În spatele măştii gri a Giurgiului se ascunde faţa unui teatru modern

asediul-700x350
Piesa ”Asediul din Veneţia” va fi interpretată în martie în Croatia  (foto: Teatru Tudor Vianu Giurgiu)

Clădirile din oraşul românesc sunt influenţate puternic de timpurile socialiste, dar cultura îl pune pe harta nu doar a României, ci şi a Europei

Vladimir Mitev

Câţi cetăţeni oraşului Ruse ştiu că un regizor italian a montat un spectacol de ”comedia dell’arte” la teatrul din Giurgiu? Sau că spre deosebire de multe teatre bulgăreşti, în Giurgiu pot merge la spectacole şi în weekend? Ştim în Bulgaria că teatrul giurgiuvean oferă bilete grătuite pentru bulgari şi câţi dintre noi am profitat de acestea?

Poate că mulţi cetăţeni din Ruse ar gândi că să mergi la teatrul din Giurgiu ar fi ceva pretenţios. Bariera lingvistică într-adevăr există. Dar oraşul românesc are mai mult de oferit decât piaţa de brânză şi carne sau plăci comemoriale legate de istoria bulgărească pentru pelerinaj. În ultimii ani, teatrul este una dintre instituțiile care înfăptuiesc schimbarea socială din Giurgiu şi se luptă pentru a-i elibera pe giurgiuveni din simtul puternic de ”provincialism” şi ”vasalitate” în raport cu Bucureştiul şi celelate oraşe mari din România.

Continue reading “În spatele măştii gri a Giurgiului se ascunde faţa unui teatru modern”

Advertisements

Зад сивата маска на Гюргево се крие лицето на модерен театър

asediul-700x350
Пиесата “Обсадата на Венеция” ще бъде играна през март в Хърватия (снимка: театър “Тудор Виану”, Гюргево)

Сградите в румънския град са силно повлияни от социализма, но културата го поставя на картата не само на Румъния, но и на Европа

Владимир Митев

Колко русенци знаят, че в гюргевския театър се играе пиеса в жанра „комедия дел арте“, поставена от италиански режисьор? Или че за разлика от редица български театри, в Гюргево може да се гледат спектакли и през уикенда? Знаем ли в България, че гюргевският театър предлага безплатни билети за българи и колко от нас сме се възползвали?

Може би за мнозина русенци да се ходи на театър в Гюргево би изглеждало като проява на претенциозност. Езиковата бариера наистина съществува. Но румънският град има да предложи повече от пазар за сирене и месо и паметни плочи за поклонение, свързани с българската история. През последните години именно театърът е една от институциите, които извършват социална промяна в Гюргево и се борят да освободят гюргевчани от силното усещане за „провинциалност“ и „васалност“ спрямо Букурещ и другите големи градове в Румъния.

Continue reading “Зад сивата маска на Гюргево се крие лицето на модерен театър”

Bulgaria şi România în Blocul Estic: cum se rezolvă disputele între aliaţi

jivcov-ceausescu-700x350
Liderul socialist român Nicolae Ceauşescu şi omologul lui bulgar Todor Jivcov (foto: Arhivele Naţionale Române, Fototeca online a comunismului românesc, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)

O privire către poziţionarea diferită a României şi Bulgariei în a doua jumătatea a secolului XX

Iskra Baeva

Acest articol a fost prezentat la conferinţa ”Bulgaria şi Balcanii în secolul XX: politică externă şi diplomaţie publică”, care a avut loc pe 26 octombrie 2018 la Galeria de Artă a oraşului Sofia.

