Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile

ruxandra-lambru-700x350
Ruxandra Lambru (foto: Ruxandra Lambru)

Specializată în limbi slave de sud, Ruxandra Lambru de la Universitatea din București ne-a acordat un interviu în care vorbește despre experiențele sale de lector străin în universitățile din Bulgaria și despre relațiile academice și umane dintre români și bulgari

Vladimir Mitev

Ruxandra Lambru este lector universitar doctor la Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Între 2010 și 2017 a fost lector de limba română la Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria. Cunoaște limbile sârbă, croată, macedoneană, bulgară. Domeniile sale de interes sunt lingvistica, paleografia slavo-română, epigrafia, limbile slave de sud. Ca specialist în paleografie slavă și chirilică, a colaborat la mai multe proiecte ale Institutului de Arte ”George Oprescu”, ale Universității Naționale de Arte și ale Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”.

Continue reading “Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile”

Advertisements

Руксандра Ламбру: Насърчавам истински заинтересованите от България румънци да преодолеят предразсъдъците си

ruxandra-lambru-700x350
Руксандра Ламбру (снимка: Руксандра Ламбру)

В това интервю специалистката по южнославянски езици от Букурещкия университет Руксандра Ламбру говори за своя опит като чуждестранен преподавател в България и за академичните и човешки връзки между румънци и българи

Владимир Митев

Доктор Руксандра Ламбру е университетски преподавател в катедра „Руска и славянска филология” във Факултета за чуждестранни езици и литератури на Букурещкия университет. Между 2010 и 2017 година е била лектор по румънски език във Великотърновския университет. Владее сръбски, хърватски, български и македонски език. Интересува се от лингвистика, славяно-румънска палеография, епиграфия, южнославянски езици. Като специалист по славянска палеография е сътрудничила в много проекти на Института за изкуство „Джордже Опреску”, на Националния художествен университет и на Историческия университет „Николае Йорга”.

Continue reading “Руксандра Ламбру: Насърчавам истински заинтересованите от България румънци да преодолеят предразсъдъците си”

Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat de către români şi bulgari de ziua lui

iordan-vasilev-900
Organizatoara evenimentului Dunia Pălăngeanu (dreaptă), şeful Uniunii Scriitorilor Liberi pentru Ruse Iordan Vasilev (centru), intelectualul şi jurnalist giurgiuvean Emil Talianu (lânga Vasilev, la stânga) şi muzeulogul Emil Păunescu în faţa bustul lui Mihai Eminescu în Parcul Alei din Giurgiu (foto: Vladimir Mitev)

Sărbătoarea Culturii Naţionale Române din Giurgiu a devenit şi o zi de comunicare între prieteni

Giurgiu devine tot mai mult un centru de comunicare culturală cu bulgarii. Asta s-a văzut clar de Ziua Culturii Naţionale Române (15 ianuarie), care a fost sărbătorită de oraşul dunărean la 14 şi 15 ianuarie.

Duminica înainte de data oficială a naşterii poetului Mihai Eminescu în Giurgiu au venit în jur de 15 oamenii ai culturii din Ruse, care s-au alăturat la sărbătoarea care a avut loc la Centrul cultural ”Ion Vinea”. De la Bucureşti au venit şi reprezentanţii ai Uniunii Democrate a Bulgarilor din România. În cadrul evenimentului au fost prezentate ultimele realizări culturale ale colaborării transfrontaliere româno-bulgare. Au fost discutate proiecte noi de activitate în comun.

Continue reading “Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat de către români şi bulgari de ziua lui”

Поетът Михай Еминеску бе почетен от румънци и българи на рождения си ден

iordan-vasilev-900
Организаторката на честването Дуня Пълънджану (вдясно), председателят на русенския клон на Съюза на свободните писатели Йордан Василев, гюргевският интелектуалец и журналист Емил Талиану и музейният специалист Емил Паунеску пред бюста на Михай Еминеску в Гюргево (снимка: Владимир Митев)

Празникът на националната култура в Гюргево се превърна и в ден за общуване между приятели

Гюргево все повече става център на културното общуване с българите. Това пролича на празника, посветен на румънската култура (15 януари), който дунавският град отбеляза на 14 януари. В неделния ден преди официалната дата на раждането на поета Михай Еминеску в Гюргево пристигнаха около 15 културни дейци от Русе, които се присъединиха към честването в културния център „Йон Виня“. Тук дойдоха и представители от Демократичния съюз на българите в Румъния – Букурещ. В рамките на събитието бяха показани последните културни продукти на трансграничното румъно-българско сътрудничество. Обсъдиха се нови проекти за съвместна дейност.

Continue reading “Поетът Михай Еминеску бе почетен от румънци и българи на рождения си ден”

Emil Talianu: Giurgiu şi Ruse realizează o punte durabilă peste Dunare

EMIL TALIANU-new
Emil Talianu (foto: Emil Talianu)

Intelectualul giurgiuvean stă de vorba cu blogul ”Podul Prieteniei” pe ocazia Zilei Culturii Române, discutând despre realizările culturale ale românilor din Giurgiu şi despre legăturile stravechi cu bulgarii

Vladimir Mitev

Emil Talianu a văzut lumina zilei în satul giurgiuvean Remuș, în ziua a patra a lunii august, din anul 1946. El și-a început studiile în satul natal, apoi la Scoala nr. 1 din Giurgiu, fiind determinat, încă din clasa a V-a, să facă  naveta, zilnic,  7 km. A urmat, apoi, pe atunci, Școala Medie nr.1, astăzi Colegiul Național “Ion Maiorescu”, din Giurgiu, având profesori de excepție. A fost admis la Institutul Pedagogic din Suceava și a urmat cursurile Facultății de limba și literatura română. Anii petrecuți în Bucovina l-au legat sufletește de oameni, de locuri. Își completează studiile, la București. A devenit profesor, învățând elevii dulcele grai românesc.

