Ultimul mare romantic european

eminescu-ro-bg-700
Cartea ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu în limba bulgară (foto: Vladimir Mitev, Wikipedia, Ognean Stamboliev)

Un spirit rătăcitor, deseori neînţeles de contemporanii lui, Mihai Eminescu reprezintă temelia pe care stă literatura română. 

Ognean Stamboliev

Acest articol a apărut ca prefața la volumul de proza ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, editura Avangardprint, Bulgaria, și este preluat cu permisul autorul său și traducatorul cărții Ognean Stamboliev.

Încă din timpul vieţii în jurul numelui genialului poet român Mihai Eminescu (1850-1889) au apărut o mulţime de legende. După moartea poetului, compătrioţii lui au fost profund impresionaţi de marea lui dramă personală. La vârsta de 33 de ani s-a îmbolnavit grav şi boala în numai şase ani a distrus mintea lui sclipitoare, impresionanta lui energie creatoare şi neobişnuitul lui talent poetic.

Continue reading “Ultimul mare romantic european”

Последният романтик в европейската поезия

eminescu-ro-bg-700
Книгата с избрана проза на Михай Еминеску (снимка: Владимир Митев, Wikipedia, Огнян Стамболиев)

Скитащ дух, често неразбиран от своите съвременници, Михай Еминеску е основата, на която стъпва румънската литература

Огнян  Стамболиев

Този текст бе публикуван в предговора към книгата „Бедният Дионис“ с избрана проза на Михай Еминеску в превод на Огнян Стамболиев (издателство “Авангардпринт”). Препечатването на есето става със съгласието на автора му и преводач на книгата.

Още приживе около името на гениалния румънски поет Михай Еминеску (1850-1889 г.) се появили множество легенди. След смъртта му неговите сънародници останали дълбоко развълнувани от голямата му лична драма. 33- годишен той заболял и тежката болест само за шест години  изсушила неговия блестящ ум,  поразителната му творческа енергия, необикновения му поетически талант.

Continue reading “Последният романтик в европейската поезия”

Parcul natural Rusenski Lom îi întâmpina pe turiști cu mediu bine păstrat și trecut mistic

natura_700
Natura a avut ”imaginație” lânga râului Rusenski Lom (foto: Mihail Mihov)

Velotraseele din regiunea îi atrag pe bicicliști din România, Bulgaria și din tările Europei Centrale

Mihail Mihov

mihail-mihov-400-2
Mihail Mihov (foto: Mihail Mihov)

Mihail Mihov este un călător, ghid de turism și ghid de munte professional. Organizează acțiune diverse de voluntariat și de ecologie în Bulgaria. Este coautor al unor cărți de turism de sat și de responsabilitate ecologică. În mai mare partea a anulului trăiește din orașul Ruse unde lucrează la proiecte despre dezvoltarea regiunii ca destinație de aventuri în natura și turism sustenabil. Iubește să meargă în parcul natural Rusenski Lom, lângă Dunare și în orașul frumos Ruse.

Autorul a dat acest articol blogului ”Podul prieteniei”, dorind de a promova regiunea parcului natural Rusenski Lom și posibilitățile pentru turism în el înainte de cititorii blogului din România și Bulgaria.

Ultimul afluent de dreapta al Dunării este râul Rusenski Lom (din orașul Ruse). Dar gura ei  stă la o distanța de peste 500 km de la Delta râului mare european. Ce face Dobrogea atât anhidru că niciun râu nu ajunge lânga suprafața pământului până la Dunare? Răspunsul ar putea fi ascuns în lipsa de păduri care țin apa mai aproape de suprafața pământească sau în carcateristica pietrele locale și straturile geologice…

În Dobrogea există canioane frumoase și văi deplini cu biserici de piatra sau sanctuare trace care ar fi imposibil de existat fără surse de apa, dar astăzi sunt toate anhidre și uscate. Dar râul Rusenski Lom ia apa din locuri mai distante – Deliormanul și înâlțimele în jurul orașului Popovo. De fapt el are un bazin de captare enorm.

Râul are patru afluente de baza care trec prin stratele carstice și de loess Valei Dunarene. Fiecare dintre aceste afluente trece prin orașe și saturi diverse. Dar când ei se apropriează la Dunare peizajul devine atât salbatic și stâncos că o alta lumea este creată. Este o lume în care ar putea fi văzute tot feluri de animale sălbatice, păsăre și plante rare. În acestă lume ani de zile pustnici și călugări au căutat legatură misitcă cu Dumnezeu afară de orice dependențe de vanitate și de lume ale viața zilnică cunoscută cu ipocrizie și grosolănie.

Continue reading “Parcul natural Rusenski Lom îi întâmpina pe turiști cu mediu bine păstrat și trecut mistic”

Природният парк „Русенски Лом“ посреща туристите с добре запазена околна среда и мистично минало

natura_700
Природата има “въображение” в парка “Русенски Лом” (снимка: Михаил Михов)

Велоалеите в района му привличат колоездачи от Румъния, България и централноевропейските държави

Михаил Михов

mihail-mihov-400-2
Михаил Михов (снимка: Михаил Михов)

Михаил Михов е пътешественик, екскурзовод и професионален планински водач. Организира различни доброволчески и екологични инициативи в България. Съавтор е на книги за селски и екологично отговорен туризъм. През голяма част от годината живее в Русе, където работи по проекти за развитието на региона като дестинация за приключения сред природата и устойчив туризъм. Сред основните му дестинации тук са природен парк “Русенски Лом”, река Дунав и красивият град Русе.

