Standul românesc la Târgul de Carte din Sofia se bucură de succes

popescu-mircea-700x350
Alexandru Popescu şi Iuliana Mircea la Târgul de Carte din Sofia (foto: Podul Prieteniei0

Interviu cu cei doi reprezentanţi ai Ministerul Culturii din România în cadrul standului – Iuliana Mircea şi Alexandru Popescu, despre reacţiile la ediţiile standului românesc din Sofia, despre şcoalа bulgară de traducere a literaturii române şi despre secretul prin care literatura românească cucerește regiunea

Vladimir Mitev

Iuliana Mircea este consilier în direcţia ”Cultura Scrisă şi Creaţie Contemporană” din cadrul Ministerul Culturii. Alexandru Popescu este inspector în aceeaşi direcţie din cadrul Ministerului Culturii. Ambii au fost reprezentanţii Ministerul Culturii la standul românesc din cadrul Târgului de Carte la Sofia (10-15 decembrie 2019). Standul a oferit cărţi în limba română şi a găzduit multe evenimente cu participarea unor oameni creativi din România, Republica Moldova şi Bulgaria: Varujan Vosganian, Florin Irimia, Elise Wilk, Elena Vladăreanu, Iulian Ciocan, Vanina Bojikova, Lora Nenkovska, Emil Andreev, Svetoslav Jelev. Au fost lansate traducerile în limba bulgară a cărţilor autorilor din România şi Republica Moldova. Mai mult, a fost purtată o discuţie despre literaturile în oglindă ce sunt cea română şi cea bulgară, despre problemele editării şi promovării literaturii naţionale peste hotare şi despre nevoia de o comunicare şi cunoaştere culturală mai profundă între români, moldoveni şi bulgari.

Ne aflăm la a șasea ediţie a acestui stand al Ministerul Culturii din România la Sofia. La început, vă rog să ne prezentaţi istoria acestor şase ediţii. Cum a fost întâmpinată această iniţiativă de publicul bulgar? Cât de satisfăcut este Ministerul Culturii din România?

Alexandru Popescu: Participarea noastră practic a început în 2013, când au fost puse bazele colaborării noastre cu Asociaţia Bulgară a Cărţii. În 2015 ne-au invitat să fim ţara principală, invitată specială a târgului. Am acceptat cu drag, având în vedere că deja există multe traduceri din limba română în limba bulgară – şi literatura clasică, şi literatura contemporană. Ediţia a fost un real succes şi am decis să continuăm participarea la acest eveniment. Ediţia s-a dovedit să fie înţeleaptă, având în vedere faptul că evenimentele noastre de la 2014 încoace se bucură de un public numeros. Mai mult de atât, au loc şi foarte multe traduceri anuale din limba română în limba bulgară.

Anul acesta aveţi un mare stand cu cărţi în limba română şi multe evenimente. Cum evaluaţi reacţiile acest an?

Iuliana Mircea: Anul acesta publicul a fost mai numeros decât alte date. Oamenii sunt interesaţi de literatura română. Sunt dornici să citească literatura română tradusă aici în Bulgaria şi apreciem că oamenii sunt interesaţi. Sperăm să fie tot aşa în viitor.

Ştim că Bulgaria este o ţară unde au loc multe traduceri a literaturii române în limba bulgară. Este vorba poate chiar de o şcoală de literatură română în Bulgaria. În ce măsură această tendinţă se datorează Institutului Cultural Român şi Ministerului Culturii din România?

Alexandru Popescu: În primul rând trebuie să fie menţionat ICR-ul prin sprijinul pe care îl acordă pentru traducerile din limba română în limba bulgară. Menţionez şi Ministerul Culturii prin participarea la acest eveniment, prin faptul că ducem autori români în Bulgaria şi îi prezentăm împreună cu traducători în faţa publicului. Şi chiar la primul rând trebuie menţionată această şcoală de traduceri. Este o catedra de limba română la Sofia, altă la Veliko Târnovo. Sunt profesoare dedicate. Şi există traducătoare minunate precum Vanina Bojikova, Lora Nenkovska, Ei sunt promotoarele cele mai importante ale literaturii române în Bulgaria, alături de Hristo Boev, Stilian Deyanov, Ognean Stamboliev. Chiar şi Ivan Stankov este între ei. Sunt oameni de valoare, traducatori foarte buni, profesori, care sprijină promovarea literaturii române contemporane şi clasice în Bulgaria. Putem menţiona şi sprijinul financiar din cadrul reţelei TRADUKI. Ea sprijină traducerile în ambele direcţii. Chiar ne-am dori o creştere de numărul traducerilor din limba bulgară în limba română. Pentru că astfel la dublu sens se poate mări şi numărul nostru tradus în Bulgaria.

Cum este văzut în România acest ataşament al cititorilor bulgari şi al traducătorilor bulgari către literatura românească?

Alexandru Popescu: Ne surprinde plăcut, având în vedere ataşamentul publicului bulgar pentru literatura noastră. Îl găsim şi la publicul din spaţiul fostei Iugoslaviei. Din păcate sunt factori culturali din România care ignoră acest atașament publicului regional pentru literatură română. Şi literatura noastră are de suferit. Sperăm cumva să egalizăm la nivele.

Care este secretul succesului literaturii române peste hotare?

Iuliana Mircea: Succesul vine din partea autorilor. Avem autori foarte buni – Dan Lungu, Nora Iuga, Mircea Cărtărescu. Avem autori contemporani foarte buni.

Este ceva în subiectele literaturii sau în stilul scrierii?

Alexandru Popescu: Cred că este important şi rolul traducătorilor. Sunt al doilea autor al cărţii. Fac cărţi mai pe înţeles publicului local. Temele sunt oarecum familiare, populare, la nivel european cu influenţe balcanice sau din Imperiul Austro-Ungar. Suntem un spaţiu comun. Şi astfel înţelegem şi găsim corespondenţa la literatura bulgară, sârbă, croată.

Iuliana Mircea: Un lucru comun este că am fost sub comunism. Avem lucruri comune în experiența noastră.

Ce trebuie să aşteptăm în anul următor în relaţiile româno-bulgare în literatură? Ce va fi realizat prin sprijinul ICR şi Ministerul Culturii? Vor fi mai multe traduceri? Va fi o nouă ediţie a standului acesta? Ce ştiţi?

Alexandru Popescu: Vedeţi situaţia în România, niciodată nu e predictibilă. Nu se ştie. Dar dorinţa noastră este să fim prezenţi la Sofia anul viitor. Vor fi noi traduceri din limba română în limba bulgară. Trebuie să avem succes şi anul viitor.

Pentru că acest eveniment este necesar?

Alexandru Popescu: Absolut.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s