Protestul din 10 august – furie intensă și obiective vagi

protest-10-august-700x350
Vor protesta românii masiv şi pentru teme sociale? (foto: Babu, CC BY-SA 4.0 via Wikipedia Commons)

Câtă vreme energiile protestatare ratează mizele sociale și economice schimbarea în bine se va lăsa așteptată

Maria Cernat

Acest articol a fost publicat pe 12 august pe secţia românească a site-ului Baricadei.

Pe 10 august a fost anunțat de câteva luni faimosul protest al diasporei – adică al acelor cetățeni români, nu puțini, care au plecat din țară în căutarea unui trai mai bun. În această scurtă analiză îmi propun să discut despre diaspora, cei care se presupune că au organizat protestul, mizele protestului și despre reacția autorităților față de protestatarii din 10 august.

Continue reading “Protestul din 10 august – furie intensă și obiective vagi”

Advertisements

Протестите в Румъния – наситен гняв и мъгляви цели

protest-10-august-700x350
Ще протестират ли масово румънците и по социални теми? (снимка: Babu, CC BY-SA 4.0 via Wikipedia Commons)

Докато протестните енергии пропускат социалните и икономически цели, ще има да чакаме още за промяната за добро

Мария Чернат

Тази статия бе публикувана на 13 август 2018 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

На 10 август се проведе обявеният няколко месеца по-рано фамозен протест на диаспората – т.е. на румънските граждани, които са напуснали страната в търсене на по-добър живот. В този кратък анализ ще се спра на диаспората, която се предполага, че е организирала протеста, на залога на протеста и на реакцията на властите спрямо протестиращите от 10 август.

Continue reading “Протестите в Румъния – наситен гняв и мъгляви цели”

Introducere în autoindustria românească

dacia-700x350
Dacia se fabrică la Mioveni, aproape de Piteşti (foto: Pixabay, CC0)

O prezentare a Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) arată succesele, problemele şi direcţiile de dezvoltare ale autoindustriei româneşti

Vladimir Mitev

Se aşteaptă că în 2018, cifra de afaceri a celor peste 600 de companii din autoindustria românească să se ridice la 28 de miliardе de euro, care va corespunde cu ¼ din cifra de afaceri a întregii industrii din România. Prognoza aparţine Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) – organizaţie reprezentativă a sectorului auto din vecina de nord, care este membră Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

ACAROM a acordat blogului ”Podul Prieteniei” o prezentare proprie despre sectorul auto din România, din care ne putem forma o imagine despre dimensiunile şi strategia de dezvoltare a sectorului. În autoindustria românească lucrează 220 000 de angajaţi. Ea realizează 26% din exportul naţional. 12 dintre cele 15, cele mai mari companii pentru componente auto din lume, sunt active în vecina de nord. În anul 2017, acolo au fost produse peste 360 000 de autoturisme.

Continue reading “Introducere în autoindustria românească”

Въведение в румънската автоиндустрия

dacia-700x350
Dacia се произвежда в град Миовени край Питещ (снимка: Pixabay, CC0)

Презентация на Асоциацията на автомобилопроизводителите в Румъния (ACAROM) показва успехите, проблемите и очертава посоките за развитие на автомобилостроенето в северната ни съседка

Владимир Митев

Очаква се през 2018 г. оборотът на над 600-те компании в румънската автоиндустрия да достигне 28 млрд. евро, което ще съответства на почти ¼ от оборота на цялата индустрия на Румъния. Прогнозата е на Асоциацията на автомобилопроизводителите в Румъния (ACAROM) – представителната организация на автосектора на север от Дунава, която е член на Асоциацията на европейските автомобилопроизводители (ACEA).

ACAROM предостави на блога „Мостът на приятелството“ своя презентация за автомобилния отрасъл в Румъния, от която се добива представа за мащабите и стратегията за развитие на сектора. В него работят 220 000 служители. Той осигурява 26% от националния износ. 12 от 15-те най-големи компании за автомобилни части в света действат в северната съседка. През 2017 г. там са били произведени над 360 000 автомобила.

Continue reading “Въведение в румънската автоиндустрия”

De ce eşuează anticorupţia: vedere dinspre stânga

putred-700x350
Merele putrede pot fi şi private (foto: Pixabay, CC0)

Anticorupția românească e preponderent punitivă, anti-etatistă și anti-democratică – în încercarea de a rezolva o problemă, creează altele, cum ar fi aceea a unui stat delegitimat, impotent, la umbra căruia înfloresc alte tipuri de corupție și abuz

Victoria Stoiciu

Acest articol a fost publicat pe secţia românească a site-ului Baricada pe 26 iulie 2018. 