Авторът предостави тази статия на блога „Мостът на приятелството“, искайки да представи района на парка „Русенски Лом“ и възможностите за туризъм в него пред читателите на блога от двете страни на Дунава.

Последният десен приток на Дунав е река Русенски Лом. Нейното устие отстои обаче на почти 500 км от делтата на втората по дължина европейска река. Какво прави Добруджа толкова безводна, до степен, че нито една нейна река не стига до Дунава? Отговорът може би се крие в липсата на горска растителност, която да задържа водата близо до земната повърхност, или в характера на местните скали и геоложки слоеве…

В Добруджа има красиви каньони и долини, пълни със скални църкви и тракийски светилища, които е било немислимо да съществуват без водоизточници, но днес всички те са сухи и безводни. Река Русенски Лом обаче довежда водите си от по-далеч – Лудогорието и Поповските възвишения, и на практика има огромен водосборен басейн. Реката е формирана от четири основни притока, минаващи през льосовите и карстовите пластове на Дунавската равнина.  Всеки от тях пресича множество села и дори градове, но приближавайки Дунав, техният пейзаж става толкова див и скалист, че в него се обособява един съвсем друг свят. В него могат да се видят всякакви диви животни, птици и редки растения. Тук скални отшелници и монаси са намирали дълготърсената мистична връзка с Бога, далеч от всички суетни и светски обвързаности на грубото и лицемерно ежедневие.

Continue reading “Природният парк „Русенски Лом“ посреща туристите с добре запазена околна среда и мистично минало”

Fericire și taxe

protest_tax_700
Protest pentru justiție fiscală în vara anului 2016 din Sofia (foto: Dimităr Săbev)

Despre bucuria dispărândă a salariului mare și despre situația în care 500 euro sunt mai mult decât 700

Dimităr Sabev

Acest articol a fost publicat pe blogul ”Justiție fiscală” la 4 iulie 2016. Autorul – Dimităr Sabev, este economist și jurnalist bulgar.

Grupele progresiste de obicei discută activ distribuirea budgetului statal, dorind să aibă mai mult bani pentru activitate sociale, mediu, educație și sănătate. Ei rămân pasive către întrebarea mai basică: cum sunt colectați aceste bani din budget, care apoi sunt distribuite. Adică, problemă despre justiție fiscală.

Taxele sunt nu numai o mijloace pentru colectarea veniturilor budgetare, dar și inima politicii fiscale. Mai multe ori se spune că ei sunt baza banilor de fiat. Taxe dă posibilitatea de a se stimula anumită activitate și să se limită altă activitate, care e nevoita sau redundantă. Dacă taxele sunt progresive, ei ușura tensiunile, pe care inegalitatea veniturilor le crează în societate.

Continue reading “Fericire și taxe”

Щастие и данъци

protest_tax_700
Протест в подкрепа на данъчната справедливост през лятото на 2016 г. в София (снимка: Димитър Събев)

За изчезващата радост от високата заплата и ситуацията, в която 500 евро са повече от 700

Димитър Събев

Тази статия бе публикувана на 4 юли 2016 г. на блога “Данъчна справедливост”. Авторът – Димитър Събев, е български икономист и журналист.

Прогресивните среди по правило активно обсъждат разпределянето на държавния бюджет, настоявайки да се отделят повече средства за социални дейности, околна среда, образование и здравеопазване. Далеч по-пасивни остават те по вероятно по-важния въпрос: как се събират бюджетните средства, които се разпределят, или проблема за данъчната справедливост.

Данъците са не само средство за набиране на приходи в бюджета, но и икономически лост, сърцевина на фискалната политика. Често се изтъква, че те стоят в основата на стойността на фиатните пари. Данъците дават възможност да се стимулира дадена дейност и да се ограничи друга, излишна или нежелана дейност. Ако са прогресивни, те отслабват напрежението, което неравенството на доходите създава в обществото.

Continue reading “Щастие и данъци”

Drumul de la IDEE la conferința TED

13340614_1228923290453136_482920372_o
Curatorul TEDxBrașov Tibi Ruczui (foto: Tibi Ruczui)

Şapte paşi pentru a crea un discurs de succes

Tibi Ruczui

Acest articol a fost publicat la 5 iunie 2015 pe blogul TEDxBrașov (Performantica), pentru a ajuta oamenii care doresc să participe ca speakeri la conferința TEDxBrașovWomen, care va lua loc în octombrie 2016 în Brașov.

Înainte de a începe lunga călătorie de la IDEE la TED, în jurul celor 7 pasuri de mai jos, se impune să ne orientăm puţin cu Carlos Castaneda:

Un drum e doar un drum, şi nu este un afront adus propriei persoane sau altora, dacă îl părăsim pentru că aşa ne spune inima. Priviţi fiecare drum îndeaproape şi atent. Încercaţi-l de câte ori consideraţi că e nevoie. Apoi, puneţi-vă o singură întrebare. Acest drum are o inimă? Dacă are, atunci drumul este bun; dacă nu, nu ne este folositor în niciun fel.Continue reading “Drumul de la IDEE la conferința TED”