Spectatorii bulgari sunt invitaţi speciali la Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene din Giurgiu

foto teatru mic-700x350
Teatrul Tudor Vianu Giurgiu (foto: Teatrul Tudor Vianu Giurgiu)

Intrarea este gratuită pentru bulgarii care îşi exprimă dorinţa de a fi parte din evenimentul cu suflet modern şi european

Vladimir Mitev

Pentru al doilea an consecutiv teatrul din Giurgiu oferă gratuitate pentru bulgari la spectacolele din Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene, care va avea loc acest an între 29 octombrie şi 4 noiembrie. Bulgarii ar putea rezerva şi ocupa până la 15 locuri în Sala Mare şi până la 6 locuri în Sala Atelier şi Sala Studio pentru fiecare eveniment care se va desfăşura acolo în cadrul festivalului. Pentru a face rezervare cei interesaţi vor trebui să trimită mesaj la adresa electronică teatru@mail.com Oferta teatrului va fi valabilă şi pentru piesele din stagiunea care a început în această toamnă.

Continue reading “Spectatorii bulgari sunt invitaţi speciali la Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene din Giurgiu”

Advertisements

Българските зрители са специално поканени на Международния фестивал на дунавските театри в Гюргево

foto teatru mic-700x350
Театър “Тудор Виану” Гюргево (снимка: Театър “Тудор Виану” Гюргево)

Билетите ще са безплатни за българите, които изразят желание да бъдат част от събитието с модерен и европейски дух

Владимир Митев

За втора поредна година гюргевският театър предлага безплатни билети за българи за спектаклите от Международния фестивал на дунавските театри, който ще се проведе между 29 октомври и 4 ноември. Българите могат да заемат с предварително запазване до 15 места в Голямата зала и до 6 места в Зала „Ателие” и зала „Студио” за всяко събитие, което се провежда там в рамките на фестивала. Проявяващите интерес трябва да изпратят съобщение на имейл адрес teatru@mail.com, за да направят резервация. Предложението на театъра важи и за пиесите от започналия тази есен театрален сезон.

Continue reading “Българските зрители са специално поканени на Международния фестивал на дунавските театри в Гюргево”

Mihai Bătrânu: Îmi doresc ca într-o zi să văd Bulgaria și de pe vârful Musala, de la înălțimea de 2925 de metri

batranu-700x350
Mihai Bătrânu în faţa unui bilbord care promovează concertul grupurilor de rock din Sofia (foto: Mihai Bătrânu)

Fondatorul blogului românesc “Bulgarikon” despre cultura și limba bulgară a acordat acest interviu blogului ”Podul Prieteniei”

Mihai Bătrânu este fondatorul blogului ”Bulgarikon”, prin care încearcă să-și ajute concetățenii să cunoască Bulgaria, împlinindu-și totodată și propria sa curiozitate cu privire la ţara vecină. IT-istul în vârstă de 41 de ani s-a născut și locuiește în Bucureşti. Și-a înființat blogul în vara anului 2013. Interesul lui pentru Bulgaria este unul vechi. Ca mulţi alți români, a urmărit programele Televiziunii Naționale Bulgare în copilărie și și-a însușit diverse cuvinte și propoziții din limba bulgară. După mulți ani, într-o călătorie la Bansko, Mihai descoperă că înțelege multe cuvinte bulgărești și decide să înceapă să învețe cât mai bine bulgara. Programatorul călătorește deseori ca turist – nu doar în Bulgaria, ci și în lume. Îi place să gătească şi să cunoască diverse culturi prin hrana și limba lor. Ascultă muzică rock și învață să cânte la chitară bass. Este căsătorit și are un copil.

Continue reading “Mihai Bătrânu: Îmi doresc ca într-o zi să văd Bulgaria și de pe vârful Musala, de la înălțimea de 2925 de metri”

Михай Бътръну: Иска ми се да видя някой ден България и от връх Мусала – от височина 2925 метра

batranu-700x350
Михай Бътръну пред билборд за рок концерта в София (снимка: Михай Бътръну)

Създателят на румънския блог за българския език и култура Bulgarikon в интервю за блога „Мостът на приятелството”

Владимир Митев

Михай Бътръну е създател на блога „Булгарикон“, чрез който се опитва да помогне на сънародниците си да опознаят България и да реализира собственото си любопитство към нея. 41-годишният програмист, роден и живеещ в Букурещ, основава през лятото на 2013 г. блога за България. Интересът му към нея възниква отдавна. Подобно на много други румънци като малък той гледа Българската национална телевизия и научава различни изрази на български. Години по-късно при свое посещение в Банско Михай открива, че разбира много от българските думи и решава да усвои езика ни до съвършенство. Програмистът пътува често като турист – не само до България, но и по света. Обича да готви и да опознава различните култури чрез храната и чрез езика им. Харесва рок музика и се учи да свири на бас китара. Женен е и има едно дете.

