Sindicatele românești sunt un spin în ochii cabinetului Cîţu

Premierul român Florin Cîţu (sursă: YouTube)

Guvernul sprijină afacerile, dar pas cu pas elimină beneficiile lucrătorilor, explicând că sunt necesare economisări

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 9 martie 2021 pe secțiunea bulgară a site-ului web al Baricadei.

Guvernul român a început să conducă în zilele dinaintea Crăciunului 2020 și imediat s-a ocupat de aplicarea viziunii sale pentru schimbare. Această viziune se bazează, pe de o parte, pe sprijinul afacerilor prin investiții publice și prin fonduri UE și, pe de altă parte, pe economii pentru angajații care au fost considerați răsfățați pe vremea Partidului Social Democrat (care a guvernat până în 2019).

La 29 decembrie 2020, cabinetul lui Florin Cîţu a inițiat o dezbatere cu privire la o ordonanţă de urgenţă, care a fost numită „trenuleț” – o aluzie la viteză și la cele multe probleme care vor fi rezolvate într-un singur act. În cele din urmă, decretul a fost adoptat a doua zi și de atunci a provocat controverse în societate. Principala sa prevedere este că creșterea salariilor funcționarilor publici este înghețată. În deciziile ulterioare, tăierile au continuat. Studenții au fost privați de dreptul de a călători gratuit pe căile ferate de stat române. Voucherele turistice de călătorie pentru funcționarii publici au fost, de asemenea, desființate, ele constituind un stimulent pentru industria turismului precum şi pentru angajaţi.

În același timp, România arată ca un șantier. Lucrările sunt în curs de desfășurare la un pod suspendat de mare anvergură peste Dunăre, lângă Brăila, care ar trebui finalizat până la sfârșitul anului și oferă deja mândrie românilor ca soluție arhitecturală. Se lucrează și la ultimul tronson de autostradă – trecerea prin Carpați, care va lega Țara Românească și Transilvania și va permite ca o autostradă să pornească de la Constanța şi prin București şi Sibiu să ajungă la granița cu Ungaria. Chiar și infrastructura care duce în Bulgaria și care a fost neglijată de mult timp se dezvoltă. Se lucrează la o centură de ocolire a Giurgiului pentru a duce traficul de pe Podul Prieteniei direct la drumul de viteză spre București. Podul căzut de lângă Gradiştea va fi reconstruit astfel încât legătura feroviară de la Giurgiu la București să devină mult mai rapidă. Programul de management al Cabinetului Cîţu prevede, de asemenea, „finalizarea studiilor de fezabilitate în curs, identificarea și furnizarea de surse de finanțare pentru începerea de noi lucrări la rețeaua centrală și globală TEN-T” pentru secțiunea Craiova-Calafat a căii ferate.

Astfel, în societatea românească, care a fost calmă de mult timp după ce Liviu Dragnea a intrat în închisoare, contradicţiile cresc din nou. Pe de-o parte, afacerile se bazează pe guvernul Cîţu, care oferă acces la fondurile UE, ele fiind utilizate pentru a sprijini antreprenorii în contextul coronacrizei. Pe de altă parte, diferite categorii de lucrători – medici, funcționari publici, ofițeri de poliție, lucrători la metrou – se simt marginalizați și luptă pentru a-și proteja drepturile de privare. Clasa de mijloc are motive să fie fericită – pentru că noile drumuri și proiecte de infrastructură o vor face mai mobilă și o vor împuternici. În același timp, muncitorii care sunt mai fixați geografic vor să-și apere pozițiile economice. Aceasta predetermină numărul mare de proteste sindicale care au avut loc de la începutul anului.

Guvernul susține că funcționarii publici sunt privilegiați și ineficienți. Nu este o coincidență faptul că bugetul pentru serviciile publice cheie – precum asistența medicală a fost redus cu mai mult de 10%, după ce în 2020 a fost deja redus de guvernul Orban cu 24%, în ciuda coronacrizei. Deficitul bugetar din acest an va depăși 7% din PIB, dar Florin Cîţu, un finanțist, explică faptul că statul bunăstării nu poate fi risipitor și că sunt necesare reduceri ale cheltuielilor. În loc să realizeze dezvoltarea economică prin venituri și consum mai mari, Cîţu se bazează pe fluxul de fonduri europene, inclusiv prin programul de redresare și dezvoltare, care va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra întregii economii. Dar sub actualul guvern de dreapta, instituțiile de afaceri și tehnocratice vor avea evident un avantaj în societate. De asemenea, se lucrează pentru a relua lupta împotriva corupției – un alt semn că segmentul tehnocratic al societății este în creștere …

Anul acesta, într-un articol din Ziarul Financiar, premierul Florin Cîţu a fost comparat cu Margaret Thatcher. Textul spune că el are acum șansa de a implementa o versiune locală a politicilor și viziunilor thatcherite în România. Articolul precizează în mod specific că, dacă dorește să devină Thatcher de România, Florin Cîţu trebuie să lupte împotriva sindicatelor din industria medicală care doresc prea mult, dar dau prea puțin.

Astfel, societatea românească intră în 2021 cu o nouă diviziune și tensiune, sindicatele părând a fi singura forță capabilă să reziste austerității guvernamentale. Partidul social-democrat din opoziție pare reticent la guvernare și și-a acceptat poziția subordonată în parlament. Cealaltă forță de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor, este activă, căutând contactul cu sindicatele de protest și exprimând sprijin pentru acțiunile lor. Cu toate acestea, o mare parte din elita liberală a României se opune alianței, astfel încât acțiunile sale ar putea face ca sindicatele să fie mai puțin atractive pentru elitele urbane. În România, clasa de mijloc este stratul decisiv care duce țara înainte. Iar alianţa cu această clasă de mijloc este fundamentul social pentru cabinetul Cîţu, care reunește Partidul Național Liberal (membru al Partidului Popular European),Uniunea Salvați România (partid membru al grupului liberal al macroniștilor din Parlamentul European) și Partidul Etnicilor Maghiari – tradiționalul partid echilibrator în politica românească.

Guvernul arată deja nervozitate față de sindicate și sunt în desfășurare campanii de discreditare a sindicatelor în presă. În contextul coronacrizei, schimbările politice drastice sunt cu greu posibile. Dar sindicatele sunt organizații mari, cu sute de mii de membri. Deci, disputa dintre guvern și sindicate pare că va marca politica românească în această primăvară…

Foto: Protest sindical al muncitorilor din sectorul sănătăţii, februarie 2021 (sursă: SANITAS)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!