În paralel cu activitatea didactică – la Școlile generale Albești-Buzău, apoi, în ținutul natal,  Remuș, Școlile nr. 5 și 4 din municipiul Giurgiu, a desfășurat și o bogată activitate publicistică, colaborând la mai multe publicații locale și centrale. În perioada 1992-1996 a condus ziarul  ”Vlașca” și a inițiat revista literară ”Valahia”.  În anul 1993 a înființat prima editură giurgiuveană după Revoluție, Pressco, unde au văzut lumina tiparului creații ale membrilor cenacului giurgiuvean “Luceafărul”.

De peste două decenii giurgiuveanul este correspondent al posturilor naționale Radio Romania Actualități și Antena Satelor, dar și al postului teritorial  Radio Oltenia-Craiova. Emil Talianu a realizat și realizează emisiuni consacrate școlii și fenomenului cultural din Giurgiu la posturile locale de televiziune.

A scris, rezultat al unor îndelungate cercetări, două valoroase studii de istorie literară – ”Eminescu și Giurgiu Aproape de Luceafăr” (Viața și activitatea literară a colegului de Gimnaziu al lui Eminescu, Vasile Bumbac) și ”Nicolae Bălănescu, scriitorul”. În prezent lucrează la alte studii de istorie literară. În anul 2017 a publicat cartea ”Personalităţi din localităţi giurgiuvene” unde prezintă faptele importante din viaţa multor creatori şi oameni de cultură din judeţul Giurgiu. Participă de fiecare dată la evenimentele cu care giuriguveni îl onorează pe Mihai Eminescu și povestește despre legăturile importante ale poetului național român cu orașele dunărene, Giurgiu, și Ruse, dar şi viziunea lui Eminescu despre un pod al prieteniei între cele două maluri ale Dunării.

Continue reading “Emil Talianu: Giurgiu şi Ruse realizează o punte durabilă peste Dunare”

Емил Талиану: Гюргево и Русе градят стабилен културен мост над Дунава

EMIL TALIANU-new
Емил Талиану (снимка: Емил Талиану)

Във връзка с Деня на румънската култура (15 януари) гюргевският интелектуалец говори пред блога “Мостът на приятелството” за културните постижения на румънците от Гюргево и за старите връзки с българите

Владимир Митев

Емил Талиану е роден на 4 август 1946 г. в гюргевското село Ремуш. Завършва националния колеж “Йон Майореску” в Гюргево. Учи румънски език и литература в Педагогическия институт в Сучава. После започва работа като учител.

Паралелно с педагогическата си дейност Талиану развива и богата публицистична дейност, като пише за много местни и национални медии. В периода 1992-1996 г. ръководи вестник „Влашка” и основава литературното списание „Валахия”. През 1993 г. създава първото гюргевско издателство след Революцията – „Преско“, където се печатат книгите на авторите от гюргевския кръжок „Зорница”. Повече от две десетилетия Талиану е кореспондент на програмите на националното радио „Новини” и „Антена на селата”, както и на регионалното радио на Олтения – Крайова.

Емил Талиану е водещ на предавания за културните събития на Гюргево в местните телевизии. Автор е на книгите за литературна история „Еминеску и Гюргево близо до Вечерника” (Животът и литературната дейност на съученика на Еминеску Василе Бумбак) и „Николае Баланеску, писателят”. През 2017 г. Талиану публикува книгата „Личности от гюргевския край”, където представя важни факти от живота на творци от окръг Гюргево. Авторът разказва за важните връзки на румънския национален поет с дунавските градове Гюргево и Русе в предишно свое интервю за блога „Мостът на приятелството”.

Continue reading “Емил Талиану: Гюргево и Русе градят стабилен културен мост над Дунава”

Ognean Stamboliev: Întâlnirile cele mai fericite din viaţa mea au fost cu autorii români, pe care i-am tradus

stamboliev-700
Ognean Stamboliev (foto: Esliţa Popova)

În apropierea Zilei Culturii Române cunoscutul traducător bulgar de literatură română relătează despre activitatea sa ca punte culturală între români şi bulgari

Vladimir Mitev

Оgnean Stamboliev este critic, traducator şi ziarist. Este autorul carţilor: „Carte nouă despre operăîn 2 vol., „Carte despre opereta si teatrul de revistă, sau de la Offenbach la Webber”, „Incomparabilul bariton Kiril Krâstev” Tenorul însorit Nikolai Zdravkov”.

A editat o serie de 30 carţi cu traduceri de poezie, proză si dramaturgie de: Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, Ionel Teodoreanu, Panait Istrati, Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Zaharia Stancu, Mircea Dinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Matei Vişniec, Leo Butnaru, JeanPaul Sartre, Claudio Magris, Luigi Pirandello si altii. Traducator şi autor de librete de operă, studii critice, recenzii, opinii şi articole tematice din presa periodică. Este deţinătorul multor premii naţionale şi internaţionale, între care şi cel al Academiei Române (1997 si 2014). MembruPENBulgaria.

Continue reading “Ognean Stamboliev: Întâlnirile cele mai fericite din viaţa mea au fost cu autorii români, pe care i-am tradus”