Balcanii ocupă un loc de mijloc între cele trei coninente, unde au аpărut civilizaţiile care au format chipul lumii moderne. Importanţa acestei regiuni, precum şi a fiecărei alte, se modifică în decursul evoluţiei Europei, dar în toate timpurile ea îşi păstrează rolul de element de legătură între Europa şi Asia, iar de acolo şi importanţa ei pentru Marile Puteri de pe continent. Prin această succintă afirmare introductivă, aş dori să vă îndrept atenţia către două dintre ţările balcanice, pe care probabil ar trebui să le numim Balcanii de Nord, dacă asta ar fi avut mai mult sens decât actuala noţiune de Balcanii de Vest. Este vorba de Bulgaria şi Româniia, care după Al Doilea Război Mondial întră în sfera de influenţă sovietică cu poziţii foarte diferite, şi care la scurt timp după primele tulburări, devin singurele ţări balcanice din Blocul Estic. Faptul acesta însă nu le apropie cine ştie cât, şi nici nu le face să fie la fel. Relaţiile între România şi Bulgaria în Blocul Estic sunt pline de tensiuni, contradicţii şi divergenţe, deşi se ascund în spatele multiplelor întâlniri la cele mai diferite nivele.

Voi prezenta aceste relaţii prin câteva exemple caracteristice.

Continue reading “Bulgaria şi România în Blocul Estic: cum se rezolvă disputele între aliaţi”

България и Румъния в Източния блок: как се решават спорове между съюзници

jivcov-ceausescu-700x350
Румънският социалистически лидер Николае Чаушеску и българския му колега Тодор Живков (снимка: Румънските национални архиви, Онлайн фототека на румънския комунизъм, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)

Поглед към различното позициониране на Румъния и България през втората половина на двайсти век

Искра Баева

Тази статия бе представена на конференцията “България и Балканите през ХХ век: външна политика и публична дипломация”, която на 26 октомври 2018 г. в Софийската градска художествена галерия.

Балканите заемат средищно място между трите континента, където са възникнали цивилизациите, оформили облика на съвременния свят. Важността на този регион, както и на всеки друг, се променя с еволюцията на Европа, но през цялото време той запазва ролята си на свързващо звено между Европа и Азия, а оттам и значението си за великите сили на континента. С това по-общо въвеждащо твърдение искам да насоча вниманието ви към две от балканските страни, които може би трябваше да наричаме Северните Балкани, ако това би имало повече смисъл от сегашното Западни Балкани. Става дума за България и Румъния, които след Втората световна война влизат в съветската сфера на влияние с много различни позиции, а скоро след първите сътресения остават и единствените балкански страни в Източния блок. Това обаче нито ги сближава особено, нито ги прави еднакви. Отношенията между България и Румъния в Източния блок са изпълнени с напрежения, противоречия и спорове, макар и скрити зад многобройните срещи на най-различно равнище.

Ще представя тези отношения чрез няколко характерни примера.

Continue reading “България и Румъния в Източния блок: как се решават спорове между съюзници”

Dunia Palangeanu: Prietenia și colaborarea în regiunea noastră de graniță a devenit un exemplu demn de luat în seamă și de către alte regiuni

dunia-palangeanu-700x350
Dunia Pălăngeanu (foto: Dunia Pălăngeanu)

Interviu cu o personalitate a vieţii culturale giurgiuvene despre viaţa comunităţii culturale transfrontaliere între Ruse şi Giurgiu

Dunia Pălăngeanu este scriitoare, poetă, publicistă şi personalitate a vieţii culturale din Giurgiu. Este forţa motrică în spatele mai multor iniţiative culturale transfrontaliere, care uneşte oameni de artă din Ruse şi Giurgiu. Este preşedinte al Cenaclului Literar ”Luceafărul” şi fondator şi coordonator al Cenaclului transfrontalier de Literatură şi Artă ”Constelaţii Dunărene”, sub egida cărora se desfâşoară multe evenimente culturale transfrontaliere. Dunia Pălăngeanu este laureată la numeroase concurse şi festivaluri literare din România şi Bulgaria, obținând premiul ”Petale de cireş” din Kazanlâk, între altele distincţii. Este autoarea volumului bilingv româno-bulgar ”Miniaturi dunărene” cu poeme traduse în limba bulgară de poeta Nadejda Radeva. În 2018 a realizat antologia de poezie şi artă plastică ”Constelaţii Dunărene” unde pentru prima dată sunt reuniţi într-o antologie cu caracter transfrontalier poeţi din Giurgiu şi Ruse. În 2019 urmează să fie editat albumul bilingv de poezie şi artă plastică ”Poeme la Balcic”, ilustrat de pictoriţa giurgiuveană Petra Tănase Şerbănescu.

