Desislava Penceva: Businessul navigaţiei fluviale se luptă pentru reguli unificate ale transportului pe Dunare

pencheva-dante-700x350
Desislava Penceva (foto: Cameră de Comerţ şi Industri Bulgaro-Română)

Stăm de vorbă cu experta Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română despre rezultatele proiectului DANTE şi despre nevoia de înlesnire a navigiării pe marele râul european

Vladimir Mitev

Desislava Penceva este manager administrativ al proiectului DANTE – îmbunătăţirea procedurilor şi proceselor administrative legate de transportul pe Dunăre. Desislava Penceva face parte din echipa Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română de la infiinţarea ei acum aproape 16 ani. Vorbeşte limba română, limba engleză şi limba rusă. A absolvit Academia de Economie din Sviştov.

Acest articol a fost publicat pe 9 iulie 2019 pe site-ul ziarului bulgăresc Cuvânt. 

Doamna Penceva, care sunt scopurile proiectului DANTE? Cine sunt partenerii lui din Bulgaria şi România? Cum a contribuit la realizarea proiectului Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română?

DANTE este proectul, al cărui realizare ar trebui să ducă la un management mai bun al râului Dunare din punctul de vedere al armonizării regulamentelor normative şi legislaţia pe toată lungimea căii navigabile, inclusiv pe afluenţii navigabili ai fluviului.

El se realizează de către un mare consorţiu de parteneri cu 16 parteneri strategici de bază şi 12 parteneri strategici asociati, între care Comisia Dunăreană, instuţii de stat, asociaţii ale navigatorilor, autorităţi de porturi, speditori, transportatori şi organizaţii neguvernamentale din 10 ţări europene. Bulgaria este reprezentată de Camara de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română, iar partenerul asociat bulgăresc este Bulmarket DM Srl. Din partea România pariticipă Ministerul Transportului, Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari-Fluviali din Romania, Pro Danube România, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association, iar partnerii asociaţii sunt Uniunea Porturilor Interioare Româneşti din România şi Danube Cruises România Srl.

La începutul proiectului, la momentul intrării noastre în el, ne-am asumat că vom face tot posibil aşa că părţile interesate din Bulgaria să participe activ în procesul indepartării barierelor administrative. Acum, la sfârşitul lui, suntem convinşi şi vedem că suntem un partner recunoscut de către instituţiile, proprietarii de corabii şi operatorii de porturi. Ne-am câştigat reciproc încrederea şi diferiții participanţi la navigare ne căută pentru a-şi spune problemele.

Ce împune ”îndepărtarea barierelor administrative” în faţa transportului pe Dunare?

Proiectul intră sub egida concepţiei ”Acelaşi râu – aceleaşi reguli”, care este împărtăşită şi de Pro Danube Internațional (o reţea de companii private, care promovează îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor, precum şi o utilizare mai intensivă a drumului fluvial al Dunării conform standardelor ecologice – nota traducătorului). Analiza, făcută în prima etapă a proiectului a arătat că se pierde mult timp în îndeplinirea unor documente (în întregime 77 de formulare diferite de la începutul până la sfârşitul râului), şi se pierd bani, din cauza diferitelor taxe pentru servicii în diferite ţări.

Toate asta nu numai că incetinesc inspecţile corabiilor, ci şi fac echipajele şi mărfurile să aştepte inutil şi în sfârşit business-ul pierde bani. Scopul este să se treacă de la documentele specifice fiecărei ţări la procesarea digitală a unor documente unificate de la primul până la ultimul port.

Într-adevăr există un sistem birocratic electronic, care ar trebui să uşureze echipajele şi business-ul. El prevede că o anumită informaţie, trimisă la plecarea ambarcațiunii, trebuie să ajungă la fiecare port în care ambarcațiunea oprește. Însă acest sistem nu este perfect şi deseori e necesar ca documentele să fie dublate şi pe hârtie.

A fost realizată o analiză a situaţiei în fiecare dintre cele zece ţări dunărene. În cadrul unor mese rotunde în şase dintre aceste ţări business-ul şi-a pus problemele în faţa instituţiilor. 14 discuţii naţionale de lucru în Bulgaria, Croatia, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia au adunat în întregime 335 de reprezentanţi ai organelor de stat şi sectorului, care au discutat şi au căutat variante pentru depăşirea impovărării administrative inutile a transportul intern pe apă.

Ne-am agreat să propunem soluţii şi să ajutăm la dezvoltarea formularelor, care ar trebui să înlouiască treptat toate documentele pe Dunare. Aceste trei formulare unificate au fost discutate din business-ul şi instituţiile din ţările respective. La rândul lor ele au făcut comentarii şi recomandări, după care documentele au fost clarificate. Rolul nostru a fost să împărtăşim aceste documente la un cerc mare de oameni interesaţi şi în sfârşit am ajuns la un număr maximal de utilizatori ai râului în toate ţările.

