Cum economia explică schimbările politice din România?

sibiu-700x350
Sibiu este o vitrină a dezvoltării economice din România în ultimii ani (foto: Pixabay, CC0)

Epuizarea modelului socialdemocraţilor de creştere economică prin venituri mai mari şi fricile produse de scăderea cerinţelor pe piețele din Germania şi UE au fost însoţite de preluarea puterii de către PNL

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 14 februarie 2020 pe pagina 23 al numărului cel de al 7-lea al ziraului ”Armata Bulgărească”.

Orban a căzut. Trăiască Orban. Cam aşa poate fi redat ceea ce s-a întâmplat la începutul lunii februarie din România. Ludovic Orban a pierdut moţiunea de cenzură din 5 februarie 2020, după ce socialidemocraţii, aflaţi în opoziţie, împreună cu uniunea maghiarilor au înlăturat guvernul lui. Orban al României însă continuă să fie viu politic, nu doar pentru că mai conduce ca premier demisionat. El a primit de la preşedintele si colegul de partid Klaus Iohanns mandat pentru formarea unui nou guvern. Dar a propus aceiaşi miniştri și pe aceleaşi poziţii de pe care au condus timp de trei luni.

Pare mai degraba ca fiind un act de umor politic. Ca şi cum liderul PNL (care face din familia Partidului Popular European) doreşte să testeze dacă va primi neîncrederea pentru a doua sau a treia oară în parlament, după ce echipa executivului a fost deja o dată scoasă din jocul politic. Dar probabil ăsta este şi scopul lui Orban.

Ziarul ”Adevărul” scrie că în ţara probabil se realizează un scenariu, care va duce la alegeri anticipate în iunie. Cele două partide mari, oficial adversari la cuţite, dar de fapt aflate în înţelegere tacită îndreptată împotriva partidelor mici, vor ocupa primele doi locuri, în timp ce multe formaţiuni mărunte nu vor intra în parlament. Pentru a se ajunge la alegeri anticipate însă trebuie cel care a primit mandat pentru formarea guvernului să nu primească sprijin parlamentar de doua ori. Iată că Orban face tot posibil în această direcţie.

Un sondaj dă PNL-ului 47%, în timp ce PSD are în jur de 20%. În spatele lor se află USR – partidul celor tineri din politica românească, care împreună cu partidul ”Plus” al fostului premier şi eurocomisar Dacian Cioloş au în jur de 15%. Asta înseamnă că alegerile parlamentare vor fi în beneficiul celor două partide. În acelaşi timp prin motiunea de cenzură de succes socialdemocraţii au ţinut alegerile locale într-un singur tur. Astfel ei vor avea rezultate mai bune la alegerile locale din iunie, pentru că astfel vor evita unirea partidelor de dreaptă împotriva candidaţilor socialdemocraţii în cel de al doilea tur….

Atenţia mediatică internaţională către România adesea este exagerat focusată asupra dezvoltărilor pur politice, asupra protestelor, asupra luptelor politice în stilul ”Urzeala Tronurilor” şi pierde din vedere schimbările într-adevăr importante care au loc în economie. Căderea guvernului socialdemocraţilor din octombrie 2019 cel mai probabil marchează începutul unei noi epoci în politica românească, în care dreapta e în poziţie dominantă. Asta duce şi la o schimbare corespunzătoare a filosofiei de conducere în economie.

PSD a guvernat într-o perioadă de creştere economică fără precedent. Partidul a mărit veniturile, aşa că în prezent salariul mediu net se apropie la 700 de euro, iar salariul minim brut este în jur de 465 de euro. În septembrie 2019 pensiile au fost mărite cu 15%, iar în septembrie 2020 vor mai fi mărite cu 40%. Socialdemocraţii au urmărit politica creşterii economice printr-un consum mai mare şi prin venituri crescânde. Ei s-au opus acelui aspect, cosiderat a fie ”business speculativ” – de exemplu sectorul financiar, pe care l-au lovit cu ”taxa pe lăcomie” asupra cifrei de afaceri a companiilor acestui sector, sau a sectortului energetic, unde au introdus un plafon pentru preţul de gaz natural destinat gospodariilor. În acelaşi timp oamenii fostului lider Liviu Dragnea au încurajat cu ajutoare de stat producţia industrială – în special în sectorul auto, iar o mare parte din programatori au fost scutiți de taxa pe venit. Ideea acestor măsuri a fost să încurajeze sectorul ”bun”– cel productiv, al economiei româneşti şi astfel ţara să se mişte spre noua industrializare.

Există succese în această privinţă. În anul 2019 industria auto a dat 14% din PIB şi 26% din export. 185 000 de români lucrează aici. În România există peste 600 firme în acest sector, iar în Craiova şi Mioveni se asemblează maşini, respectiv Ford şi Dacia.

