What does Vaptsarov sound like in Persian?

ketabha-farsi-700x350
Nicola Vaptsarov stays on the cover of the persian edition of his poetry book “Motor songs” (photo: Vanya Hinkova)

Farid Ghadami, the Iranian translator of the book of poetry “Motor songs” by Bulgarian poet Nicola Vaptrsarov, met with the public of Ruse at the invitation of the International Elias Canetti Society. Ghadami is in Bulgaria to establish connections with Bulgarian writers and translate a number of their works into the language of Jalaleddin Rumi and Omar Khayyam

Vladimir Mitev

This article was published on 17 August 2019 on the English section of the site “The Barricade”.
The poetry book “Motor songs” by Nicola Vaptsarov is already available in Iran in Persian. News of the translation was announced at the Austrian Library in Ruse with its translator, Farid Ghadami, in attendance. Ghadami is in Bulgaria on a residency to translate Bulgarian literature; the residency was awarded by The Next Page Foundation (in the House for Literature and Translation – Sofia with the support of the State Cultural Institute). The Iranian came to Ruse on an invitation by the International Elias Canetti Society, which hosts the Austrian Library and encourages cultural and literary links between Bulgaria and the world.

Continue reading “What does Vaptsarov sound like in Persian?”

Cum sună poetul bulgar Vapţarov în limba persană?

ketabha-farsi-700x350
Nicola Vapţarov stă pe copertă cărţii sale în limba persană (foto: Vanya Hinkova)

Traducătorul iranian al cărţii de poezii ”Cântecele motoarelor” s-a întâlnit cu publicul din oraşul Ruse după o invitaţie a societăţii internaţionale ”Canetti”. Farid Ghadami se află în Bulgaria pentru a face cunoştinţă şi a traduce un număr mare de autori contemporani bulgari în limba lui Omar Khayyam şi Jalaleddin Rumi

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 18 august 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Cartea de poezii ”Cântecele motoarelor” a lui Nicola Vapţarov a fost editată în Iran în limba persană. Traducătorul cărţii, Farid Ghadami, a comunicat personal publicului vestea la Biblioteca Austriacă din Ruse. Ghadami se află în Bulgaria în cadrul unei rezidenţe de traducere a literaturii bulgare, organizată de fundaţia ”Pagina următoară” (în Casa pentru Literatură şi Traduceri – Sofia, şi cu ajutorul Institutului Cultural de Stat). El a fost prezent în Ruse datorită invitaţiei Societăţii Internaţionale ”Canetti”, care deține Biblioteca Austriacă şi încurajează relaţiile culturale şi literare între Bulgaria şi lume.

Continue reading “Cum sună poetul bulgar Vapţarov în limba persană?”

Как звучи Вапцаров на персийски език?

ketabha-farsi-700x350
Вдясно е стихосбирката “Моторни песни” на Никола Вапцаро в превод на персийски език (снимка: Ваня Хинкова)

Иранският преводач на “Моторни песни” се срещна с русенската публика по покана на Международно общество “Канети”. Фарид Гадами е в България, за да установи връзки и преведе редица съвременни български автори на езика на Омар Хаям и Джалаледдин Руми

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 16 август 2019 г. на българската секция на сайта “Барикада”.

Стихосбирката „Моторни песни“ на Никола Вапцаров вече е отпечатана в Иран на персийски език. Тази вест бе съобщена в Австрийската библиотека в Русе лично от преводача на стихосбирката Фарид Гадами.

Гадами се намира в България по проект за литературен обмен на фондация „Следваща страница“ в София (в Къща за литература и превод – София с подкрепата на Държавен културен институт). Той бе в Русе по покана на Международно общество „Канети“, което стопанисва Австрийската библиотека и насърчава културните и литературни връзки между България и света.

Continue reading “Как звучи Вапцаров на персийски език?”

I, the caregiver – stories from ”the grey zone”

Sotiria_Hospital_Athens_Greece-700x350
A hospital in Athens (foto: Wikipedia Commons)

Once Greeks start to get old, they start saving money for “apoklistiki” (medical assistants) – just as Bulgarian pensioners save money for funerals. Due to the lack of sufficient personnel in hospitals, the care of old people is done mostly by foreigners, who predominantly work illegally

Tsvetelina Kirilova

Tsvetelina Kirilova has graduated from a professional school for comunication technology in Bulgaria. After the privatisation of the Bulgarian Telecommunication Company she was fired and worked as a caregiver and cleaner in Italy and Greece. This article was published on 13 July 2019 on the Bulgarian section of the site “The Barricade”.  

A few days ago I read on a Bulgarian site about an Armenian caregiver, who threw herself from the window of an Athenian hospital after a check by the Greek Labour Inspection Office. She worked there illegally. She had been threatened with one month imprisonment and extradition. In order to avoid them, she risked her life. That same day, I learned from Greek media about her death as a result of her injuries.

