Cât de cool mai e haiducul?

Glose despre folk-rockul haiducesc

Florin Dumitrescu

Acest text a fost publicat pe 13 iunie 2022 pe secția românească a site-ului Baricada.

Sunt textier de treizeci de ani. Știu cam toată istoria libretisticii românești, de la romanțe până la cele mai noi genuri și subgenuri muzicale.

Prima dată, acum câțiva ani, am folosit într-un text un cuvânt pe care multă vreme l-am ocolit: haiduc. Mai precis, am propus distihul „încă pot să duc / viață de haiduc” pentru un cântec al lui Dan Manciulea, Am înfrânt. În context, „viață de haiduc” voia să însemne o viață la limita sărăciei, în refuzul convențiilor sociale, chiar cu o nuanță de rebeliune. Mulți dintre noi, atunci când nu reușim să plătim taxele sau când ne confruntăm cu abuzurile autorităților, avem impresia că devenim așa, un pic haiduci…

Numai că, într-un cântec folk, acestui sens i se adaugă inevitabil și alte ecouri.

Dincolo de vorba asta simplă se ițește o întreagă lume, cu pistoale și pumnale, cavalcade și ambuscade, o lume apropiată și, totuși, atât de exotică: lumea folk-rockului haiducesc, cu rădăcini la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70.

Dan Manciulea a cântat cântecul ca atare și l-a și imprimat pe disc. Mai departe l-au difuzat posturile de radio și l-au viralizat privitorii canalului său de YouTube. Dintr-odată m-am trezit că mulți oameni din comunitatea folk m-au întâmpinat ca pe unul de-al lor și m-au felicitat – mai ales pentru „partea aia cu haiducul”; în timp ce alții, din zona cool-trendy-corporații-industrii creative, mi-au zis că putea fi „o piesă ok”, dar o strică „partea aia cu haiducul”.

Cum se face că „partea aia cu haiducul” sparge publicul în două? m-am întrebat.

Continue reading

Колко готин е хайдукът?

Истории за румънския музикален жанр, наречен фолк-рок

Флорин Думитреску

Тази статия бе публикувана на 13 юни 2022 г. на румънската секция на сайта “Барикада”

От трийсет години съм автор на текстове. Познавам почти цялата история на румънската лирика – от романсите до най-новите музикални жанрове и поджанрове.

За първи път, преди няколко години, използвах в един текст дума, която дълго време избягвах: haiduc. По-конкретно, предложих куплета “Все още мога да водя / живота на хайдут” за песента на Дан Манджуля, Am infrânt. В този контекст “животът на хайдута” означава живот на ръба на бедността, в отхвърляне на социалните конвенции, с нотка на бунт. Много от нас, когато не плащат данъците си или когато се сблъскват със злоупотреби от страна на властите, имат чувството, че стават малко такива, малко като разбойници… 

Само че в една народна песен това значение неизбежно добавя други отзвуци.

Отвъд тази проста дума се крие цял един свят с оръжия и кинжали, кавалкади и засади, свят, който е близък и същевременно толкова екзотичен: светът на фолк-рока извън закона, чиито корени са в края на 60-те и началото на 70-те години. 

Дан Манджуля изпълни песента като такава и я издаде на плоча. Радиостанциите я завъртяха, а зрителите на канала му в YouTube я разпространиха като вирус. Изведнъж установих, че много хора от общността на фолк-рока ме приемат като един от тях и ме поздравяват – особено за “онази част с разбойника”; докато други, от областта на готината модна корпоративна творческа индустрия, ми казаха, че това може да е “добра песен”, но я разваля “онази част с разбойника”.

Как става така, че “онази част с разбойника” разкъсва публиката на две? Зачудих се.

