Alireza Pourmohammad: Centrul de cercetare IBCE dorește să contribuie la cunoașterea mutuală între iranologii din regiunea Balcanilor și a Europei Centrale

alireza-pourmohammad-photo-700

Alireza Pourmohammad (foto: Andrea Laura Kiss)

Interviu cu președintele Centrului pentru Studii Iraniene, Balcanice și de Europa Centrală cu ocazia școlii de vară care a avut loc în Sofia între 11 și 17 septembrie 2017 – despre scopurile, realizările și intențiile viitoare ale acestei organizații nonguvernamentale

Vladimir Mitev

Alireza Pourmohammad este președintele Centrului pentru Studii Iraniene, Balcanice și de Europa Centrală care a fost inființat în Sofia în 2016 cu scopul de a contribui la comunicarea științifică și la dezvoltarea Studiilor Iraniene în Bulgaria și în țările din regiunea Balcanilor și Europei Centrale. Începând cu 2008 profesorul universitar iranian predă în departamentul ”Studii Iraniene” din cadrul Universității din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski”, unde predă cursuri de ”Introducere în misticism”, ”Limba și literatura persană”, ”Dialectul tehranian”, ”Limba persană orală”, ”Întroducere în mitologia și eposul persan”.

Alireza Pourmohammad a absolvit universitatea iraniană ”Allameh Tabataba`i”. Președintele IBCE împreună cu șeful departamentului ”Studii Iraniene” în Universitatea din Sofia și președintele ”Asociației prietenilor limbii și culturii persane în Republica Bulgaria” profesorul asociat doctor Ivo Panov au realizat câtevă conferințe științifice internaționale și au reușit să publice cărți, dicționare și volume cu articole științifice în limba bulgară, în ultimii ani. În mijlocul lunii septembrie 2017 colaborarea între Pourmohammad și Panov a dus la realizarea primei școli de vară în Studii Iraniene în regiune, cu lectori din Iran, Ungaria și Bulgaria. În cadrul cursului au fost realizate lecturi de introducere în limba persană veche și limba persană mijlocie, de literatură clasică persană și de literatura contemporană iraniană, de filozofie și religie iraniană. Au fost discutate teme precum: evoluția istorică a sectelor șiite, misticismul iranian, șamd. Seminariile de limba persană, la rândul lor au contribuit la depășirea unor probleme specifice, legate de scrierea și vorbirea în limba persană.

După sfârșitul școlii de vară la Rectoratul Universității din Sofia a avut loc o întâlnire a șefilor diverselor centre academice și ai cursurilor de Studii Iraniane din Polonia, Ungaria, România, Turcia, Serbia, Kosovo, Iran și Bulgaria. Obiectivul principal al întâlnirii a fost cunoașterea mutuală și căutarea posibilităților de cooperare în sfera Studiilor Iraniene. Activitatea IBCE a devenit o ocazie pentru Blogul ”Podul Prieteniei” să stea de vorbă cu președintele acestui centru regional pentru cercetări strategice.

Domnule Pourmohammad, în mijlocul lunii septembrie 2017 în Centrul pentru Limbi și Culturi Estice al Universității din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” a avut loc o școală de vară în Studii Iraniene, organizată de departamentul ”Studii Iraniene” de la Universitatea din Sofia împreună cu Centrul pentru Studii Iraniene, Balcanice și de Europa Centrală. Care sunt scopurile acestei școli de vară și cum o veți descrie cititorilor noștri?

În centrul Europa Centrală, am decis că are sens ca profesorii de Studii Iraniene din regiune să se cunoiască mai bine unii cu ceilalți. În acest fel ei ar putea colabora și mai activ. De asemenea ei se pot îmbogăți prin schimb mutual de experiențe, pentru că în țările diverse există specialiști în anumite domenii ale Studiilor Iraniene, dar nu există asemenea specialiști în alte domenii. În Bulgaria există un iranolog precum profesorul asociat Ivo Panov care este expert în Omar Khayyam, în cultura și civilizația persană, dar în Polonia și Ungaria specialiștii iranologi au alt profil – acolo accentul este pus pe artă. În țări terțe există experți recunoscuți în filozofie și politică iraniană.

Ne-am dat seamă că putem organiza multe conferințe de succes în marea regiune a Balcanilor și Europei Centrale, aducându-i pe pe toți specialiștii împreună, fără să fie necesar să ne deplasăm până în Iran. Aceste inițiative nu-i împiedică pe studenții noștri să meargă la cursuri cu durată diversă în Republica Islamică.

Am dorit să adunăm la un loc toți șefii centrelor și departamentelor de Studii Iraniene din țările din Balcani și din Europa Centrală. Intenția noastră a fost să discutăm care sunt punctele forte ale fiecărui departament sau curs și să stabilim ce putem realiza împreună. Am decis ca prima reuniune să se desfășoare la Sofia, deoarece centrul nostru este inființat în Bulgaria. Totodată am decis să organizăm în paralel un curs în diverse discipline iranologice, așa că șefii centrelor și deparatmentelor să pot utiliza experiența noastră, să vadă folosirea practică a acestor cursuri, iar studenții să pot comunice cu colegii lor din străinatate, cu profesorii care au venit din Iran și din alte țări din Europa.

Am ales să realizăm această școală de vară într-un moment în care anul universitar încă n-a început în diferitele țări din regiune. Acest fapt ne-a permis să evaluăm beneficiile pentru studenții iranologi și apoi să prezentăm rezultatele profesorilor din regiune. Vom încerca să organizăm următoarele cursuri de acest tip de Studii Iraniene în alte țări și în perioade diverse în funcție de tematica concretă a acestor școli – filosofie, politică, economică, șamd. Bineînțeles, accentul de bază cade asupra literaturii, lingvisticii și asupra altor domenii umanitariste.

Dvs însuvă cum evaluați rezultatele primeș școli de vară în Studii iraniene din regiune?

Profesorii din străinatate au împărtășit cu noi că nivelul cunoștinței limbii persane și cunoștințele despre Iran ale studenților bulgari este foarte înalt. O dificultate în acest fel de cursuri ar fi dacă participanții nu ar cunoaște limba perrsană la un nivel similar. Nimeni nu poate învața o limba nouă în șase zile. Iată de ce am decis să-le oferim participanților care stăpânesc Farsi cel puțin la un nivel mediu nu să asculte seminare de limbă practică, ci lecturi privind detalii subtile despre literatură, cultură și alte domenii ale cunoștinței iranologice. Lecturile în discipline în care nu există experți în Balcani și în Europa Centrală precum: limba persană veche, cuneiform, limba persană mijlocie (pahlavi) și scrisul acesteia au fost foarte valoroase.

După părerea mea, ne putem saluta unul pe celălalt că primul eveniment de acest tip a fost un succes. Numărul studenților în programele de Studii Iraniene din Balcani și Europa Centrală de obicei este mic – 3-4 pe an. 15 pariticipanți au participat la acest curs, o prezență demnă de laudă și care arată interes față de cursurile de acest tip.

Cum veți prezenta Centrul pentru Studii Iraniene, Balcanice și din Europa Centrală (IBCE)?

Centrul pentru Studii Iraniene, Balcanice și din Europa Centrală este o idee de-a mea, care s-a născut acum mai mult de trei ani. Călătorind prin țările din regiune, am văzut că iranologii din aceasta  nu au o comunicare bună între ei. Dar am descoperit că există dorință și multe posibilități pentru o colaborare mai strânsă.

IBCE ar putea acționa ca o umbrelă sub care să se dezvolte activ comunicarea regională. Când această idee s-a născut, am început să strâng opiniile colegilor din țări diverse, inclusiv de la șeful departamentului ”Studii Iraniene” de la Universitatea din Sofia profesorul asociat Ivo Panov. El a acceptat cu entuziasm această propunere. M-am sfătuit și cu colegi din universități iraniene diverse, cu instituții educaționale din Balcani și din Europa Centrală.

Am decis să înființăm grupuri de lucru cu membri din regiune, de exemplu despre istorie, despre filozofie, despre literatură, șamd. Fiecare grup va avea câte un conducător care va fi specialist în domeniul respectiv și ar putea atrage ușor specialiști din Balcani și din Europa Centrală. Scopul este ca pas cu pas să fie creată o bază de date pe teme diverse. Dacă cineva este interesat în filozofie iraniană, să știe când și unde va fi o conferință cu această tema, să poate trimite un articol care să ajungă la conferința respectivă și la experții din domeniul.

Munca noastră în această direcție a început cu conferință ”Iran și Europa în oglinda istoriei”, care a avut loc pe 2 și 3 iunie 2016. Deja am tiparit câteva cărți din numele IBCE. Încercăm să fim o legatură între instituțiile care se ocupă de studii iraniene, să tiparim cărți umanitariste, să susținem învațarea limbii persane și să ajutăm la aproprierea între cercetatorii iranologi din lume.

Faptul că suntem o organizație neguvernamentală ne dă o libertate mare de acțiune. Bineînțeles sperăm să primim susținere din partea instituțiilor de stat ale fiecărei țări. Ne ocupăm de cercetări asupra Iranului, asupra modelului lui civilizational, culturei lui. Iar iranologii din regiune sunt cei care vor decide direcția cercetărilor lor

Ce ați realizat până în acest moment în legaturile Dvs. cu țările din regiune și ce reușiri aveți ca organizație?