Măsurile socialdemocraţilor în sfera fiscală însă au provocat nemulţumirea părţilor pierdante din business – în special a corporaţiilor, care s-a opus modificările dese şi prognozarea dificilă a acţiunilor guvernamentale. PSD într-adevăr a crescut veniturile. Dar el a şi redus diferite taxe şi n-a reuşit să colecteze veniturile fiscale îndatorate. Astfel a apărut un deficit bugetar. PIB-ul românesc a crescut de la 160 miliarde de euro în 2015 la 218 miliarde de euro în 2019. Dar statul român n-a putut capitaliza această creştere prin venituri fiscale mai mari, din cauza slăbiciunii sistemului fiscal.

Când PNL a venit la putere, a descoperit un mare clivaj între venituri şi cheltuieli. În final deficitul bugetar pentru 2019 s-a ridicat la 4,6%. Deocamdată planurile arată că România ar intra în eurozona în 2024, dar FMI prognozează că ani de zile deficitul bugetar va fi peste pragul de 3%.

PNL a venit la putere în toamna anului 2019 și în special cu dorința de a echilibra bugetul, de a diminua cheltuiele sociale și de a încuraja business-ul care a avut de ”suferit” în timpul conducerii socialdemocraţilor. Au fost declarate intenţii de reforma a serviciului fiscal, astfel încât să fie sporită colectarea taxelor. Este interesant că Bulgaria este dată ca exemplu de eficacitate în colectare.

Elitele româneşti – indiferent de afinităţile poltice, se simt îngrijorate de vizibila încetare a dezvoltării sectorului auto în Germania. Industria auto din România este legată puternic de sectorul auto din Germania. În România se produc multe piese auto, care apoi sunt exportate în Germania, iar căutarea lor tot mai slabă ar putea crea o criză la vecinii din nord.

Deja se observă o încetinire a creşterii economice. ”Economia românească dă semne de oboseală”, a scris în noiembrie 2019 radio ”Europa Liberă”, subliniind că în cel de-al treilea semestru al anului 2019 creştere economică este de numai 3%. În anul 2016 creştere economică a fost 4,8%, iar în 2017 – 7%. Deficitul comercial din anul 2019 s-a ridicat la 7,9%. Balanţa de plată se echilibrează prin investţiile străine (peste 5 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2019) şi veniturile din fonduri europene. Dar ce s-ar întâmpla dacă în lumea ar veni o nouă criză financiară şi fluviul invetiţiilor străine sar reduce semnificativ?

O particularitate a economiei româneşti este prezenţa solidă a firmelor străine. Multe corporaţii internaţionale îşi au sediile centrale pentru întreaga regiune în Bucureşti şi de acolo gestionează furnizările pentru Europa de Sud-Est. Sectorul străin al economiei româneşti dă o dinamică puternică acestei economii. El vine cu pieţile sale, face produse de mai mare calitate şi înregistrează o mai mare creştere a productivităţii decât sectorul ”românesc” al economiei. Capitalul românesc are poziţie de lider numai în câteva sectoare – precum agricultură, mobilier, construcţii.

Probabil asta explică de ce economia românească este mai dependentă de mediul extern – în special cel din UE. Probabil economia arată de ce epuizarea modelului creşterii prin salari şi consum mai mari a fost însoţit de o schimbare în guvern. Politica românească în principiu are o ritmică alternantă, când fie cei de dreapta, fie cei de stânga domină.

Pare se că în ciuda moţiunii de cenzură de succes împotriva guvernului Orban, în condiţiile unor alegeri anticpate, partidele de dreaptă vor continua să guverneze. Asta înseamnă o dominaţie şi a fiolozofiei lor economice – austeritate, buget echilibrat, sensibilitate socială redusă.

Nu întâmplător Bulgaria tot mai mult este dată ca exemplu în România în plan financiar. La noi de ani de zile se aplică in mod special această filosofie guvernamnetală, care acum PNL încearcă să o impună vecinilor de la nord. Probabil această filosofie face parte din pachetul de măsuri, necesare pentru intrarea în eurozona. Dar probabil ea este şi un semn de stabilitate şi siguranţă pentru elitele, care au câştigat din perioada tranziţiei. Orice s-ar întâmpla, ei au vestele de salvare pregătite – greutatea lor economică.

Orban a căzut. Trăiască Orban.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Author: Vladimir Mitev

Жител на град Русе. Румъноговорящ. Locuitor orașului Ruse. Vorbitor de limba română.

One thought on “Cum economia explică schimbările politice din România?”

  1. Mai avem economie in lunile astea de cand mizeriile astea se ocupa de cu totul altceva decat ce ar trebui sa faca ? Cred ca lucrurile se misca din inertie…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s