Continue reading

I grew up with Romanian dance hits

Screenshot from the video Jokery by Akcent (source: YouTube)

Matey Matev

Matey Matev has never studied Romanian language. But since his school years, he has been captivated by Romanian music. Every summer, when he was a student in the United States, the Netherlands and other European countries, he spent at least a week traveling around Romania. In his relations with Romanians and Romanian music, there are both moments full of positive emotion and disappointment. As in any true love. Matey shared with the blog “The Bridge of Friendship” some Romanian bands and songs that make his life richer and happier.

Continue reading

Am crescut cu hituri pop româneşti

Moment din video-ul Jokero al trupei Akcent (sursă: YouTube)

Matei Matev

Matei Matev nu a studiat niciodată limba română. Dar, încă din anii de școală, a fost captivat de muzica românească. În fiecare vară, când era student în Statele Unite, Olanda și alte țări europene, petrecea cel puțin o săptămână călătorind prin România. În relațiile lui cu românii și muzica românească, există momente pline de emoție pozitivă, dar şi dezamăgire. Aşa cum e în iubirea adevărată. Matei a împărtășit cu blogul „Podul Prieteniei” câteva trupe și melodii românești care îi fac viața mai bogată și mai fericită.

Continue reading

Израснах с румънските денс хитове

Момент от клипа Jokero на Akcent, заснет в Букурещ (снимка: YouTube)

Матей Матев

Матей Матев никога не е учил румънски език. Но още от ученическите си години, той е покорен от румънската музика. Всяко лято по времето, когато беше студент в САЩ, в Холандия и в други европейски държави, той прекарваше поне една седмица в пътуване из Румъния. В отношенията му с румънците и с румънската музика има както моменти наситени с позитивна емоция, така и разочарования – както е във всяка истинска любов. Матей сподели с блога “Мостът на приятелството” някои румънски групи и песни, които правят живота му по-богат и щастлив. 

Continue reading

George Enescu – un compozitor şi muzician genial

Ateneul Român este numit după George Enescu (foto: Mihai Petre, CC BY-SA 3.0 România)

Despre ediţia bulgară a cărţii profesorului Viorel Cosma, care prezintă viaţa şi munca lui George Enescu. 65 de ani fără geniul român

Ognyan Stamboliev,
PEN – Bulgaria

Acest text este un anunţ despre editarea în limba bulgară a cărţii biografice ”George Enescu, un mare muzician”, tradusă de Ognean Stamboliev şi publicată de editura Geia Libris, Sofia. Textul a fost acordat blogului Podul Prietenie de către autorul Ognean Stamboliev.

Continue reading

Джордже Енеску – гениален композитор и виртуоз

Концертната зала на Букурещ – Атенеума, е кръстена на Джордже Енеску (снимка: Михай Петре, CC BY-SA 3.0 România)

65 години без великия румънски композитор и музикант. Завръщане към българското издание на книгата на проф. Виорел Косма, посветена на Енеску

Огнян Стамболиев,
ПЕН- България

Тази статия е отзив за книгата на Виорел Косма „Джордже Енеску, един велик музикант”, преведена на български език от Огнян Стамболиев и издадена от издателство „Гея Либрис” през 2012 г. в София. Статията е предоставена специално на блога “Мостът на приятелството” от автора си.

Continue reading

Mihai Bătrânu: I want to see Bulgaria one day from the Musala peak, at the height of 2925 metres

batranu-700x350

Mihai Bătrânu before a billboard, which promotes a 2018 concert of  the rock groups from the 80s in Sofia (photo: Mihai Bătrânu)

The founder of the Romanian blog “Bulgarikon” speaks with the blog “The Bridge of Friendship” about his adventures with Bulgarian culture and language

Vladimir Mitev

Mihai Bătrânu is the founder of the blog ”Bulgarikon”, which is an effort to help his Romanian conationals to know Bulgaria. It also allows him to develop his curiosity with regard to the southern neighbour of Romania. Bătrânu has started his blog in 2013. His interest about Bulgaria is older. Like many other Romanians he watched the programmes of the Bulgarian National Television in  his childhood and learned different words and phrases in Bulgarian. After many years, while being in Bansko, he discovers that he understands a lot of Bulgarian words and decides to start to learn Bulgarian. The IT specialist travels often as a tourist – not only in Bulgaria, but also in the world. He enjoyes cooking and knowing different cultures through their food and language. He listens to rock music and learns to play the bass guitar. He is married and has one child. 

