Vladimir Mitev: Încălzirea mediatică pentru europreşidinţia română emană spirit de concurenţă, dar în regiune avem nevoie de mai multă colaborare cu vecinii

Fondatorul blogului ”Podul Prieteniei” a dat un interviu Radioului Naţional Bulgar cu ocazia începutului europreşedinţiei române – despre perspectivele în următoarele şase luni în faţa relaţiilor între Bruxelles şi Bucureşti, între preşedintele Iohannis şi guvernul social-democraţilor, despre măsurile economice de la sfârşitul anului 2018 şi despre reflectarea mediatică la începutul preşedinţiei

Pe 5 ianuarie 2019, fondatorul blogului ”Podul Prieteniei” şi editor al secţiei române a site-ului ”Baricada”, Vladimir Mitev, a fost intervievat de Georgi Markov în emisiunea pentru comentarii şi analize internaţionale ”Sămbătă 150” a programului ”Orizon” al Radioului Naţional Bulgar. Ocazia pentru interviu este începutul preşedinţiei române a Consiliului UE. Începutul preşedinţiei a fost însoţit de un val de evaluări şi comentarii negative în media din Europa de Vest despre guvernul din Bucureşti şi elita politică românească. În primele zile ale anului nou media bulgără a dat cuvântul unei serii de analişti, care şi-au exprimat scepticismul către România de azi, în cheia vest-europeană, dat fiind că literal până la mijlocul anului 2018 românii au fost ani de zile daţi ca oameni exemplari în reformele de succes în justiţie, economie şi fidelitate către Occident. Atitudinea mediatică către România la începutul anului 2019 se aseamână cu cea către Grecia, când ea punea rezistenţă la ”tratamentul” prescris pentru criza datorilor. Atunci grecii au fost deseori prezentanţi în media din Europa şi Bulgaria ca iresponsabili, pentru că rezistă şi destabilizează întreagă eurozonă, fără a se adăuga că un efect al ”tratamentului” a fost că datoria lor de stat de fapt a crescut după aplicarea tratamentului. Exact în acest context Vladimir Mitev subliniază că ne cunoaştem puţin vecinii şi suntem tentaţi să întrăm în competiţie cu ei cine este ”mai responsabil” şi ”mai european”. Însă, cunoaşterea vecinilor merită să nu se limiteze la constatarea că facem un lucru sau altul mai bine decât ei sau la plângerea că eşuăm ca popor şi instituţii în comparaţie cu ei. Poate că facând parte din UE avem nevoie de mai multă colaborare în Sud-Estul Europei. Nu doar competiţia, ci şi colaborarea este o valoare europeană.

Georgi Markov: Salut, colegule Mitev!

Salut!

Oare europreşedinţia care începe va îmbunătăţi dialogul între UE şi România?

Dialogul între UE şi România nu e atât de rău cât pare. Bucureştiul are o importanţa strategică pentru UE – şi pe plan geopolitic şi pe plan economic. Pe de altă parte, România de asemenea are nevoie de business-ul european, care îi asigură o dinamică care ar fi imposibilă altfel.

Dar într-adevăr în ultimii ani social-democraţii provoacă critici în creştere în Europa de Vest cu reformele din justiţie şi cu politica lor economică. Oponenţii partidului lui Liviu Dragnea sunt mulţi şi au influenţă în ţară şi în străinatate. Еi îi acuză pe social-democraţi că ar fi antieuropeni, că întorc ţara înapoi la socialism sau că o alipesc la ”forţe rele” precum Ungaria şi Polonia.

Social-democraţii înşişi se declară proeuropeni. Premierul, Viorică Dăncilă sau omul puternic din partid, Liviu Dragnea, spun că în capacitatea lor de europeni cer dreptul la opinie proprie, la respect de către partenerii europeni, la recunoaştere din parte lor a anumitor interese române. Susţinatorii politicilor social-democraţilor din ultimii ani descriu activităţile lor ca încercări de a corecta unele excese sau abuzuri. De exemplu, se afirmă că lupta împotriva corupţiei a fost desfăşurăpe baza unor protocoale ilegale de colaborare între serviciile secrete şi procuratura, care a dus la condamnări de o legalitate contestabilă. O altă teză a susţinatorilor social-democraţilor este că companiile străine – de exemplu băncile, au rândăment din investiţiile sale mult mai mare decât cel din Europa de Vest. Asta se întâmplă chiar dacă cetăţeni români sunt mult mai săraci decât vest-europeni.

