2017: 50 ani de la moartea lui Tudor Arghezi

EPSON scanner Image
Posta Română comemorează Tudor Arghezi (foto: Public Domain)

Prin Arghezi în literatura română pe prim plan iese problema relaţiei între individ şi absolut, revin şi temele despre nemurirea sufletului, importanţa creaţiei artistice, lupta şi unitatea spiritului şi a materiei

Ognean Stamboliev

Оgnean Stamboliev este critic, traducator, ziarist. Este autorul carţilor: „Carte noua despre operain 2 vol., „Carte despre opereta si teatrul de revista”, „Incomparabilul Kiril Krastev”Tenorul insorit Nicolai Zdravkov”.

Editează o serie de 30 carţi cu traduceri de poezie, proza si dramaturgie de: Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, Ionel Teodoreanu, Panait Istrati, Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Zaharia Stancu, Mircea Dinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Matei Vişniec, Leo Butnaru, JeanPaul Sartre, Claudio Magris, Luigi Pirandello si altii. Stamboliev este traducator si autor de librete de opera, studii critice, recenzii, opinii si articole tematice din presa periodica. El este distins cu o serie de premii nationale si internationale, intre care si cel al Academiei Romane (1997 si 2014). Membru – PEN – Bulgaria.

În vara 2017 Ognian Stamboliev a devenit laureat al premiului “Tudor Arghezi”.

Continue reading “2017: 50 ani de la moartea lui Tudor Arghezi”

Advertisements

2017: 50 години без румънския поет Тудор Аргези

EPSON scanner Image
Марка с лика на Тудор Аргези (снимка: Pubic Domain)

С Аргези в румънската литература излиза на преден план проблемът за съотношението между отделния индивид и абсолютното, възвръщат се и темите за безсмъртието на душата, за полезността на творчеството, за борбата и единството на духа и материята

Огнян Стамболиев

Огнян Стамболиев е критик, преводач и журналист. Автор е на книгите: „Нова книга за операта” в 2 т., на първата българска „Книга за оперетата и мюзикъла или от Офенбах до Уебър”, „Несравнимият баритон Кирил Кръстев”, „Слънчевият тенор Николай Здравков”. Издал редица преводни книги с поезия, проза и драматургия от: Михай Емениску, Йоан Славич, Лучиан Блага, Йон Лука Караджале, Никита Станеску, Григоре Виеру, Мирча Динеску, Емил Чоран, Мирча Елиаде, Захария Станку, Йожен Йонеско, Матей Вишниек, Жан Пол Сартр, Клаудио Магрис и др. Преводач и автор на оперни либрета, на критически студии, рецензии, отзиви и проблемни статии в периодичния печат. Носител на редица национални и международни награди, сред които и на Румънската академия (1997). Член на ПЕН- центъра, България. През лятото на 2017 г. Стамболиев получи наградата “Тудор Аргези” за цялостно творчество в родния град на поета Търгу Жиу.

Continue reading “2017: 50 години без румънския поет Тудор Аргези”

Ultimul mare romantic european

eminescu-ro-bg-700
Cartea ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu în limba bulgară (foto: Vladimir Mitev, Wikipedia, Ognean Stamboliev)

Un spirit rătăcitor, deseori neînţeles de contemporanii lui, Mihai Eminescu reprezintă temelia pe care stă literatura română. 

Ognean Stamboliev

Acest articol a apărut ca prefața la volumul de proza ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, editura Avangardprint, Bulgaria, și este preluat cu permisul autorul său și traducatorul cărții Ognean Stamboliev.

Încă din timpul vieţii în jurul numelui genialului poet român Mihai Eminescu (1850-1889) au apărut o mulţime de legende. După moartea poetului, compătrioţii lui au fost profund impresionaţi de marea lui dramă personală. La vârsta de 33 de ani s-a îmbolnavit grav şi boala în numai şase ani a distrus mintea lui sclipitoare, impresionanta lui energie creatoare şi neobişnuitul lui talent poetic.

Continue reading “Ultimul mare romantic european”

Последният романтик в европейската поезия

eminescu-ro-bg-700
Книгата с избрана проза на Михай Еминеску (снимка: Владимир Митев, Wikipedia, Огнян Стамболиев)

Скитащ дух, често неразбиран от своите съвременници, Михай Еминеску е основата, на която стъпва румънската литература

Огнян  Стамболиев

Този текст бе публикуван в предговора към книгата „Бедният Дионис“ с избрана проза на Михай Еминеску в превод на Огнян Стамболиев (издателство “Авангардпринт”). Препечатването на есето става със съгласието на автора му и преводач на книгата.

Още приживе около името на гениалния румънски поет Михай Еминеску (1850-1889 г.) се появили множество легенди. След смъртта му неговите сънародници останали дълбоко развълнувани от голямата му лична драма. 33- годишен той заболял и тежката болест само за шест години  изсушила неговия блестящ ум,  поразителната му творческа енергия, необикновения му поетически талант.

Continue reading “Последният романтик в европейската поезия”

Parcul natural Rusenski Lom îi întâmpina pe turiști cu mediu bine păstrat și trecut mistic

natura_700
Natura a avut ”imaginație” lânga râului Rusenski Lom (foto: Mihail Mihov)

Velotraseele din regiunea îi atrag pe bicicliști din România, Bulgaria și din tările Europei Centrale

Mihail Mihov

mihail-mihov-400-2
Mihail Mihov (foto: Mihail Mihov)

Mihail Mihov este un călător, ghid de turism și ghid de munte professional. Organizează acțiune diverse de voluntariat și de ecologie în Bulgaria. Este coautor al unor cărți de turism de sat și de responsabilitate ecologică. În mai mare partea a anulului trăiește din orașul Ruse unde lucrează la proiecte despre dezvoltarea regiunii ca destinație de aventuri în natura și turism sustenabil. Iubește să meargă în parcul natural Rusenski Lom, lângă Dunare și în orașul frumos Ruse.

