenii români o pot avea, este patrularea comună a poliţiştilor din ambele ţări în vara anului 2016 pentru al şaptelea an consecutiv. Ei au patrulat în patru din staţiunile de vară bulgăreşti frecventate de mulţi turişti din România – Albena, Nisipuri de Aur, Balcic şi Nesebar. Într-un press release din data de 7 august 2016 MAI al României anunţă că primul grup de 8 poliţişti care au patrulat în Bulgaria în perioada 1 iulie – 31 iulie 2016 şi-a finalizat misiunea. Ei au fost înlocuiţi de al doilea grup de poliţişti care au patrulat împreună cu colegii lor bulgari în perioada 1 august – 31 august 2016.

”În cadrul misiunilor, poliţiştii români (din primul grup – menţiunea editorului) au consiliat peste 2.300 de turişti români, în special cu privire la indicarea anumitor destinaţii şi furnizarea unor informaţii de ordin legislativ din Bulgaria. De asemenea, poliţiştii români au participat, alături de colegii bulgari la 74 intervenţii la diferite evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi soluţionarea unor neînţelegeri legate de asigurarea condiţiilor de cazare.”, se arată în press release-ul Ministerului de Interne român. În timpul acestei prime misiuni a poliţiştilor români din 2016, 58 de turişti români au fost victime ”ale unor evenimente neplăcute, furturi de autoturisme, tamponări auto, înşelăciuni, furturi”. Alţi 12 au fost bănuiţi de comiterea unor fapte antisociale, fără producerea unor consecinţe grave semnificative.

Patrularea comună a poliţiştilor români şi bulgari pe litoral este o practică care arată nevoia conştientizată că ambele ţări să colaboreze în numele interesului comun al propriilor cetăţeni. Ea merită să fie popularizată. Totodată merită auzite numeroasele poveşti în care români şi bulgari arată solidaritate şi grijă unii faţă de ceilalţi.

Poveştile nespuse

Blogul ”Podul prieteniei” a stat de vorbă cu cetăţeni români din Giurgiu, Bucureşti, Braşov şi Banat încercând să afle dacă aceştia au cunoştinţă despre cazuri de furt ale unor autoturisme româneşti în Bulgaria. Care sunt impresiile acestor români în călătoriile lor în sud din Dunăre? Nimeni dintre aceşti români cu care blogul a stat de vorbă, nu a relatat o poveste personală sau a unui prieten legată de furt în Bulgaria. În loc de asta, de mai multe ori s-a menţionat că bulgarii sunt oameni calzi şi ospitalieri faţă de români.

Doamna Electra, din Bucureşti, călătoreşte deja de 10 ani în Bulgaria sau prin Bulgaria în drum spre Grecia. Ea a împărtăşit că niciodată nu a avut experienţe rele în ţara vecină României. În schimb există multe poveşti care au convins-o în atitudinea omenească a bulgarilor.

”Eram într-o seară pe faleză la Balcic şi mă plimbam cu o prietenă, si aveam cheile maşinii în mână pentru că parcasem aproape de faleză. M-am plimbat, am făcut cumpărături, m-am tatuat cu hena.

La un moment dat mi-am dat seamă că nu mai aveam cheile maşinii. Am înnebunit. Nu ştiam ce să fac. Trebuie să recunosc că m-am gândit la furt. Toată lumea zicea asta şi la televizor, ziceau că se fură maşini.

Am început să căutăm cheile.

Bulgarii (în jurul nostru) s-au sesizat că ceva nu este in regulă şi au încercat să ne ajute. Ba să meargă la poliţie cu noi, ba să sune pe cei cu magazinele să întrebe de chei.

Atunci i-am spus prietenei mele să meargă la maşină să o păzească până rezolv eu cumva. Ea a mers şi la scurt timp m-a sunat la telefon si mi-a zis să vin urgent la maşină. Ce se întâmplase?

Pe geamul de la şofer era scris cu ruj de buze un număr de telefon şi scria în engleză că au găsit cheile maşinii.

Am sunat şi la nici 5 minute au venit 2 tineri. Mi-au cerut sa vadă actele maşinii. Le-am dovedit că maşina este a mea si ei mi-au dat cheile.

Am vrut să le dau bani de cafea sau bere dar nu au vrut. Mi-au urat concediu plăcut si au plecat.”, povesteşte Electra.

