Nu toți moldovenii ne sunt frați!

Harta României (CC BY 25)

Presa liberă și pluralismul de opinii – cât de dispuși suntem să ascultăm puncte de vedere care nu ne plac?

Maria Cernat

Acest articol a fost publicat pe 5 aprilie 2018 pe secţia românească a Baricadei. 

Pe data de 4 aprilie 2018 site-ul nostru, Baricada.org, a publicat un interviu cu Bogdan Ţîrdea, membru al parlamentului Republilcii Moldova şi membru al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Părerile sale sunt cât se poate de exotice și diferite de tonul cu care presa mainstream ne-a obișnuit. Tîrdea susține, nici mai mult nici mai puțin, că Moldova e o semicolonie Românească. Pe 25 martie a avut loc în Moldova o manifestație pro-unionistă. Dar, așa cum vedem din declarațiile lui Țîrdea, nu toți moldovenii cad în extaz când vine vorba despre unire. Nici când e vorba despre cea de la 1918, nici când vine vorba despre o potențială unire actuală cu România.

De ce scriu acest articol? În primul rând pentru că simpla aducere în discuție a unui asemenea punct de vedere care nu corespunde cu viziunea iubirii necondiționate între români și moldovenii de peste Prut e taxată drept influență a serviciilor rusești. Vă dați seama cât paternalism? Adică noi nu le lăsăm fraților mai mici din Basarabia nici măcar posibilitatea să ne urască pe cont propriu, de bunăvoie și nesiliți de nimeni. Dacă nu sunt tocmai încântați de noi, este pentru că-i plătește Putin! În al doilea rând pentru a arăta faptul că, din păcate, în țara noastră se discută doar puncte de vedere dominante pro-unioniste. De ce nu găsim pe platformele importante de știri și aceste puncte de vedere mai exotice care nu privesc cu ochi buni proiectul unionist? Adică nu e presa cea care trebuie să le dea tuturor o voce?

Advertisements

Не всички молдовци са ни братя

Карта на Румъния (снимка: CC BY 2,5)

Доколко в Румъния сме отворени да чуем гледни точки, които не ни харесват

Мария Чернат

Тази статия бе публикувана на 5 април 2018 г. на румънската секция на “Барикада”. 

На 4 април 2018 г. нашият сайт – Baricada.org, публикува интервю с Богдан Църдя, депутат в молдовския парламент и член на Партията на социалистите в Република Молдова. Мненията са доста екзотични и различни спрямо тона на мейнстрийм пресата в Румъния, с който сме свикнали. Църдя твърди, че Молдова е румънска полуколония. На 25 март в Кишинев се проведе проюнионистка манифестация. Но както виждаме от декларациите на Църдя, не всички молдовци изпадат в екстаз, когато става въпрос за обединение. Те не се прехласват нито по обединението от 1918 г., нито от потенциално ново обединение с Румъния.

Защо пиша тази статия? Най-напред защото самото включване в дискусията на такава гледна точка, която не отговаря на визията за безусловна обич между румънци и молдовци през река Прут, е считана на мига за влияние на руските тайни служби. Разбирате ли за какъв патернализъм се говори? Значи ние не оставяме на нашите по-малки братя в Бесарабия дори възможността да ни мразят на своя отговорност, по своя воля и непринуждавани от никого. Ако не са въодушевени от нас, им плаща Путин!

Пиша статията и за да покажа, че за съжаление в нашата страна се обсъждат само доминантните проюнионистки възгледи. Защо не намираме във важните информационни платформи тези по-екзотични мнения, които не гледат с добри очи на юнионисткия проект? Тоест, защо пресата не дава на всички глас?

România: Sărăcia nu e alegere personală, solidaritatea cu celălalt este

Când educaţia e prioritate – fostă şcoala de la Tauşeni, judeţul Cluj (foto: Valer Simion Cosma)

Date şi experienţe despre asistența socială, filantropie și ghetourile rurale

Valer Simion Cosma

Acest articol a fost publicat pe 13 aprilie 2018 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

Cum arată sărăcia din România, dincolo de datele statistice care ne plasează pe penultimul loc din UE, „cu o pondere de 38,8% a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale”, bulgarii fiind codași la acest capitol, cu 40.4% din populație trăind în sărăcie sau în pragul sărăciei, în timp ce media europeană este de „23,5%, adică 1 din 4 persoane este supusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale” ? Care sunt cele mai expuse categorii de cetățeni și care sunt efectele pe termen scurt și lung? Materialele de presă care au preluat aceste date spun că „sărăcia și excluziunea socială persistă în rândul tinerilor, familiilor cu copii, persoanelor cu handicap, romilor, populației rurale și persoanelor inactive”, adică ne-angajate în cîmpul muncii. Asta, în primul rînd datorită politicilor sociale inconsistente, a accesului tot mai greoi la educație și îngrijire medicală de calitate, a unui model de dezvoltare economică bazat pe ideea forței de muncă ieftină și docilă, a unui Cod al Muncii (introdus de guvernarea Boc) care facilitează precarizarea și vulnerabilizarea angajaților și a unei legislații absurde în privința acordării Venitului Minim Garantat (VMG-ul). Legat de legislație, un aspect mi-a fost evidențiat de secretarul unei primării de comună. Dacă într-o familie beneficiară de VMG, un membru se angajează, ceilalți membri nu mai pot beneficia de VMG, pentru că salariul celui angajat (fie el la nivelul minim pe economie și, evident, insuficient pentru toată familia) face ca veniturile gospodăriei să crească și să nu se mai încadreze în condițiile tot mai aspre. Ceea ce-i determină pe mulți să prefere/accepte munca la negru. Legat de acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, care în condițiile actuale exclude o bună parte din părinții din cele mai vulnerabile categorii, am scris un material aici.