Autorul a dat acest articol blogului ”Podul prieteniei”, dorind de a promova regiunea parcului natural Rusenski Lom și posibilitățile pentru turism în el înainte de cititorii blogului din România și Bulgaria.

Ultimul afluent de dreapta al Dunării este râul Rusenski Lom (din orașul Ruse). Dar gura ei  stă la o distanța de peste 500 km de la Delta râului mare european. Ce face Dobrogea atât anhidru că niciun râu nu ajunge lânga suprafața pământului până la Dunare? Răspunsul ar putea fi ascuns în lipsa de păduri care țin apa mai aproape de suprafața pământească sau în carcateristica pietrele locale și straturile geologice…

În Dobrogea există canioane frumoase și văi deplini cu biserici de piatra sau sanctuare trace care ar fi imposibil de existat fără surse de apa, dar astăzi sunt toate anhidre și uscate. Dar râul Rusenski Lom ia apa din locuri mai distante – Deliormanul și înâlțimele în jurul orașului Popovo. De fapt el are un bazin de captare enorm.

Râul are patru afluente de baza care trec prin stratele carstice și de loess Valei Dunarene. Fiecare dintre aceste afluente trece prin orașe și saturi diverse. Dar când ei se apropriează la Dunare peizajul devine atât salbatic și stâncos că o alta lumea este creată. Este o lume în care ar putea fi văzute tot feluri de animale sălbatice, păsăre și plante rare. În acestă lume ani de zile pustnici și călugări au căutat legatură misitcă cu Dumnezeu afară de orice dependențe de vanitate și de lume ale viața zilnică cunoscută cu ipocrizie și grosolănie.

Continue reading “Parcul natural Rusenski Lom îi întâmpina pe turiști cu mediu bine păstrat și trecut mistic”

Природният парк „Русенски Лом“ посреща туристите с добре запазена околна среда и мистично минало

natura_700
Природата има “въображение” в парка “Русенски Лом” (снимка: Михаил Михов)

Велоалеите в района му привличат колоездачи от Румъния, България и централноевропейските държави

Михаил Михов

mihail-mihov-400-2
Михаил Михов (снимка: Михаил Михов)

Михаил Михов е пътешественик, екскурзовод и професионален планински водач. Организира различни доброволчески и екологични инициативи в България. Съавтор е на книги за селски и екологично отговорен туризъм. През голяма част от годината живее в Русе, където работи по проекти за развитието на региона като дестинация за приключения сред природата и устойчив туризъм. Сред основните му дестинации тук са природен парк “Русенски Лом”, река Дунав и красивият град Русе.

Авторът предостави тази статия на блога „Мостът на приятелството“, искайки да представи района на парка „Русенски Лом“ и възможностите за туризъм в него пред читателите на блога от двете страни на Дунава.

Последният десен приток на Дунав е река Русенски Лом. Нейното устие отстои обаче на почти 500 км от делтата на втората по дължина европейска река. Какво прави Добруджа толкова безводна, до степен, че нито една нейна река не стига до Дунава? Отговорът може би се крие в липсата на горска растителност, която да задържа водата близо до земната повърхност, или в характера на местните скали и геоложки слоеве…

В Добруджа има красиви каньони и долини, пълни със скални църкви и тракийски светилища, които е било немислимо да съществуват без водоизточници, но днес всички те са сухи и безводни. Река Русенски Лом обаче довежда водите си от по-далеч – Лудогорието и Поповските възвишения, и на практика има огромен водосборен басейн. Реката е формирана от четири основни притока, минаващи през льосовите и карстовите пластове на Дунавската равнина.  Всеки от тях пресича множество села и дори градове, но приближавайки Дунав, техният пейзаж става толкова див и скалист, че в него се обособява един съвсем друг свят. В него могат да се видят всякакви диви животни, птици и редки растения. Тук скални отшелници и монаси са намирали дълготърсената мистична връзка с Бога, далеч от всички суетни и светски обвързаности на грубото и лицемерно ежедневие.

Continue reading “Природният парк „Русенски Лом“ посреща туристите с добре запазена околна среда и мистично минало”

Fericire și taxe

protest_tax_700
Protest pentru justiție fiscală în vara anului 2016 din Sofia (foto: Dimităr Săbev)

Despre bucuria dispărândă a salariului mare și despre situația în care 500 euro sunt mai mult decât 700

Dimităr Sabev

Acest articol a fost publicat pe blogul ”Justiție fiscală” la 4 iulie 2016. Autorul – Dimităr Sabev, este economist și jurnalist bulgar.

Grupele progresiste de obicei discută activ distribuirea budgetului statal, dorind să aibă mai mult bani pentru activitate sociale, mediu, educație și sănătate. Ei rămân pasive către întrebarea mai basică: cum sunt colectați aceste bani din budget, care apoi sunt distribuite. Adică, problemă despre justiție fiscală.

Taxele sunt nu numai o mijloace pentru colectarea veniturilor budgetare, dar și inima politicii fiscale. Mai multe ori se spune că ei sunt baza banilor de fiat. Taxe dă posibilitatea de a se stimula anumită activitate și să se limită altă activitate, care e nevoita sau redundantă. Dacă taxele sunt progresive, ei ușura tensiunile, pe care inegalitatea veniturilor le crează în societate.

Continue reading “Fericire și taxe”