În spațiul public autohton, începe să prindă contur tot mai mult ideea că stânga ar fi anti-anti-corupție. Principalele motive care stau la baza acestei idei e apartenența la familia social-democrată a PSD, partidul perceput de mulți c fiind cel mai corupt, dar și unele critice venite dinspre stânga independentă la adresa felului în care se poartă lupta anti-corupție în România. Pornind de la aceste două situații particulare se ajunge la generalizări de tipul „stânga se opune combaterii corupției” sau „stânga e mai tolerantă cu ideea de corupție decât e dreapta”.

Să o spunem de la bun început – astfel de generalizări sunt o inepție care arată fie rea voință, fie lipsă de înțelegere. Prin valorile pe care le promovează, stânga pune un accent mai mare pe rolul statului, deci e în interesul stângii să avem un stat care nu e captiv al unei minorități corupte, care urmărește binele public, și nu binele câtorva. Un stat imparțial și pus în slujba cetățeanului e un element mult mai important în eșafodajul valoric al stângii decât e în cel al dreptei, care se poate dispensa cu ușurință de o sumedenie din funcțiile statului, pasând responsabilitatea către piață. Când spui stânga, spui automat anticorupție. E aproape o tautologie. O dovadă în acest sens e recenta poziție a unui nou creat partid de stânga, Demos.

Continue reading “De ce eşuează anticorupţia: vedere dinspre stânga”

Защо се проваля антикорупцията в Румъния: поглед отляво

putred-700x350
Гнилите ябълки могат да са и частни (снимка: Pixabay, CC0)

Възприетото в Румъния разбиране за „борба с корупцията“ е наказателно, антиeтатистко и антидемократично. В опита си да реши един проблем, тази антикорупция създава една делигитимирана и безсилна държава, в чиято сянка процъфтяват други видове корупция и злоупотреби

Виктория Стойчу

Тази статия бе публикувана на 6 август 2018 г. на българската секция на сайта “Барикада”.

В румънското публично пространство започва да добива очертания идеята, че лявото е противник на антикорупцията. Основните аргументи зад това твърдение са, че Социалдемократическата партия (която през последната година и половина предефинира антикорупцията, а през юли успя да свали от власт шефката на DNA Лаура Кьовеши – бел.прев.) принадлежи към социалдемократическото семейство. Тази партия е считана от мнозина за най-корумпираната. Независимата левица обаче също критикува начина, по който се води антикорупционната борба в Румъния. Като се стъпва на тези два частни случая се правят генерализации от рода на „левицата се противопоставя на борбата с корупцията“ и „левицата е по-толерантна спрямо идеята за корупция от десницата“.

Нека го кажа от самото начало: подобни обобщения са абсурдни. Те показват зли намерения или липса на разбиране. Стъпвайки на своите ценности, левицата поставя по-голям акцент на ролята на държавата. Тоест е в неин интерес да има държава, която не е овладяна от корумпирано малцинство, която е водена от общественото благо, а не от благото на няколко души. Държавата, която е в служба на гражданина, е много по-важен елемент от мисленето на левицата, отколкото на десницата, предпочитаща да се измъкне от държавната опека и да даде отговорността за повече обществени функции на пазара. Когато казваме левица, това автоматично означава антикорупция. Почти тавтология е. Доказателство в тази посока е неотдавнашната позиция на новосъздадената лява партия „Демос“.

Continue reading “Защо се проваля антикорупцията в Румъния: поглед отляво”

Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile

ruxandra-lambru-700x350
Ruxandra Lambru (foto: Ruxandra Lambru)

Specializată în limbi slave de sud, Ruxandra Lambru de la Universitatea din București ne-a acordat un interviu în care vorbește despre experiențele sale de lector străin în universitățile din Bulgaria și despre relațiile academice și umane dintre români și bulgari

Vladimir Mitev

Ruxandra Lambru este lector universitar doctor la Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Între 2010 și 2017 a fost lector de limba română la Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria. Cunoaște limbile sârbă, croată, macedoneană, bulgară. Domeniile sale de interes sunt lingvistica, paleografia slavo-română, epigrafia, limbile slave de sud. Ca specialist în paleografie slavă și chirilică, a colaborat la mai multe proiecte ale Institutului de Arte ”George Oprescu”, ale Universității Naționale de Arte și ale Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”.

Continue reading “Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile”