Influența Primăverii de la Praga din 1968 în Bulgaria

bridge-valtava-700x350
Praga (foto: Pixabay, CC0)

Eșecul Primăverii de la Praga îi convinge pe conducătorii bulgari cât de periculoase sunt reformele politice

Iskra Baeva

Acest articol a fost publicat pe 25 septembrie 2018 pe site-ul Revistei Timpul. 

Cu jumătate de secol în urmă, Europa a fost cutremurată de nemulțumiri sociale și de proteste în masă. Dar, în timp ce în Europa de Vest se revoltau studenții, în Europa de Est se realizau reforme venite de sus în jos, de la elitele comuniste către societate, provocate de problemele economice. Primăvara de la Praga din ’68 s-a născut din dorința de a căuta eficientizarea economiei cu ajutorul mecanismelor de piață, prevăzute în reformele profesorului Ota Šik. Numai că schimbările economice provoacă schimbări politice, care la rândul lor trezesc nu numai societatea cehoslovacă, ci și întregul Bloc de Est. În 1968, în mai multe dintre țările din Blocul de Est s-a conturat o confruntare între societate și putere, care s-a încheiat cu decizia țărilor componente ale Tratatului de la Varșovia (mai puțin România) ca reformele din Cehoslovacia să fie oprite printr-o intervenție militară. Această decizie va contura începutul sfârșitului Blocului de Est.

În cadrul acestui context internațional, este interesant să cunoaștem următoarele aspecte: care a fost poziția Bulgariei în cadrul acestor evenimente de cotitură și cum a influențat Primăvara de la Praga societatea bulgară? Voi încerca să răspund la aceste întrebări pe scurt.

Continue reading “Influența Primăverii de la Praga din 1968 în Bulgaria”

Advertisements

Влиянието на Пражката пролет от 1968 г. в България

bridge-valtava-700x350
Прага (снимка: Pixabay, CC0)

Крахът на Пражката пролет убеждава българското ръководство колко опасни са политическите реформи

Искра Баева

Тази статия бе публикувана на 25 септември на сайта на румънското списание Timpul.

Преди половин век цяла Европа е разтърсена от социално недоволство и масови протести. Но докато в Западна Европа се бунтуват студентите, в Източна се извършват реформи отгоре, предизвикани от икономически проблеми. Чехословашката Пражка пролет `68 се ражда от желанието да се потърси интензификация на икономиката с помощта на пазарни механизми, предвидени в реформите на проф. Ота Шик. Само че икономическите промени предизвикват и политически, които на свой ред събуждат не само чехословашкото общество, а и целия Източен блок. През 1968 г. в повечето страни от Източния блок се оформя сблъсък между общество и власт, който завършва с решението на Варшавския договор реформите в Чехословакия да бъдат спрени с военна интервенция. Това решение ще очертае началото на края на Източния блок.

Каква е позицията на България в тези повратни събития и как Пражката пролет въздейства върху българското общество? На тези въпроси ще се опитам да отговоря накратко.

Continue reading “Влиянието на Пражката пролет от 1968 г. в България”

Manifestări de rezistență în societatea bulgară, provocate de Primăvara de la Praga și de eșecul ei

bridge-valtava-700x350
Praga (foto: Pixabay, CC0)

Despre ecourile bulgare ale spiritului reformist al anilor `60 şi ale Primaverii de la Praga

Iskra Baeva

Acest articol a fost publicat pe 21 august 2018 pe site-ul revistei române Timpul. 

Acțiunea reformistă a Partidului Comunist Cehoslovac din 1968 a cutremurat toate țările socialiste europene. Asta s-a întâmplat nu atât prin încercarea de democratizare, cât prin întreruperea ei drastică de trupele Tratatului de la Varșovia pe 21 august.

Toate acestea – reformele din Cehoslovacia, discutarea lor cu îngrijorare de către liderii țărilor socialiste, susținerea tacită, pe care cehii și slovacii o primesc în contactele lor cu cetățenii din Europa de Est – provoacă o schimbare în atitudinile sociale în întregul Bloc estic. De fapt, așa-numitele evenimente cehoslovace trezesc potențialul protestatar care exista încă în anii ’40, dar care a fost sufocat de represiunile în timpul „stalinismului pur” (sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’50).

Continue reading “Manifestări de rezistență în societatea bulgară, provocate de Primăvara de la Praga și de eșecul ei”

Прояви на съпротива в българското общество, породени от Пражката пролет и нейния крах

bridge-valtava-700x350
Прага (снимка: Pixabay, CC0)

Как реформеният дух на 60-те години и Пражката пролет отекнаха в България

Искра Баева

Тази статия бе публикувана на 21 август 2018 г. в сайта на румънското списание Timpul. 

Реформаторската акция на ЧКП през 1968 г. разтърсва всички европейски социалистически страни. И го прави не толкова с опита за демократизация, колкото с драстичното й прекъсване от войските на Варшавския договор на 21 август.

Всичко това – реформите в Чехословакия, тревожното им обсъждане между лидерите на социалистическите страни, негласната подкрепа, която получават чехите и словаците при контактите си с източноевропейските граждани, предизвиква промяна в обществените нагласи в целия Източен блок. Всъщност т.нар. чехословашки събития събуждат протестния потенциал, съществувал през 40-те години, но задушен от репресиите по времето на „чистия сталинизъм” (края на 40-те и началото на 50-те години).

