Culegerea de poveşti ”După comunism” a ieșit de sub tipar în Iran

Cărţile sunt ceva sfânt pentru iranienii (foto: Pixabay, CC0)

Cartea prezintă faţa nouă a literaturii bulgare

Mohammad Asiabani

Acest articol a fost publicat pe 13 iunie 2020 pe agenţia iraniană de ştiri Mehr.

O culegere de povești, semnate de scriitori contemporani bulgari, a fost editată în limba persană. Ea prezintă noua faţă a literaturii bulgare. Titlul cărții este ”După comunism” și este tradusă de Farid Ghadami.

Agenţia Mehr News a anunțat că ”După Comunism” conţine poveste scurte bulgăreşti şi poate fi cumpărat pentru 35 000 tumani (5 euro) în librariile din ţară.

Putem citi remarcile pe coperta posterioară a cărții:

”Probabil unora din iranieni le place gustul cârnațului bulgăresc, dar puțin probabil ca cineva din Iran să cunoască povestea acestuia, făcut din carne de măgar într-un oraş bulgăresc, iar fiecare femeie, ce a mâncat din el devine iubirea tuturor inimilor bărbateşti. Poate că alţii au auzit de acţiunile secrete ale lui Stalin, dar puţin probabil ca ei să fi auzit de fascinantă maşină a lui Stalin, care a fost construită pentru a distruge lumea. În cartea ”După comunism” putem citi despre toate aceste povești.

”După comunism” este o culegere de scurte istorii așternute pe hârtie de scriitori bulgari contemporani. Bulgaria este o ţară care este complet necunoscută pentru cititorii iranieni. Dar traducătorul Farid Ghadami a vizitat această ţară la invitaţia fundaţiei Next Page în anul 2019 şi a încercat în această carte să culeagă şi să traducă astfel de povești pentru a familiariza cititorii cu aspectele cele mai populare ale literaturii contemporane bulgare. Unii scriitori ce apar în această culegere sunt cunoscuţi şi în Europa.”

Această carte conţine unele dintre cele mai bune povești contemporane bulgărești. Ea îi introduce pe autorii săi pentru prima dată iranienilor. O trăsătură comună în toate poveștile acestea este umorul puternic.

Publicul iranian mereu şi-a demonstrat interesul către literatura ţărilor fostului Bloc Estic, care au trecut prin era dictaturii comuniste. Această carte le arată o altă faţă a Blocului Estic.

Printre cei mai populari scriitori bulgari, care au fost publicaţi pentru prima data în limba persană sunt Alek Popov, Zdravka Evtimova şi Velina Minkoff.

Zdravka Evtimova este născută pe 24 iulie 1959 în oraşul Pernik, unde și locuieşte. Acest oraş se află la 30 de kilometri depărtare de Sofia – capitala Bulgariei.

Evtimova este una dintre cele mai renumite scriitoare contemporane bulgare. Poveştile ei mereu au fost bine întâmpinate de cititorii şi criticii din Bulgaria şi din lume.

Cărţile lui Evtimova au fost traduse în câteva limbi şi publicate în Regatul Unit, Statele Unite, Serbia, Macedonia şi Grecia. Evtimova a absolvit filologia englezească şi are masterat în literatura americană. A călătorit în Iran împreună cu Lyudmila Yaneva – un iranolog bulgar de seamă.

”Goşo” este prima poveste din culegere:

””Nu pierde timpul. Vino acasă rapid! Fac cinste cu o bucată de Goşo când ajungi”, a spus prietena mea Dara, când m-a sunat pe mobil. Am ascultat cu ezitare. Ieri soţul meu a cumpărat un cuţit mare şi a spus că îmi va taie gâtul. Sinceră să fiu, nu prea am fost impresionată. Dar să vă explic cum a fost întreagă scenă.

Goşo era numele unui măgar de 21 de ani, al căruit mândru proprietar a fost tatăl Darei, nenea Peşo. Bărbatul acela pregătea caruţă, îl înhăma pe Goşo şi se ducea să fure fier vechi, rumeguș, orice putea găsi. Am fost una dintre puţinele, care ştiau povestea magarului şi nu mă bucurăm de această cunoaștere.

Ca să scurtez povestea , nenea Peşo, singur l-a transformat pe Goşo în carne tocată şi apoi în cârnați. Am fost informată de rolul special pe care aceşti cârnați îl joacă în micul nostru oraş.”

Alek Popov (Sofia, 1966) este unul dintre cei mai populari şi iubiţi scriitori bulgari de astăzi. Primul roman ”Misiunea Londra” a fost tradus în 16 limbi şi ecranizat. A devenit cel mai vizionat film bulgăresc de după comunism.

Poveştile lui au fost traduse în diferite limbi. Sunt încă pline de satiră. Noul său roman se numește ”Cutie neagră”.