Conferința ”Iran și Europa în oglinda istoriei” care a fost organizată de noi la Sofia în 2016 a avut 115 participanți. Ei au venit în Bulgaria – o țară mică, care este relativ de îndepartată de centrele internaționale și europene de studii iraniene. Comitetul de selecție a ales 35 de publicații care au fost ulterior prezentate la conferință. Noi prețui foarte mult acest eveniment de-al nostru. Cea mai mare parte din participanți n-au fost bulgarii. Au fost oameni de știință din toate colțurile Europei și chiar din SUA. Cu toate că am avut anumite dificultăți financiare, am reușit să organizăm o conferință impresionantă.

Apoi am organizat conferința ”Manuscrise persane despre Balcani și din Europa Centrală” (23-24 februarie 2017)…

Ce cărți ați reușit să tipariți până acum?

Există două cărți pe care am reușit să le publicăm în Iran în limba persană. Prima carte este un catalog al manuscriselor persane din Bulgaria. A doua carte este tratatul astronomic persan ”Zij-e Yamini” (Tabele astronomice lui Yamini), un mansuscris depozitat la Biblioteca Națională a Bulgariei. Sunt cărți care înseamnă mult pentru știința și literatura noastră. Publicarea cărților în Iran permite iranologilor pe plan global să le cerceteze.

Am tiparit și volume cu publicații de la conferințele noastre. Am publicat articolele științifice de la conferințele ”Iran și Bulgaria în oglinda istoriei” (2011), ”Iran și Balcanii în oglinda istoriei” (2013) și ”Manuscrise persane despre Balcani și din Europa Centrală” (2017). În octombrie vom tipări a patra carte – despre conferința ”Iran și Europa în oglinda istoriei” (2016). Am întârziat cu ea deoarece câțiva autori au trimis publicațiile lor mai tărziu.

De fapt în 2014 primul mare dicționar bulgaro-persan (în două volume) a obținut un premiu internațional în Iran – ”Cartea Anului”…

Specialitatea ”Studii Iraniene” din Universitatea din Sofia a publica peste 50 de cărți, tiparite în istoria ei de 25 de ani. Ele sunt roadele eforturilor noastre comune – ale mele, ale profesorului asociat Panov și ale altor profesori. Bineințeles, o parte din aceste cărți au apărut înainte de inființarea IBCE. De exemplu am tradus și am tiparit în Bulgaria primul volum al epopeii naționale iraniene ”Shahname” de Abulqasem Ferdowsi. Cartea a obținut premiul ”Leu de bronz” al Asociației ”Carte Bulgărească” în anul 2012.

Doi ani mai tărziu Dicționarul Bulgaro-Persan al cărui editor științific este profesorul asociat doctor Ivo Panov a obținut premiul ”Cartea Anului” din Iran.

Apoi a fost tiparită cartea mea ”Despre prietenie”. Ea este un studiu comparatv asupra evoluției noțiunii de ”prietenie” în culturile diverse – cea persană, cea romană, cea greacă antică, și în lucrările lui Aristotel, Platon și Cicero.

Ce intenționează să realizeze IBCE ca activitate în viitorul apropriat?

Vom continua să organizăm seminare, conferințe și alte forumi științifice. Începând cu toamna acestui an vom tipari o revistă trimestrială a Centrului nostru, în care vor fi tipărite articolele științifice ale unor specialiști din regiune.

De ce Centrul susține că va cerceta nu ”Iran și Europa”, ci ”Iran, Balcanii și Europa Centrală”?

În Europa Occidentală există centre de studii iraniene – în Viena, în Berlin, în Franța, în Anglia. Dar în regiunea Europei Centrale și a Balcanilor nu există alt centru similar cu IBCE, sub forma unui ONG. intenționăm să muncim în sihron și în respect mutual cu specialiștii iranologi din această parte a Europei.

Cum este văzută regiunea Balcanilor și a Europei Centrale în Iran? Pare că existența unei organizații precum IBCE dezvăluie o anumită speranță și așteptare ca regiunea aceasta se va deschide mai mult spre Iran?

Nu văd motive pentru care instituțiile de stat din Republica Islamică a Iranului să nu sprijine fiecare orgnizație științifică și culturală precum este a noastră, scopul căreia este răspândirea limbii și a culturii persane și colaborarea între experții în Studii iraniene, îndreptată spre dezvoltarea lor viitoare. Încercăm să dezvoltăm relații cu universitățile și cu institutele stiințifice din regiune, să schimbăm informații cu ele și simultan să avem contacte stiințifice cu Iran. Scopul nostru este să schimbăm idei și să fim de folos pentru iranologii din această parte a Europei. Iranul dorește să dezvolte relații oficiale chiar mai intense cu univeristățile din regiune și să contribuie la înțelegerea și cunoașterea culturii sale.

Citește în limba engleză!

Citeşte în limba poloneză!

Citește în limba bulgară!

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s