Continue reading “Dunia Palangeanu: Prietenia și colaborarea în regiunea noastră de graniță a devenit un exemplu demn de luat în seamă și de către alte regiuni”

Дуня Паланджеану: Приятелството и сътрудничеството в нашия трансграничен регион се превърнаха в пример и за други региони

dunia-palangeanu-700x350
Дуня Паланджеану (снимка: Дуня Паланджеану)

Интервю с гюргевската интелектуалка за живота на трансграничната културна общност на Русе и Гюргево

Дуня Паланджеану е писателка, поетеса, журналистка и интелектуалка от Гюргево. Тя е движещата сила на различни трансгранични културни инициативи, които обединяват хората на изкуството от Русе и Гюргево. Президент е на литературния кръжок “Лучафарул”. Основател и координатор е на трансграничния кръжок за литература и изкуство „Дунавски съзвездия”, под егидата на който се реализират множество трансгранични културни събития.

Дуня Паланджеану е носител на редица награди от литературни конкурси и фестивали в Румъния и България, сред които и на казанлъшката награда „Вишнев цвят”. Автор е на двуезичната книга на български и на румънски език „Дунавски миниатюри” със собствени стихотворения в превод на русенската поетеса Надежда Радева. През 2018 г. организира издаването на антологията с поезия и рисунки „Дунавски съзвездия”, където за първи път са събрани в трансграничен том поети от Гюргево и Русе. През 2019 г. ще бъде отпечатан двуезичен том с поезия и рисунки „Поеми от Балчик”, илюстриран от гюргевската художничка Петра Тънасе Шербанеску.

Continue reading “Дуня Паланджеану: Приятелството и сътрудничеството в нашия трансграничен регион се превърнаха в пример и за други региони”

Nadejda Radeva: Este firesc că personalităţile culturale din Ruse şi Giurgiu să-şi unească eforturile

n-radeva-700x350
Nadejda Radeva (foto: Nadejda Radeva)

Interviu cu poeta bulgară despre viaţa comunităţii culturale transfrontaliere între Ruse şi Giurgiu

Nadejda Radeva este născută în oraşul Ruse. A absolvit Filologia Bulgară la Universitatea din Şumen ”Episcop Constantin Preslavski”. Scrie poezie, proză, poveşti pentru copii. Are publicate câteva culegeri cu poezii şi cărţi pentru copii. Şi-a făcut debutul ca traducător de poezie română în 2015. A tradus versuri de autori contemporani români, ca Dunia Pălăngeanu, din Giurgiu şi Renata Verejanu, din Chişinău. Este membru al filialei Ruse a Uniunii Scriitorulor din Bulgaria, al Uniunii Sciitorilor Liberi din Bulgaria şi al Uniunii Internaţionale a Creatorilor, care a fost înfiinţată în 2018 în Republica Moldova. În perioadă 2016-2018 a publicat în diferite antologii, editate în Bulgaria şi România. În 2018 a publicat cartea bilingvă cu poezii ”Nu sunt singură” – în limba bulgară şi limba română, ilustrată de pictoriţa din Ruse, Veselina Kamburova, şi redactată de Dunia Pălăngeanu.

Nadejda Radeva partici activ la evenimentele culturale, organizate în comun cu organizaţiile creatorilor români – ”Luceafărul”, ”Constelaţii Dunărene” şi ”Ion Vinea” din Giurgiu, ”Art Creativ” şi ”Amurg Sentimental” din Bucureşti, precum şi Uniunea Democrată a Bulgarilor din România. Este iniţiatoarea a unui număr de evenimente culturale: lecturi literare, întâlniri creative ale poeţilor şi scriitorilor, lansări de cărţi, expoziţii, etc. la care au participat autori din Giurgiu şi Ruse, interpreţi muzicali, pictori. A redactat şi a recenzat cărţi ale autorilor din Ruse.

Continue reading “Nadejda Radeva: Este firesc că personalităţile culturale din Ruse şi Giurgiu să-şi unească eforturile”