S-a dovedit că atunci când tinerii au găsit cheile Electrei, alarma maşinii era şi ea ataşată la ele. Bulgarii au mers în jurul maşinilor de pe faleză şi au găsit folosind alarma, cărei maşini sunt cheile.  Au lăsat mesaj pentru proprietarii maşinii şi aşa s-a ajuns la rezolvarea problemei. Electra are şi alte poveşti de solidaritate şi susţinere care i-au fost acordate de bulgari pe drum. Însă, acestea sunt nişte poveşti care, practic, lipsesc din mass-media română. Se întâmplă, câteodată, ca aceste poveşti să-şi găsească drumul şi să apară în unele forumuri de pe internet, dar nu ajung la televiziuni unde se pune accentul pe poveştile negative legate cu Bulgaria.

Alte probleme pe drumurile ambelor ţări

Mulţi români întâmpină probleme când parchează în oraşele şi staţiunile bulgăreşti. Se întâmplă deseori maşina lor să fie ridicată de autorităţi în cazul parcării neregulamentare. Ulterior ei trebuie să plătească taxe şi să piardă timp pentru a-şi recupera maşina. Această politică de control asupra parcării există şi pentru bulgarii care parchează neregulamentar. Aşa cum românii se plâng în urma întâlnirilor lor cu poliţia bulgărească, aşa şi şoferii bulgari se plâng că în unele cazuri sunt pedepsiţi sever de poliţia rutieră română. Atitudinea strictă şi riguroasă a autorităţilor ambelor state nu prea este pe placul oamenilor, dar în acelaşi timp indicatoarele rutiere sunt internaţionale şi se aplică şi în Bulgaria, şi în România.

Încă din anul 2009 Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română care uneşte companii de pe ambele maluri ale Dunării şi care dezvoltă relaţiile economice între ambele ţări, a transmis către mass-media informaţii despre procedura în cazul în care este necesară recuperarea permisului de conducere reţinut de autorităţile româneşti. Informaţia a fost necesară pentru că în primii ani după aderarea la UE numărul bulgarilor care călătoreau în nordul Dunării a crescut, ei întâmpinând în acelaşi timp şi probleme în relaţiile lor cu instituţiile româneşti. Două surse independente au confirmat pentru blogul ”Podul prieteniei” că procedura pentru recuperarea unui permis de conducere nu este schimbată de la publicarea pentru prima dată a mini-ghidului în anul 2009.

La rândul său, Ambasada României în Bulgaria a diseminat un ”Ghid de călătorii în Bulgaria cu autoturismul”. În acesta se menţionează: ”Poliţia locală are obligaţia de a asigura un translator de limbă română/limbă de circulaţie internaţională pentru a facilita comunicarea”. Ghidul clarifică exigenţele principale ale poliţiei bulgare la adresa celor care călătoresc pe drumurile ţării, întru-cât să pot fi evitate sancţiunile. Un aspect important din ghid este acela care include recomandarea către şoferii români să încheie asigurarea CASCO pentru maşinile lor ”care să fie valabilă şi pentru furturi”. Ambele ghiduri sunt o practică bună care ii poate ajuta pe români şi pe bulgari în a avea întâlniri şi comunicare mai reuşite cu instituţiile statale ale vecinilor.

Viitorul şi poveştile care urmează

Timp de deja 10 ani de zile, graniţele între ambele ţări sunt uşor de trecut, fapt care a eliberat energia populaţiilor spre obţinerea cunoaşterii comune, legării prieteniilor personale şi a parteneriatelor de afaceri. În această comunicare există negativism – prejudicii, complexe, gelozie şi schadenfreude (edit. – plăcerea provenita din ghinionul (suferinţa) altora), care afirmă divizarea şi alienarea ambelor popoare. Dar există şi o conştientizare că în afară de barierele de limbă, românii şi bulgarii avem gândirea, valorile, modelul social şi problemele comune.

În afară de cei un milion de turişti români care vizitează Bulgaria anual, peste 300 000 bulgari călătoresc în România anual cu scop de turism. Schimbul comercial între ambele ţări este în jur de 3,5 miliarde de euro în anul 2016. România a venit în ajutorul Bulgariei prin propria experienţă pentru lărgirea aeroportului şi a metroului din Sofia. La rândul lor, bulgarii sunt producătorii minoritari ai unora dintre cele mai reuşite filme româneşti din ultimii ani precum ”Aferim!” şi ”De ce eu?”…

Discursul furturilor autoturismelor româneşti în Bulgaria cu siguranţă va continua să atârne ca un nor deasupra relaţiilor dintre români şi bulgari, independent de faptele şi opiniile prezentate aici. Politica de frică şi de prejudecăţi este puternică şi este bazată pe reflexe adânci şi stereotipuri în ambele popoare. Însă viitorul aparţine vieţii comune a românilor şi bulgarilor, nicidecum îndepărtării lor.