She was 50 years old, almost as old as me. After 16 years of illegal work in Greece, having been surrounded by the tragic stories of Eastern European migrants, I thought that nothing could shake me. What is the reason for the death of this worker? Unemployment, loneliness, fear of extradition, poverty? Armenians, Georgians, and Russians pay between 3,000 and 5,000 euros in order to come to Greece and have “the privilege” to make “the free choice” between their extradition and death. I have lots of questions, but can’t answer all of them.

Continue reading “I, the caregiver – stories from ”the grey zone””

Calea clinică pentru copii care suferă de cancer duce înafara granițelor Bulgariei

snimka-700x525
Camera pentru jocuri pentru copii la Spitalul Universitar din Heidelgberg

O poveste scurtă de călătorie cu trenul ororilor, ceea ce reprezintă sistemul bulgar pentru tratament al copiilor cu boli oncologice. În sistemul aceste nu numai medicamentele, consumabilele, specialiştii şi paturile sunt deficitare, ci uneori chiar şi sapunul

Vanya Grigorova

Acest articol a fost publicat pe 18 iulie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

Departamentul aglomerat

Acum o lună mama unui copil cu o boală oncologică a publicat o factură pentru chimioterapie (medicamente pentru tratamentul cancerului), înmânată ei, lângă patul de moarte al copilului ei de 6 ani. Mimi a încetat din viaţă câteva zile mai târziu, iar uniunea copiilor cu boli oncohematologice a început protestele în faţa Ministerului Sănătăţii, cerind o soluţie trainică a problemei cu asigurarea medicamentelor la timp. Această problemă însă nu este singură cu care se confruntă parinţii copiilor bolnavi.

Continue reading “Calea clinică pentru copii care suferă de cancer duce înafara granițelor Bulgariei”

Клиничната пътека за децата, болни от рак, води извън България

snimka-700x525
Стая за игра на деца в университетската болница в Хайделберг

Кратък пътепис от пътуване с влакче на ужасите, каквото представлява нашата система за лечение на онкоболни деца. В нея дефицитни са не само лекарства, консумативи, специалисти и легла, но понякога дори и… сапунът

Ваня Григорова

Тази статия бе публикувана на 15 юли 2019 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

Препълненото отделение

Преди месец майката на дете с онкологично заболяване публикува фактура за химиотерапевтици, връчена й на смъртното легло на нейното 6-годишно дете. Мими си отиде дни по-късно, а сдружението на деца с онкохематологични заболявания започна протестни действия пред Министерство на здравеопазването с искане за трайно решаване на проблема с навременното осигуряване на лекарства. Той обаче съвсем не е единственият, пред който се изправят родителите на болните деца.

Continue reading “Клиничната пътека за децата, болни от рак, води извън България”

Eu, îngrijitoarea – poveste din ”zona gri”

Sotiria_Hospital_Athens_Greece-700x350
Spital din Atena (foto: Wikipedia Commons)

Când încep să îmbătrânească, grecii îşi economisesc banii pentru ”apoklistiki”, aşa cum pensionarii bulgari economisesc bani pentru înmormântare. Din cauza lipsei unui număr suficient de asistente medicale în spitalele, grija pentru cei în vârsta se face predominant de către străini, care lucrează cel mai adesea ilegal

Ţvetelina Kirilova

Ţvetelina Kirilova a absolvit liceu profesional pentru tehnică de comunicaţie din Bulgaria. După privatizarea BTK (Companiei Bulgare de Telecomunicaţie) ea a fost concediată şi apoi a lucrat că îngrijorătoare pentru copii şi ca femeie de serviciu în Italia şi Grecia. Acest articol a fost publicat pe 17 iulie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

Acum câteva zile am citit pe un site bulgăresc despre îngrijitoarea armeneană care s-a sinucis, sărind de la fereastra unui spital atenien după o verificare a Inspecţiei Muncii – desigur, ea lucra acolo ilegal. Femeia era în pericol de a fi închisă pentru o lună în arestul poliţiei şi apoi extradată din Grecia. Pentru a evita acest scenariu, ea și-a riscat viaţa. În aceeaşi zi am aflat din media greceşti că femeia a murit din cauza rănilor suferite.

Avea 50 de ani, aproape cât am eu acum. După 16 ani de munca ilegală în Grecia şi după ce atâta timp am fost parte a poveștilor tragice ale migranţilor din întreaga Europă de Est, mă gândeam că nimic nu mă mai poate afecta emoţional. Care este cauza morții acestei lucrătoare? Şomajul, singurătatea, frica de extrădare, sărăcia? Femeile din Armenia, Georgia și Rusia plătesc între 3.000 şi 5.000 de euro pentru a veni să muncească în Grecia şi să aibă ”privilegiul” de a face ”o alegere liberă” între extradare şi propria moarte. Am multe întrebări, dar nu pot răspunde la toate.

Continue reading “Eu, îngrijitoarea – poveste din ”zona gri””