Румъния: бедността не е личен избор, но солидарността с другия е

Когато образованието е приоритет – бившето училище в Таушени, окръг Клуж (снимка: Валер Симион Козма)

Данни и преживявания за социалната помощ, филантропията и селските гета

Валер Симион Козма

Тази статия бе публикувана на 14 април 2018 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

Как изглежда бедността в Румъния отвъд статистиките, които поставят румънците на предпоследно място в ЕС с “38,8% дял от населението, изложено на риск от бедност и социално изключване”? Българите са последни по този показател 40,4% от южните съседи живеят в бедност или на нейния праг. Средният показател за ЕС е 23,5%.

Кои са категориите граждани, които са най-изложени на бедност и какви ефекти има тя в краткосрочен и в дългосрочен план? Статиите в пресата, които са се позовали на тези данни, добавят, че “бедността и социалното изключване са трайни сред младите, семействата с деца, хората в неравностойно положение, ромите, селското население и неактивните икономически хора” (т.е. неработещите). Това се случва на първо място заради непоследователната социална политика, заради все по-трудния достъп до качествено образование и медицинска грижа, заради модела на икономическо развитие, базиран на евтиния и неквалифициран труд, заради Трудовия кодекс (въведен по време на правителството на икономиите на Емил Бок през 2011 г), който прави трудещите се по-уязвими и несигурни. Част от обяснението е и в абсурдното законодателство по отношение на даването на гарантиран минимален доход (ГМД).

Относно юридическите правила за ГМД секретарят на една селска община ми обърна внимание на интересен детайл. Ако семейство получава ГМД, но един от неговите членове започне да работи, другите във фамилията губят правото си на ГМД, защото заплатата на трудещия се (дори и да е минимална) повишава доходите на домакинството и то вече не отговаря на условията за получаване на помощ. Това кара мнозина да предпочетат да работят нелегално. През март писах в “Барикада” за майчинските в Румъния и как сегашните условия за даването им изключват голяма част от родителите от най-уязвимите категории.

Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu luptă pentru schimbare socială

Directorul teatrului Cosmin Creţu (în mijloc), omul responsabil pentru legăturile internaţionale Călin Şabac (în stângă) şi actorul Vlad Bînzoiu (foto: Open TV Giurgiu via YouTube)

Conferinţă de presă a teatrului a dezvăluit munca realizată şi cea plănuită de către Cosmin Creţu şi echipa lui

La 13 martie 2018 teatrul ”Tudor Vianu” Giurgiu în persoana directorului teatrului Cosmin Creţu, al responsabilului pentru relaţiile internaţionale Călin Şabac, şi al actorului Vlad Bînzoiu vizine sa pentru activităţile până la sfârşitul anului.

Театър “Тудор Виану” от Гюргево се бори за социална промяна

Директорът на гюргевския театър “Тудор Виану” Козмин Крецу (в средата), завеждащият международните връзки Калин Шабак (вляво) и актьорът Влад Бънзою (снимка: Open TV Giurgiu via YouTube)

Пресконференция на театъра разкри свършената работа от екипа на Козмин Крецу и предстоящите дейности

На 13 март 2018 г. театър „Тудор Виану“ в лицето на своя директор Козмин Крецу, на отговарящия за международните връзки Калин Шабак и на актьора Влад Бънзою представи своята визия за дейностите до края на годината.

Atragere creierelor, fuga creierelor, irosirea creierelor

Vania Grigorova (foto: Baricada)

Guvernul bulgar cedează în faţa angajatorilor şi deschide uşa pentru import miilor de lucratori în afară de UE

Vania Grigorova

Acest articol a fost publicat pe 1 februari 2018 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. Mail mult despre schimbările legislative comentate în acest text poate fi citit în reportajul acesta. Vania Grigorova este consilier economic în Confederaţia Muncii ”Sprijin”.

Iată rezultatul muncii harnice a poilticienilor bulgare în ultimii decenii! Au izgonit milioane de cetăţeni bulgari în căutarea nu a fericirii, ci a vieţii decente.

Fuga oamenilor şi dificultăţile demografice sunt rezultatul unei politici conştiente de daunare călităţii vieţii din Bulgaria. Cum spune un dintre protagoniştii în filmul nou bulgar ”Direcţii” (regie: Stefan Komandarev) scurt timp înainte de a pleca în străinatate: ”Asta nu mai e emigrare, ci evacuare”.