Lucia Kerciova-Pățan: Bulgarii de rând ne ajută cel mai mult

lucia-kerciova-700a
Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Autoarea bucureșteană a unor cărți despre istoria bulgarilor din România a fost nominată să fie ”bulgaroaica anului 2016”, dar cere ajutor din Sofia în legatură cu comunitatea bulgărească din capitală româneacă

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Lucia Kerciova-Pățan este o bulgaroaică din România care este una vicepresedinte Uniunii Democrate a Bulgarilor din România- UDBR. Organizația are sediul in strada Doamnei în Centrul Vechi din București. Domnia sa este născută în Banat, iar după cariera sa jurnalistică de mulți ani ea începe să scrie cărți despre istoria bulgarilor din România. Lucia Kerciova a fost nominată să fie ”bulgaroiaca anului 2016” pentru efortul și reușitle ei în păstrarea sufletului bulgăresc în afara de granițelor Bulgariei.

Blogul ”Podul prieteniei” a intervievat-o pe Lucia Kerciova cu ocazia nominației ei, intenționând prin acest interviu să se pune începutul unei succesiuni de convorbiri cu reprezentanți comunităților bulgărești din  România.

Continue reading “Lucia Kerciova-Pățan: Bulgarii de rând ne ajută cel mai mult”

Advertisements

Лучия Керчова-Пъцан: Обикновените българи най-много ни помагат

lucia-kerciova-700a
Лучия Керчова-Пъцан (снимка: Владимир Митев)

Букурещката авторка на книги за историята на българите в Румъния бе номинирана за „българка на годината за 2016 г.“, но очаква помощ от София по отношение на българската общност в румънската столица

Интервю на Владимир Митев

Лучия Керчова-Пъцан е румънска българка, която е една от видните личности в Демократичния съюз на българите в Румъния. Организацията се намира на ул. Доамней в Стария град на Букурещ. Сънародничката е родена в Банат, а след дългогодишна журналистическа кариера в румънската столица започва да пише книги за историята на българите в Румъния. Лучия Керчова бе номинирана за „българка на годината за 2016 г.“, заради усилията и постиженията си в съхраняването на българския дух зад граница.

Блогът „Мостът на приятелството“ интервюира Лучия Керчова по повод номинацията й, като възнамерява с това интервю да постави началото на поредица от разговори с представители на българските общности в Румъния.

Continue reading “Лучия Керчова-Пъцан: Обикновените българи най-много ни помагат”

Sofronie Vraceanski îi leagă pe români și bulgari

udbr_700
La bulgarii din București (foto: TVR, YouTube)

Uniunea Democrată Bulgară din România a organizat un simpozion despre omul de litere și suflet care a trăit ultimii zece ani ai vieții sale în Țara Românească

Vladimir Mitev

În noiembrie 2016 Uniunea Democrată Bulgară din România a organizat  în Orașul Veche din București un simpozium despre Sofronie Vraceanski.

Continue reading “Sofronie Vraceanski îi leagă pe români și bulgari”

Софроний Врачански свързва румънци и българи

udbr_700
При българите в Букурещ (снимка: TVR, Youtube)

Демократичният съюз на българите в Румъния организира симпозиум за възрожденеца, прекарал последните 10 години от живота си във Влашко

Владимир Митев

През ноември 2016 г. Демократичният съюз на българите в Румъния организира в Стария град в Букурещ симпозиум, посветен на Софроний Врачански.

Continue reading “Софроний Врачански свързва румънци и българи”

Emil Talianu: În genialitatea sa Eminescu a prevăzut construirea Podului Prieteniei între Giurgiu și Ruse

talianu_editat_700_1
Emil Talianu (foto: Emil Talianu)

Eminescologul giurgiuvean stă de vorba cu blogul ”Podul priteniei” despre mesajele poetului național român, despre vizitele sale în Giurgiu și Ruse și despre felul în care giurgiuvenii îl evocă  și îl cinstesc astăzi

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod…

                             Mihai Eminescu „Scrisoarea III“

15 ianuarie 1850 e ziua nașterii poetului național român Mihai Eminescu. Numit cel mai mare Poet romantic el are un rol foarte important în dezvoltarea limbii și culturii moderne române. Cu ocazia împliniriii a  167 de ani,  la nașterea poetului, blogul ”Podul prietniei” a realizat un interviu cu eminscologul giurgiuvean Emil Talianu.

Continue reading “Emil Talianu: În genialitatea sa Eminescu a prevăzut construirea Podului Prieteniei între Giurgiu și Ruse”

Емил Талиану: В своята гениалност Еминеску дори е предвидил изграждането на Моста на дружбата между Гюргево и Русе

talianu_editat_700_1
Емил Талиану (снимка: Емил Талиану)

Специалистът по Еминеску от Гюргево говори пред блога „Мостът на приятелството“ за посланията на румънския национален поет, за посещенията му в Гюргево и в Русе и за начина, по който гюргевчани го помнят и почитат днес

Интервю на Владимир Митев

Мнозина биха желали след време над Дунава да има мост…

Михай Еминеску, писмо ІІІ

15 януари 1850 г. е рожденият ден на румънския национален поет Михай Еминеску. Определян като „най-големия романтик на румънската поезия“, той има много важна роля за развитието на съвременния румънски език и култура. По повод 167 години от раждането на поета блогът „Мостът на приятелство“ направи интервю със специалиста по Еминеску от Гюргево Емил Талиану.

Continue reading “Емил Талиану: В своята гениалност Еминеску дори е предвидил изграждането на Моста на дружбата между Гюргево и Русе”

De ce bulgarii grădinări din România sunt numiți ”sârbi”?

buzau_gradina_700
Grădinile bulgarilor-sârbi se află în nordul municipiului Buzău (foto: Iulian Bunila)

Astăzi – peste trei veacuri după stabilirea lor în Româniia aici continua să trăiască locuitori cu știința despre legumicultură superioară

Iulian Bunila

Acest articol a fost publicat la 5 decembrie 2016 pe site-ul ”Adevărul” de la corespondentul lui pentru Buzău Iulian Bunila. Titlul și subtitlul sunt ai blogului ”Podul prieteniei”.

Grădinăritul la români are o istorie recentă, iar ea este strâns legată de emigranţii bulgari care s-au stabilit în Ţara Românească în ultimele secole unde s-au declarat sârbi.

Buzoienii sunt printre cei mai iscusiţi grădinari şi multe pieţe din ţară sunt aprovizionate de legumicultorii care deţin terenuri la marginea municipiului Buzău dar şi în comunele aflate în vecinătatea acestuia. Ceapa de apă, varza de Buzău, tomatele din această zonă sunt printre cele mai gustoase legume, apreciate pentru aromă, consistenţă, rezistenţa în timp.

Mulţi nu ştiu însă că priceperea legumicultorilor buzoieni se datorează comunităţii de bulgari, renumiţi cultivatori de legume, care s-au stabilit în toată Ţara Românească, după 1700. Ei au început să îşi părăsească locurile de baştină, după ce otomanii au transformat meleagurile de la sud de Dunăre în paşalâc şi au început influenţele religiei musulmane în Balcani. Refugiaţii bulgari au ales să meargă în nord, spre valahii creştin-ortodocşi, astfel că s-au stabilit pe terenuri din Giurgiu, Dâmboviţa, până la Constanţa.

Continue reading “De ce bulgarii grădinări din România sunt numiți ”sârbi”?”