Pordim, Bulgaria and the Steel King of Romania

A house-museum His Royal Highness Carol I (source: sufletdeturist.ro)

The visit of a Romanian woman to the house-museum built by the Bulgarians as a sign of gratitude for the great help they received from the Romanian army led by His Royal Highness Karol I

Elvira Bogos, sufletdeturist.ro, November 28, 2019

We travel the world far and wide, visiting museums, historical sites and admiring the way people honour their heroes. They also honour the heroes of the nations that have helped their countries to prosper. And for this I like to lose myself in the lands of our Bulgarian neighbours. And when these places touch my heart, my Romanian soul, I appreciate even more the inhabitants of today’s South Danube.

For a long time we had proposed that on one of our trips through northern Bulgaria we should make a stop in Pordim but the weather has always been inimical, not in 2017 when, coming from Sofia at lunchtime, we chose to detour from the road home to see the little town. So from the E83 we turned off onto local road 3402, a narrow road full of lorries (we were to get the idea that full of grain) and after about 7 km we found ourselves in front of the railway barrier, the entry point to the commune or perhaps the small town of Pordim. After a short time we managed to carefully cross the tracks, a place not very well arranged and then, led by the much too talkative Sofia we arrived in the “centre”, trying to find a mehana, a terrace something where we could satisfy our hunger first. No way! Two small food places were tightly closed, a nice empty police car was acting as a scarecrow and if we saw 3 locals around there were too many. So we negotiated with Sofia to take us to one of the two house museums, a futile negotiation as Pordim is so small that even without a guide you reach the gates of places few tourists stray from the main E83 road for. For this small village, apparently raised to the status of a town even though it is far from one, was once, in the 17th century, a town of the same name. It was once a military campaign house for a Russian emperor and a future king of Romania.

Continue reading

Pordim, Bulgaria și Regele de Oțel al României

Casa-muzeu Alteța Sa Regală Karol I (sursă: sufletdeturist.ro)

Vizita unei românce la casa-muzeu ridicată de bulgari în semn de recunoștință pentru marele ajutor pe care l-au primit din partea armatei române conduse de Alteța Sa Regală Karol I

Elvira Bogos, sufletdeturist.ro, 28 noiembrie 2022

Umblăm prin lume în lung și-n lat, vizitând muzee, locuri istorice și admirând felul în care popoarele își cinstesc eroii. Ba îi cinstesc și pe eroii națiilor care au pus umărul la binele țărilor din care fac parte. Și pentru acest fapt îmi place să mă pierd prin ținuturile vecinilor noștri bulgari. Și când aceste locuri îmi ating inima, sufletul meu românesc, îi apreciez și mai mult pe locuitorii de azi din sudul Dunării.

De mai mult timp ne propusesem ca la unul din drumurile prin Bulgaria nordică să facem un popas la Pordim dar timpul mereu a fost dușmănos, nu și în anul 2017 când, venind dinspre Sofia la orele prânzului, am ales să ne abatem din drumul spre casă pentru a vedea mica localitate. Așa că din E83 ne-am abătut pe drumul local 3402, o șosea îngustă plină de tir-uri (aveam să pricepem că pline de cereale) și după cam 7 km ne-am trezit în fața barierei căii ferate, locul de intrare în comună sau poate orășelul Pordim. După puțin timp am reușit să trecem cu grijă peste șine, un loc nu prea bine amenajat și apoi, conduși de mult prea vorbăreața Sofia am ajuns în “centru”, în încercarea de a găsi o mehana, o terasă ceva unde să ne potolim întâi foamea. Nici gând! Două mici locații cu rol alimentar erau bine închise, o mașină de poliție cuminte și goală avea rol de sperietoare și dacă am văzut 3 localnici prin zonă au fost prea mulți. Așa că am negociat cu Sofia să ne ducă spre una din cele două case muzeu, o negociere inutilă căci Pordim este atât de mic încât și fără ghidaj ajungi la porțile locurilor pentru care puțini turiști se abat din drumul principal E83. Căci această localitate mică, ridicată se pare la rang de oraș deși este departe de așa ceva a fost cândva, în sec. XIX locuință de campanie militară pentru un împărat rus și un viitor rege al României.

Continue reading

Пордим, България и стоманеният крал на Румъния

(източник: sufletdeturist.ro)

Визита на румънка до къщата-музей, издигната от българите в знак на благодарност за голямата помощ, която са получили от румънската армия, водена от Негово кралско височество Карол I

Елвира Богос, sufletdeturist.ro, 28 ноември 2019 г.

Отдавна се канехме при някое от пътуванията ни из Северна България да спрем в Пордим, но времето винаги беше неблагоприятно. Не и през 2017 г., когато, идвайки от София по обед, избрахме да се отклоним от пътя към дома, за да видим градчето. Така че от Е83 се отклонихме към местен път 3402, тесен път, пълен с камиони (щяхме да разберем, че возят зърно), и след около 7 км се озовахме пред железопътната бариера, входната точка към общината или може би малкото градче Пордим. След малко успяхме внимателно да пресечем релсите, място, което не е много добре уредено, и след това, водени от твърде разговорливата София, пристигнахме в “центъра”, опитвайки се да намерим механа, тераса или нещо, където първо да задоволим глада си. Няма начин! Две малки заведения за хранене бяха плътно затворени, една хубава празна полицейска кола играеше ролята на плашило, а дори тримата местни жители, които видяхме наоколо, бяха твърде много. Така че се договорихме със София да ни заведе в една от двете къщи-музеи. Това бяха безполезни преговори, тъй като Пордим е толкова малък, че дори без екскурзовод стигаш до портите на места, за които малцина туристи се отклоняват от главния път Е83. Защото това малко селце, очевидно издигнато до статут на град, въпреки че далеч не е такъв, някога, през 17-и век, е било град със същото име. Някога той е бил военна база на руски император и на бъдещ крал на Румъния.