Social-democraţii folosesc acest sens de nedreptate, pentru a introduce măsuri, care îi ajută să-şi echilibreze bugetul. De exemplu, se ridică salariul minim şi pensia minimă, se introduce plafon pentru preţurile gaz-ului natural şi electiricităţii, şi aşa-numita taxa de lacomie în cazurile când dobânzile băncilor se ridică peste un anumit nivel. Se vede însă că măsurile nu se referă de exemplu la sectorul auto, unde există mari investiţii străine. Nu trebuie uitat că după o reformă a social-democraţilor de la începutul anului 2018 românii plătesc asigurări de pensie fără a împărtăşi povara lor cu patronii cum este în Bulgaria.

O astfel de politică duală poate fi interpretată ca populistă în sensuri diferite. Pe de o parte în sensul că social-democraţii nu sunt adevăraţi eurosceptici şi numai pretind să fie astfel. Pe de altă parte în sensul că guvernul face gesturi către alegatorii săi, dar nu schimbă starea de sărăcie, dependenţă şi subdezvoltare în regiunile unde este baza lui electorală.

Contradicţiile din ţară şi între Bucureştiul şi Bruxelles probabil vor continua. Există teme de dispută: de la întrebarea cine va preşedinţia unele formate de dialog european în următoarele 6 luni – preşedintele sau premierul, şi se ajunge la dorinţa trăinică a lui Liviu Dragnea pentru eliberarea unei ordonanţe de urgenţă pentru amnistia şi graţierea celor condamnaţi ilegal. În afară de interes politic, el are şi interes personal într-un astfel de demerş, pentru că în momentul de faţă el apelează două condamnări împotriva sa, şi se va elibera de pedeapsă. Mi se pare posibil dialogul între Bucureşti şi Bruxelles să fie activ în următoarele 6 luni, fără a fi schimbate interesele contradictoare ale participanţilor în el.

Europreşedinţia actuală are loc într-un moment de contradicţii politice interne puternice, cum aţi observat şi dvs şi în contextul unor măsuri economice introduse de guvern. Pot aceste măsuri influenţa europreşedinţia şi ce reacţii provoacă în investitori şi societate? Au apărut voci că exact aceste măsuri ar putea fi o cauză pentru retragerea investitorilor austrieci din România.

Măsurile economice au fost introduse la sfârşitul anului 2018 şi cuprind elemente diferite. Întremăsurile importante este taxa de lacomie pentru instituţiile financiare şi băncare. Ea este progresivă la niveluri între 0,2% şi 0,9% din activele instuţiei financiare la sfârşitul fiecarui trimestru şi se va aplica când ROBOR – indexul dobânzii medii a celor 10 cele mai mari bănci, depăşeşte 1,5%. O altă măsură este ridicarea taxelor de licenţa în sectorul comunicaţiilor mobile şi a taxei în sectorul energiei de câteva ori. Suma datorată pentru aceste taxe se stabileşte după cifra de afaceri a companiei. Reprezentanţii business-ului deja au afirmat că aceste măsuri probabil vor declanşa proceduri de pedeapsă de către Comisia Europeană, fiindcă sunt opuse regulamentelor europene. Măsurile probabil nu vor avea un efect direct asupra europreşedinţiei. Companiile din sectorul financiar şi energetic însă sunt deseori străine, ceea ce înseamnă o creştere a tensiunilor între guvernul român şi elita politică şi de afaceri europeană. Cum aţi spus, în timpul unei vizite la Bucureşti în decembrie 2018 cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a avertizat că companiile austriece ar putea pleca din ţară din cauza măsurilor. Însă mulţi români cred că companiile străine fac bani buni în România şi nu vor pierde uşor ”merele de aur”, pe care piaţa românească le reprezintă. În societate există şi anumită susţinere pentru măsurile datorită percepţiei inegalităţii între business-ul străin şi statul român.