Scurt fragment din povestea ”Ninevia”:

”Aţi auzit despre Stalin?”, m-a întrebat.

”Cine n-a auzit?”, am răspuns. ”Un mare om, asemenea lui Napoleon”.

”Napoleon e un gunoi!”, a strigat el exploziv, devenind apoi din nou serios: atât de serios încât aproape a îngheţat. ”La sfârşitul vieţii sale Stalin a comandat subordinaţilor săi să construiască o maşină…” – a continuat el ezitând. ”O maşină terifiantă, ştii ?”

”Pentru ce a fost utilizată?”, am întrebat eu cu interes.

”Pentru distrugerea lumii”, a spus el.

”O, dumnezeule !”, am răspuns eu surprins. ”Este prima dată când aud de aşa ceva”.

”Nici nu ai fi avut cum să auzi”, a spus rusul, ridicând un deget. ”Este un secret.”

”Ce ştii despre asta?”

Ținându-și capul între mâini, s-a înclinit spre masă şi a zis: ”Îţi voi spune acum. Ascultă!”

Velina Minkoff (Sofia, 1974) este o altă scriitoare din cartea aceasta. Ea a absolvit literatura engleză la Univesritatea din California (Los Angeles) şi Afaceri Europene la Universitatea din Maastricht. Prima ei carte, conținând scurte povestiri a fost publicată în anul 2001 în limba engleză. Primul ei roman a fost publicat în limba bulgară: ”Raportul roșu și albastru despre creion chimic”. El se bazează pe experienţele trăite de autoare în Koreea de Nord. Cartea această a fost tradusă de Patrique Moros în limba franceză în anul 2018 şi a fost publicată sub un alt titlu: ”Marele lider trebuie să vină ca să ne vadă”. Velina Minkoff este cunoscută în Bulgaria ca Velina Minkova. Ea locuieşte la Paris.

Redau mai jos un extras din povestea ”Şobolanul” de Velina Minkoff:

”Jacques își amintește de câte ori grand-père Robert i-a povestit despre zilele copilăriei sale, când el îşi ajuta tatăl în laptarie. Ei ţineau un butoi de unt jos într-un beci rece. Într-o seară cineva a lăsat butoiul deschis şi un şobolan mare a intrat în el. Fiindu-i dificil să mai iasă afară, atât s-a vârcolit, până s-a înecat în grasime. Doar coada lui a rămas afară. Ei au curăţat atent untul scoțând afară corpul mort al șobolanului. Apoi, cu atenție, au trecut untul printr-o pânză fină, pentru a indepărta firele de păr rămase. Râzând, ei au vândut untul elegantelor dame burgheze, cu mănuşi fine până la coate, care veneau în laptarie pentru a cumpăra ”le frais”. Aceleaşi dame veneau iar și iar. Le plăcea atât de mult acel unt. C’est comme ça. Ăsta a fost Parisul. Şobolanii erau peste tot.”

Farid Ghadami este un scriitor, traducător şi critic iranian, fiind renumit acolo pentru romanele şi operele sale critice, şi pentru traducerile unor autori controversaţi din literatura mondială. A tradus până acum 34 de cărţi. A făcut primele traduceri în limba persană ale operelor generaţiei beat – Jack Kerouac, Alan Ginsberg, William Burroughs. Anul trecut, traducerea romanului ”Ulysses” de James Joyce a fost în frunte ştirilor literare iraniene.

În anul 2016 Fundaţia James Joyce din Zurich l-a ales ca fiind traducătorul ei preferat. Tot în anul 2019, el a fost ales ca fiind unul dintre trei cei mai populari traducători iranieni sub vârsta de 50 de ani, de către Asociaţia Traducătorilor din Teheran. Împreună cu scriitori din Statele Unite, Rusia, Germania şi Ukraina, Farid Ghadami a fost selectat în anul 2019 pentru a fi unul din acești autori oaspeți ai Bulgariei. Atunci a ţinut un discurs la Asociaţia Internaţională Elias Canetti din Ruse, la Casa Literară din Sofia şi la Târgul de Cărţi din Burgas. A acordat interviuri Radioului Naţional Bulgar, Televiziunii Socialiste din Bulgaria şi blogului Podul Prieteniei, vorbind despre viziunile sale literare. Ghadami a absolvit ingineria mecanică şi pe lânga cursurile sale de predare a inginerii la universitate, el a publicat patru cărţi ştiinţifice, inclusiv ”Matematică Avansată pentru Ingineri” pentru studenţii de la masterat şi doctoranzi.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba persană!

Citeşte în limba bulgară!

Author: Vladimir Mitev

Румъноговорящ и персийскоговорящ български журналист. Jurnalist bulgar vorbitor de limba română şi limba persană. A Bulgarian journalist, who speaks Romanian language and Persian language. خبرنگار بلغاری که زبان رومانی و زبان فارسی را حرف می زند.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s