This interview was published originally on 27 May 2018 in Romanian and Bulgarian on the Bridge of Friendship blog. 

Continue reading

Ivan Kyurkchiev: I work for the close cultural relations with Romania

kyurkchiev-700x350

Ivan Kyurkchiev (photo: The Bridge of Friendship)

The director of State Opera – Rousse discusses the cross-border cultural cooperation and the events which mark the Opera’s 70th anniversary

Smaranda Şchiopu

Vladimir Mitev

Ivan Kyurkchiev has been the director of State Opera – Rousse since 2017. He comes from a family of musicians and he started playing the violin at the age of 6. He  graduated from the musical high school in Rousse, studying viola and opera singing. He fulfilled his military service in the choir of the construction troops, with whom he had his first concerts abroad. In the last year of his studies of opera singing in the Conservatory in Sofia he was selected to specialise in ”La Scala” in Milano for two years. In his second year he won the competition ”Enrico Caruso” and then he received the chance to stay and work in Italy. Kyurkchiev has sung in many Italian  cities, in South America, in Marsilia, Bordeaux, Montpelier, Budapest, Prague and other European cities. In 1996 he became the director of State Opera – Rousse for the first time. In 2000 he established his events company ”Opera Verdi”, which has organised performances for almost all Bulgarian opera theatres in Europe and the USA. At the end of 2017 Ivan Kyurkchiev became the director of State Opera – Rousse for the second time. 

This text is part of a journalistic project by Smaranda Şchiopu and Vladimir Mitev, through which they try to better understand the Bulgarian-Romanian relations in the cross-border area around the Danube. 

Continue reading

Ivan Kyurkchiev: Lucrez pentru legături mai strânse cu România

kyurkchiev-700x350

Ivan Kyurkchiev (foto: Podul Prieteniei)

Directorul Operei de Stat din Ruse a acordat acest interviu despre colaborarea culturală transfrontalieră şi despre evenimentele prin care opera va marca cel de-al 70-lea aniversar de la înfiinţarea sa

Smaranda Şchiopu

Vladimir Mitev

Ivan Kyurkchiev este directorul Operei de Stat din Ruse din 2017. El provine dintr-o familie de muzicieni, începând să interpreteze la vioară încă de la vârsta de 6 ani. A absolvit liceul de muzică din Ruse, secția vioară şi canto clasic. în timpul stagiului militar a făcut parte din ansamblul de cor al trupelor de construcţie, cu care a participat la primele sale concerte în străinătate. În ultimul an de studii de canto clasic la Conservatorul din Sofia a fost ales să se specializeze, timp de doi ani, la ”La Scala” din Milano. În cel de-al doilea an a câştigat competiţia ”Enrico Caruso”, după care a rămas să locuiască și să lucreze în Italia. Kyurkchiev a cântat într-un număr mare de oraşe italiene, în America de Sud, în Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Budapesta, Praga şi alte oraşe europene.  În anul 1996 devine director al Operei de Stat din Ruse pentru prima dată. În anul 2000 înfiinţează compania de impresariat ”Opera Verdi”, prin care organizează spectacole ale aproape tuturor teatrelor de operă din Bulgaria în Europa şi SUA. La sfârşitul anului 2017 Kyurkchiev a devenit directorul Operei de Stat din Ruse pentru a doua oară. 

Acest text face parte dintr-un proiect editorial al Smarandei Şchiopu şi al lui Vladimir Mitev, prin care cei doi încearcă să înţeleagă mai bine relaţiile bulgaro-române în zona transfrontalieră în jurul Dunării. 

Continue reading