Dar cum am spus deja – social-democraţii iau din business cu o mână şi îl dau cu cealaltă. Nu se poate spune categoric care este locul lor în ecuaţiile de putere.

Colegule Mitev, Dvs deja aţi subliniat tensiunea între guvernul socal-democraţilor şi preşedintele Klaus Iohannis, tensiune care nu e ceva nou. Vă aşteptaţi că după observaţiile lui Jean-Claude Juncker, guvernul şi preşedintele să depăşească divergenţele şi să se unească în problemele vitale pentru ţara şi Europa?

Divergenţele între tabere şi persoanele de la vârful lor nu prea vor fi depăşite. Exact în decembrie 2018 s-au întâmplat multe conflicte în politica românească. Una dintre temele fierbinţi au fost măsurile economice, despre care m-aţi întrebat. O altă contradicţie a fost legată de încercarea de a înlatura Liviu Dragnea de la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor din Parlamentul Român. Probabil aceasă activitate se datorează faptului că europreşdinţia va împune limite în ceea ce este posibil în politica românească. În ultimele zile Juncker, fostul ministru al afacerilor europene, Victori Negrescu, şi premierul Dăncilă, vorbesc despre nevoia de unitate. Evident, UE exercită presiune că europreşedinţia să treacă fără cutremure care să împiedice funcţionarea UE.

Nu sunt sigur că în următoarele luni contradicţiile politice se vor putea desfâşura la un nivel redus, pentru că timpul trece pentru Liviu Dragnea şi guvern. Dacă ei doresc să guverneze în continuare, trebuie să-şi realizeze interesele în economie, justiţie şi alte sfere. Însă cu fiecare încercare de a-şi apară interesele, ei provoacă reacţie europeană

Să concludem cu vederea dvs. despre felul în care europreşedinţia este mediatizată. Cum evaluaţi felul în care media română şi străină relatează europreşedinţia la începutul ei?

Tema provoacă interes în media română. Dat fiindcă anul trecut Bulgaria a fost preşedintele Consiliului UE, este inevitabil să se facă nişte comparaţii. Una dintre ele este că europreşedinţia bulgară a fost supramediatizată în Bulgaria. Poate că guvernul bulgar a vrut s-o folosească pentru scopuri interne. Mi se pare că în România se aude mai des decât la noi că europreşedinţia este o activitate tehnică, că îndeplineşte voinţa europenilor, şi nu cea a românilor. În ciuda acestui înalţi funcţionari de stat şi cadre europene a românilor sunt prezenţi permanent în media din ţară şi străinatate, comentează europreşedinţia şi aşa subliniază importanţa acestei perioade de şase luni.

Se poate vedea că intereul mediatic din Bulgaria către europeşedinţia română este mare. Zilele în jurul anului nou au fost însoţite de un val de articole din presa Europei de Vest care îl critică pe Liviu Dragnea ca un om cu pedeapsă suspendată şi critică cursul guvernului din ultimii doi ani. În Bulgaria se distribuie rapid ştirile sceptice cu privire la clasa politică românească în legătură cu provocare de şase luni în faţa ei.

Ceea ce este comun în aceste cazuri este că reflecţia mediatică dezvălui o ascunsă competiţie între ţările şi popoarele din regiunea noastră. Reflecţia de asemenea dezvălue o cunoaştere relativ superficială a celei ce se întâmplă în ţările vecine. În opinia mea am avea de câştigat, dacă ne interesăm de vecini nu numai pentru a ne linişti că ne descurcăm mai bine, sau pentru a ne plânge că eşuăm ca popor şi instituţii, ci gândind cum să ne dezvoltăm împreună cu aceşti vecini în colaborare, nu în rivalitate.

Vom încheia aşa. Mulţumesc. L-am auzit pe jurnalistul Vladimir Mitev, cu care am comentat aşteptările cu privire la europreşdinţia română care a început la 1 ianuarie 2019.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

 

Advertisements

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s