Continue reading

Mihai Isac: At the political level, Bulgarian and Romanian elites do not trust each other

Mihai Isac (source: Mihai Isac)

People from both countries should develop projects that will contribute to better mutual knowledge and understanding between Bulgarians and Romanians

Vladimir Mitev

The third part of the interview with Mihai Isac looks at Bulgarian-Romanian relations and what could improve them given the lack of trust between the countries and their elites. “Our history books do not teach us about our cooperation over time”, says Mihai Isac. He also looks at the specifics of Bulgarian-Romanian relations – on a political and interpersonal level. According to Isac, the two countries are at the forefront of the current geopolitical confrontation in the Black Sea region. And anyone who expects NATO to withdraw after the end of the conflict in Ukraine is very much mistaken.

Continue reading

Mihai Isac: La nivel politic, elitele bulgare și române nu au încredere una în alta

Depinde de oamenii din cele două țări să dezvolte proiecte, care să aducă o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă între ele

Vladimir Mitev

Cea de-a treia parte a interviului cu Mihai Isac se referă la relațiile bulgaro-române și la ceea ce le-ar putea îmbunătăți, având în vedere lipsa de încredere între state și elitele acestora. “Manualele noastre de istorie nu ne învață despre cooperarea noastră de-a lungul timpului”, spune Mihai Isac. El face și o trecere în revistă a specificului relațiilor bulgaro-române – la nivel politic și interpersonal. Potrivit lui Isac, țările noastre se află în prima linie a actualei confruntări geopolitice din regiunea Mării Negre. Iar cine se așteaptă ca NATO să se retragă după încheierea conflictului din Ucraina se înșeală amarnic. 

Continue reading

Михай Исак: На политическо ниво българските и румънските елити не си имат доверие

Хората от двете страни трябва да разработят проекти, които ще допринесат за по-доброто взаимно опознаване и разбиране между българи и румънци

Владимир Митев

Третата част на интервюто с Михай Исак разглежда българо-румънските отношения и какво би могло да ги подобри предвид липсата на доверие между страните и техните елити. “Нашите учебници по история не ни учат за сътрудничеството ни във времето”, казва Михай Исак. Той разглежда и спецификата на българо-румънските отношения – на политическо и междуличностно ниво. Според Исак нашите страни са в челните редици в настоящата геополитическа конфронтация в Черноморския регион. И всеки, който очаква НАТО да се оттегли след края на конфликта в Украйна, е в голяма грешка.

Continue reading

Cum se formează un scriitor român în comunism, sau despre memoriile lui Ștefan Agopian

Cartea lui Ștefan Agopian se vinde la Amazon (sursă: Amazon.com)

Recenzia cărții Scriitor în comunism (nişte amintiri) de Ștefan Agopian, Iaşi: Polirom, 2013

Alexandru Ionașcu

Povestirile din comunism ale prozatorului Ștefan Agopian atrag atenția prin umorul unui scriitor care se pare că nu a luat niciodată în serios rigorile socialismului autoritar de dinainte de 1989, un viitor scriitor care știa că vrea un singur lucru: să publice. Apărut în 2013, volumul cu titlul Scriitor în comunism (niște amintiri) conține articole apărute în Academia Cațavencilor, într-o vreme când președinte încă era Traian Băsescu, lumea simțea efectele primei crize economice majore din acest secol, nu aveam un partid de extremă-dreapta în parlament și nimeni nu se gândea la o posibilă pandemie – ei bine, în acest interval paradiziac, autorul unor romane originale ca Sara și Tobit își publica amintirile din comunism.

Născut în București în primii ani de după ultima conflagrație mondială, mai exact, în 1947, imaginea lui Ștefan Agopian nu este doar aceea a formării unui scriitor în vremea regimului trecut, dar și aceea a unui outsider aproape perfect: nu termină Facultatea de Chimie din cauza absențelor, este încorporat într-o unitate disciplinară și, ca prozator, nu se află chiar în centrul lumii literare, de îndată ce nu a urmat Facultatea de Filologie din capitală și nu a făcut parte din cenaclurile care vor forma ceea ce s-a numit generația optzeci. Dar până la formarea lui Ștefan Agopian ca scriitor, era cât pe-aci ca prozatorul nostru să nu se nască deloc, sau cât de uimitor de improbabilă a fost nașterea sa (how amazingly unlikely is your birth, ar spune Eric Idle în acel scheci din Monty Python: The Meaning of Life). Iar Ștefan Agopian era cât pe-aci să nu se nască de mai multe ori, chiar.

Continue reading