În ce măsură această unificare a regulilor de navigare este realizată în prezent?

Primul mare succes al lui DANTE este că a adunat la un loc reprezentanţii organelor responsabile pentru navigare. În timpul celor câteva mese rotunde, mai sus menţionate, a fost decis să se creeze un instrument online, prin care să se trimită semnale cu privire la barierele pe care le intâmpina navigarea sau pentru împărtăşirea de bune practici. Au fost depuse peste 250 avertizări pentru proceduri administrative diferite, care creează bariere în faţa echipajelor, care navighează pe Dunare, şi care sunt un obstacol real în faţa realizării activităţilor zilnice din diferitele sectoare ale utilizării râului.

Echipa internaţională a categorisit semnalele trimise conform celor cinci sfere tematice ale proiectului DANTE – poliţia de frontieră, servicii fiscale şi vamale, organe pentru navigare şi control asupra traficului, autorităţi/administraţii de port, administraţii de ape şi canale sau alte organe care împun bariere (precum control santiar, gestionare de incidente naturale, şamd. Apoi aceeaşi echipa le-a analizat.

În octombrie anul trecut în timpul Viena Business Talks preşedintele Pro Danube Internațional şi conducător al proiectului DANTE – Manfred Seitz şi Theresia Hacksteiner (European Barge Union) au înmanat o declaraţie care a sintetizat cerinţele business-ului pentru uşoarea procedurilor pe drumurile interne de apă pe Dunare. Pe 3 decembrie 2018 documentul a fost consultat în Comisia Europenană şi a devenit baza deciziilor ei privind transportul intern pe apă. Comisia a aprobat cele trei formulare DAVID. Ele ar trebui aplicate într-un mod pilot în unele ţări dunărene de la sfârşitul anului 2020.

Unificarea regulilor de navigare pe Dunare este scopul Comisiei Dunărene de la infiinţarea ei. În această privinţă ea a emis documente precum ”Consideraţii de bază, recomandate în unificarea regulilor” despre controlul vamal şi cel sanitar pe Dunare sau ”Regulil privind supravegherea fluviala pe Dunare”. Care este rolul acestor documente şi a Comisiei Dunărene în sine pentru unificarea regimelor legislative pentru navigare?

Am focusat eforturile echipei DANTE către business-ul real, către oamenii care suferă din cauza regimele regulatoare. Discuţiile din cadrul instituţiilor la nivel naţional şi internaţional nu sunt complete fără a se aduna cei care ”îşi fac pâinea” din râu.

Platforma care am menţionat-o deja şi instrumentul online pentru raportare a iregularităţilor (şi a bunelor practici) sunt accesibile pentru reprezentanţii sectorului pe pagina de internet Pro Danube International (www.prodanube.eu). Ea va rămâne activă şi după inchiderea oficială a proiectului, iar reprezentanţii sectorului vor putea semnaliza barierele administrative, de care se lovesc utilizatorii râului în diferitele parți ale Dunării. În acelaşi timp este dificil a prognoza cât timp va fi necesar pentru armonizarea procedurilor birocratice la nivel transnaţional. Însă primii paşi sunt făcuți.

În contextul celor împărtăşite până aici, cum a contribuit proiectul DANTE la atingerea scopurilor sale? Ce urmează privind regimele legislative pentru navigare după terminarea proiectului?

Iniţiativa Pro Danube Internaţional, numită ”Un acord verde pentru transportul fluvial pe râul Dunare” şi informaţia colectată în cadrul proiectui au permis crearea câtorva documente. ”Strategia şi planul pentru acţiune pentru administrarea transportului intern de apă” este cel mai vizibil rezultat al DANTE. Acesta poate fi considerat document de bază cu soluţii rezonibile propuse pentru depăşirea imperfectiunilor administrative din intreaga regiunea.

El conţine barierele administrative şi proceduri raportate care se referă la Dunare şi la afluenţii fluviului. Nu în ultimul rând el conţine măsuri concrete şi un grafic temporal realist pentru depăşirea acestor proceduri birocratice, care împiedică dezvoltarea transportului intern de apă în întregul sau potenţial.

În cadrul evenimentului final al proiectului în numele Comisiei Dunărene au fost prezentate unele scenarii posibile, pentru a se garanta că DANTE va continua să dea rezultate importante şi după inchiderea oficială a proiectului. El va continua să existe în altă formă şi asta este o bună premiză pentru atingerea scopului lui de bază – îndepărtarea tuturor aspectelor, care împiedică dezvoltarea transportului intern de apă ca o alternativă sigură a transportului auto, feroviar şi aerian. Se aşteaptă că acest aspect sa se materializeze prin eliberarea unor fonduri nerambursabile, semnate între Directoratul General ”Mobilitate şi transport” al Comisiei Europene şi Comisia Dunareană.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s