Continue reading “Михай Бътръну: Иска ми се да видя някой ден България и от връх Мусала – от височина 2925 метра”

Ognean Stamboliev: Întâlnirile cele mai fericite din viaţa mea au fost cu autorii români, pe care i-am tradus

stamboliev-700
Ognean Stamboliev (foto: Esliţa Popova)

În apropierea Zilei Culturii Române cunoscutul traducător bulgar de literatură română relătează despre activitatea sa ca punte culturală între români şi bulgari

Vladimir Mitev

Оgnean Stamboliev este critic, traducator şi ziarist. Este autorul carţilor: „Carte nouă despre operăîn 2 vol., „Carte despre opereta si teatrul de revistă, sau de la Offenbach la Webber”, „Incomparabilul bariton Kiril Krâstev” Tenorul însorit Nikolai Zdravkov”.

A editat o serie de 30 carţi cu traduceri de poezie, proză si dramaturgie de: Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, Ionel Teodoreanu, Panait Istrati, Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Zaharia Stancu, Mircea Dinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Matei Vişniec, Leo Butnaru, JeanPaul Sartre, Claudio Magris, Luigi Pirandello si altii. Traducator şi autor de librete de operă, studii critice, recenzii, opinii şi articole tematice din presa periodică. Este deţinătorul multor premii naţionale şi internaţionale, între care şi cel al Academiei Române (1997 si 2014). MembruPENBulgaria.

Continue reading “Ognean Stamboliev: Întâlnirile cele mai fericite din viaţa mea au fost cu autorii români, pe care i-am tradus”

Огнян Стамболиев: Най-щастливите срещи в моя живот са с румънските автори, които съм превел

stamboliev-700
Огнян Стамболиев (снимка: Еслица Попова)

Известният български преводач на румънска литература разказва за своята дейност на културен мост между румънци и българи в навечерието на Деня на румънската култура

Владимир Митев

Огнян Стамболиев е критик, преводач и журналист. Автор е на книгите: „Нова книга за операта” в 2 т., на първата българска „Книга за оперетата и мюзикъла или от Офенбах до Уебър”, „Несравнимият баритон Кирил Кръстев”, „Слънчевият тенор Николай Здравков”. Издал редица преводни книги с поезия, проза и драматургия от Михай Еминеску, Йоан Славич, Лучиан Блага, Йон Лука Караджале, Никита Станеску, Григоре Виеру, Мирча Динеску, Емил Чоран, Мирча Елиаде, Захария Станку, Йожен Йонеско, Матей Вишниек, Жан Пол Сартр, Клаудио Магрис и др. Преводач и автор на оперни либрета, на критически студии, рецензии, отзиви и проблемни статии в периодичния печат. Носител на редица национални и международни награди, сред които и на Румънската академия (1997). Член на ПЕН- центъра, България.

Continue reading “Огнян Стамболиев: Най-щастливите срещи в моя живот са с румънските автори, които съм превел”

Giurgiuvenii au intâmpinat coruri religioase din România și Bulgaria

cor-3-700
Mulți dintre participanți au fost studenți și elevi (foto: Nadejda Radeva)

Participanți din Giurgiu, București, Călărași, Ploiești, Sofia și Ruse au participat în festivalul ”Lumina din Lumina”

Nadejda Radeva

Al optelea festival al muzicii corale religioase ”Lumina din Lumina” a adunat participanți din Bulgaria și România în orașul Giurgiu la data de 14 mai 2017. Conform traditiei, evenimentul a avut loc la ateneul ”Nicolae Bălănescu” sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Giurgiu. Festivalul a inceput la ora 17 in acea zi, iar comperul Toma Vasile a anunțat că inițiativa nu are caracter competitiv și din această cauză se nu acorda premii in bani.

Continue reading “Giurgiuvenii au intâmpinat coruri religioase din România și Bulgaria”