Continue reading “Прояви на съпротива в българското общество, породени от Пражката пролет и нейния крах”

Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea

lina-700x350
Lina Ghergova (foto: Lina Ghergova)

Interviu cu antropologul de la Academia Bulgară de Ştiinţe despre locurile şi comunităţile bulgăreşti din România, despre relaţiile româno-bulgare şi despre viaţa în ţara vecina din nord

Vladimir Mitev

Conferenţiar doctor Lina Ghergova lucrează la secţia ”Antropologia tradiţiilor verbalede la Institutul pentru etnologie şi folcoristică cu Muzeul Etnografic de lângă Academia Bulgară de Ştiinţe. S-a născut în Plovdiv în 1981. A absolvit Etnologie, Filologie Bulgară şi Comunicaţie Interculturală la Universitatea din Plovdiv. A obţinut doctoratul la fostul Institut de folcloristică în 2009 cu lucrarea de doctorat cu subiectul ”Stereotipuri etnice în cultura cotidiană”, publicată cu grant în 2012 (Sofia, Editura Paradigma).

A specializat în Austria, Italia şi Slovacia. În perioada 2010-2012 lucrează la Muzeul de Literatura Estoniană din Tartu ca bursieră a programului ”Marie Curie” – cel mai prestigios program european pentru cercetatori individuali. În 2013 câştigă premiul ”Savant tănâr al Academiei de Ştiinţe Bulgare” în domeniul Moştenirea cultural-istorică şi identitatea naţională. Cercetătoarea a predat cursuri de lectură la universităţile din Plovdiv, Sofia şi Kaunas (Lituania).

Din 2014 locuieşte în România. Continuă să lucreze pe teme despre caracterul naţional al sărbătorilor din Europa postsocialistă, sărbătorile de calendar tradiţionale şi contemporane, construirea moştenirii naţional-culturale peste hotare. În cadrul unor proiecte, a realizat cercetări în zeci de localităţi din Bulgaria, Austria, Slovacia, Estonia, Turcia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, SUA şi România.

Continue reading “Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea”

Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското

lina-700x350
Лина Гергова (снимка: Лина Гергова)

Интервю с антрополога от БАН за българските места в и българските общности в Румъния, за българо-румънските отношения и за живота в северната съседка

Владимир Митев

Гл.ас. д-р Лина Гергова работи в секция „Антропология на словесните традиции“ на Института за етнология и фолклористика с Етнографски музей при Българската академия на науките. Родена е в Пловдив през 1981 г., завършва Етнология, Българска филология и Интеркултурна комуникация. В бившия Институт за фолклор през 2009 г. придобива докторска степен с дисертация на тема „Етнически стереотипи във всекидневната култура“, издадена с грант през 2012 г. (София: Парадигма).

Специализирала е в Австрия, Италия и Словакия. През 2010-2012 г. работи в Естонския литературен музей в Тарту като стипендиант по най-престижната европейска програма за индивидуални учени „Мария Кюри“,. През 2013 г. печели наградата „Млад учен на БАН“ в направлението „Културно-историческо наследство и национална идентичност“. Водила е лекционни курсове в Пловдивския и в Софийския университет, както и в Каунас, Литва.

От 2014 г. живее в Румъния. Продължава да работи по теми като национална празничност в постсоциалистическа Европа, традиционна и съвременна календарна празничност, нови български мигрантски общности и културно наследство в миграция, конструиране на национално културно наследство зад граница. В рамките на различни проекти е провеждала изследвания в десетки селища в България, в Австрия, Словакия, Естония, Турция, Гърция, Франция, Великобритания, Ирландия, САЩ и Румъния.

Continue reading “Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското”

Ziua culturii bulgare a avut loc la Universitatea din Bucureşti în ajun de 24 Mai

horo-700-350
Hora studenţilor şi profesorilor (foto: Vladimir Mitev)

Un film documentar despre ritualul dansului pe jăratec (nestinarstvo), muzică populară, dansuri tradiţionale şi o expoziţie despre Războiul ruso-turc din 1877-1878 s-au numărat printre evenimentele din după-amiza zilei de 14 mai 2018, care i-au apropiat pe românii şi bulgarii prezenţi la eveniment

Vladimir Mitev

În ajun de 24 Mai (sărbătorit ca Ziua Culturii Bulgare şi a Scrierii Slave în Bulgaria, şi ca Ziua Limbii Bulgare în România), Universitatea din Bucureşti a găzduit Săptămâna Culturilor Slave, în cadrul căreia prima zi a fost dedicată culturii bulgare. Acest eveniment a fost o excelentă ocazie pentru profesorii, studenţii, participanţii şi oaspeţii din Bulgaria să participe la o sărbătoare emoționantă la Casa Universitarilor de pe strada Dionise Lupu. Românii şi bulgarii au petrecut pe 14 mai o după-amiază plină de dansuri, zâmbete şi sentimente de prietenie. Cei prezenți (circa 50 de persoane) s-au întors în trecut, privind expoziţia de fotografii din Războiul Ruso-Turc, organizată de Muzeul Istoric din Veliko Târnovo. Întâlnirea cu tradiţia dansului pe jăratec (nestinarstvo) a fost realizată prin proiectarea primului film documentar bulgăresc 3d, realizat în 2015. Blogul ”Podul Prieteniei” a fost singurul din mass media care a înregistrat diferitele evenimentele ce au avut loc de Ziua Culturii Bulgare.

Continue reading “Ziua culturii bulgare a avut loc la Universitatea din Bucureşti în ajun de 24 Mai”