Dacă una din definiţiile americane ale jurnalismului este ”povestirea unor poveşti care dă voce celor care nu au voce”, atunci jurnalismul în ambele ţări urmează să înceapă să descopere numărul mare de poveşti umane de prietenie între români şi bulgari. Blogul ”Podul prieteniei” şi-ar dori să afle şi poveştile Dvs. pe tema furtului autoturismelor în Bulgaria sau pe tema cea mai mare – cea privind relaţiile româno-bulgare la nivelul vieţii de zi cu zi. Oare aţi întâlnit numai furturi şi corupţie în Bulgaria sau aţi descoperit şi alte lucruri?

Citește și în limba bulgară!

Advertisements

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

4 thoughts on “Povestea nespusă a furturilor autoturismelor româneşti în Bulgaria”

  1. Buna ziua,

    merg de 11 ani in Bulgaria si nu am intampinat niciodata nicio problema neplacuta. Am auzit si eu din presa romana despre problemele celor ale caror masini au fost furate in Bulgaria dar cred totusi ca sunt situatii izolate . Am umblat prin toata Bulgaria si am fost cred, cam de 70-80 de ori pana acum in tara dumneavoastra si mi-am lasat masina de multe ori in zone nesupravegheate dar n-au fost probleme.

  2. Buna ziua ,
    Articolul acesta este extrem de documentat si aduce in vizorul celor interesati date statistice interesante cu privire la furturi de autoturisme in Bulgaria. Eu nu cred ca bulgarii targheteaza masini ale romanilor si nici nu cred ca fenomenul este atat de des intalnit . Bulgaria a devenit o tara sigura de mai multi ani insa ca orice tara mai are si cazuri de cetateni neadaptati social care se preteaza la furt. Important este ca Romania si Bulgaria sa lucreze impreuna la nivel de organe competente pe aceasta tema si sa continue sa progreseze in indepartarea acestiu flagel.

  3. In urma cu o luna, si fotbalistului Luchin Srgian, de la Lewsky Sofia, i-a fost furata masina, din parcarea subterana a blocului in care locuieste ! In ciud faptului ca accesul se fcea cu cartela, ca erau camere de filmat si portar la intrarea in bloc…Totul in…2 minute..!

  4. Chiar astazi am fost (ne)fericita beneficiara a unui jaf in buricul Varnei, langa Baile Romane. Am parcat modesta noastra masina Peugeot 206 langa amplasamentul cu pricina si am mers la vizita! Am vizitat si catedrala, pe jos. Cand ne-am intors, masina era la locul ei, intacta. Numai sunetul diferit in momentul in care am descuiat usa ne anunta ca cineva mai fusese pe acolo. Ne-au luat bagaje, banii pe care i-au gasit, dar au fost baieti buni si ne-au lasat actele noastre si ale masinii. Cum or fi reusind sa descuie masina fara sa lase urme, nu stiu. Dar i-a incurcat alarma si au fugit repede, caci deja oamenii iesisera la ferestre! Puteam avea lucruri de pret acolo, insa eram plecati doar pentru doua zile, asa ca tot ce au reusit sa ia au fost cateva haine murdare, printre care si o lenjerie intima folosita. Cu asta sa ramana bulgarii, care nu reusesc sa starpeasca infractionalitatea! Nici nu ne-am obosit sa mai pierdem vremea pe la Politie. Dar am povestit la vama…politistii radeau pe sub mustati, m-am simtit cel mai naiv om. Se pare ca marele noroc care a favut sa nu venim cu “ia-ma, nene” a fost ca am avut masina veche! Imi pare tare rau de cei care se chinuiesc sa mentina servicii de calitate…daca nu fac nimic pentru a eradica furturile, vor pierde mult. Era al saselea an in care vizitam.Bulgaria, Fantasticul Balcik, voiam sa descoperim alte minunatii…Pacat! A fost ultima oara cand am poposit pe acolo, ar insemna sa fim masochisti sa revenim!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s