A Romanian film strikes with a diagnosis for ourselves – the Bulgarians

A part of the poster of the film “Collective” (source: Wikipedia Commons, Colectiv)

“Collective” is a film in which the Bulgarian viewer will recognize his own reality at every minute

Anita Dimitrova

This article was published on 30 April 2021 on the website of the newspaper “Sega” and is republished with the consent of the media. The subtitle is changed by the blog.

“Collective” is not a new film – it premiered in September 2019 at the Venice Film Festival. But it continues to attract the attention of academies and travels to viewers around the world – most recently with its two Oscar nominations, the first such success for a Romanian film in history, although neighboring cinema has scored points at major European festivals. Palme d’Or, Golden Bear, etc.).

In Bulgaria, “Collective” was screened at the 24th “Sofia Film Fest”, which passed with a delay and in silence due to the pandemic, and HBO Go subscribers can watch it at any time at home. The European Parliament now allows those who do not have HBO to watch it for free on the Internet until May 9 – as one of the three nominees for the LUX Prize. For the first time, it will be awarded not only by the votes of MEPs, but also to the public throughout the EU. And I highly recommend that it be seen – because it answers not only the internal question for the cultural community “why don’t we have such films”, but also the bigger question “how do we live and why do we allow this to happen”.

Un film românesc lovește cu un diagnostic pentru noi, bulgarii

O parte din coperta filmului Colectiv (sursă: Wikipedia Commons, Colectiv)

„Colectiv” este un film în care telespectatorul bulgar își va recunoaște propria realitate în fiecare minut

Anita Dimitrova

Acest articol a fost publicat pe 30 aprilie 2021 pe site-ul ziarului „Sega” și este preluat cu acordul redacţiei. Subtitlul e modificat de către blog.

„Colectiv” nu este un film nou – a avut premiera în septembrie 2019 la Festivalul de Film de la Veneția. Dar continuă să atragă atenția academiilor și să călătorească spre spectatorii din întreaga lume – cel mai recent cu cele două nominalizări la Oscar. Este primul astfel de succes pentru un film românesc din istorie, deși cinematografia vecinilor a obținut puncte la marile festivaluri europene. (Palm d’Or, Ursul de Aur etc.).

În Bulgaria, „Colectiv” a fost proiectat la cel de-al 24-lea „Sofia Film Fest”, care a trecut cu întârziere și tăcere din cauza pandemiei, dar abonații HBO Go îl pot urmări oricând acasă. Parlamentul European permite acum celor care nu au HBO să îl vadă gratuit pe Internet până pe 9 mai 2021 – ca unul dintre cei trei nominalizați la Premiul LUX. Acest premiu va fi acordat pentru prima dată nu numai prin voturile deputaților, ci și publicului din întreaga UE. Și recomand cu tărie să fie văzut – pentru că răspunde nu numai la întrebarea comunităţii culturale – „de ce nu avem astfel de filme?”, ci și la întrebarea mai mare „cum trăim și de ce permitem aşa ceva?”.

Румънски филм зашлевява с диагноза за нас самите

Част от плаката на филма “Колектив” (източник: Wikipedia Commons, Colectiv)

“Колектив” е филм, в който българският зрител ще разпознава собствената си действителност във всяка минута

Анита Димитрова

Тази статия бе публикувана на 30 април 2021 г. на сайта на вестник “Сега” и препечетана със съгласието на редакцията.

„Колектив“ не е нов филм – премиерата му беше през септември 2019 г. на фестивала във Венеция. Но той продължава да привлича вниманието на академиите и да пътува към зрителите от цял свят – последно с двете си номинации „Оскар“, първи подобен успех за румънски филм в историята, макар съседското кино да е отбелязвало точки на най-големите европейски фестивали (“Златна палма“, „Златна мечка“ и др.).

У нас “Колектив” се завъртя на 24-ия „София филм фест“, минал със закъснение и тихомълком заради пандемията, а абонатите на HBO Go могат да го гледат във всеки един момент у дома си. Сега Европейският парламент дава възможност и на тези, които нямат HBO, да го видят безплатно в интернет до 9 май – като един от трите номинирани за наградата LUX. Тя за пръв път ще се присъжда не само с гласовете на евродепутатите, но и на публиката в целия ЕС. И препоръчвам горещо да бъде видян – защото той отговаря не само на вътрешноведомствения за културната общност въпрос “защо ние нямаме такива филми”, а и на по-големия въпрос “как живеем и защо го позволяваме”.

Livia Nistor: Literatura bulgară contemporană este marcată de contradicția local-universal

Livia Nistor (source: Livia Nistor)

Interviu cu autoarea primei cercetări românești despre literatura bulgară contemporană: ce se observă în evoluția romanului bulgar de dinainte și după 1989?

Vladimir Mitev

Doctor Livia Nistor a studiat limba bulgară la Universitatea din București, unde a absolvit filologia bulgară în 2008. În 2020 și-a susținut teza de doctorat „Romanul bulgar în epoca postmodernismului“, în care analizează romane bulgare din anii ’60 până la începutul secolului al XXI-lea. Lucrează în prezent ca trainer de limbi străine.

Hristo Boev: “The Different Dobrudja” shows the need for cooperation between Bulgarians and Romanians

Hristo Boev (source. Hristo Boev)

Interview with the translator of Romanian literature and literary critic about his Bulgarian-Romanian study

Vladimir Mitev

Dobrudja divided Bulgarians and Romanians in the first part of the XX century. Can it unite them a century later? The literary critic and translator of Romanian literature Hristo Boev (Ph.D.) published in 2020 a book, called “The Different Dobrudja in the literature between the wars”. He studies how Bulgarians and Romanians saw each other, the literary descriptions of the towns in Southern Dobrudja, the military stories of Yordan Yovkov and George Topârceanu, what the Romanian press wrote about Bulgarians and other issues, which construct the literary and historical Bulgarian-Romanian consciousness. 

Hristo Boev: ”O altfel de Dobroge” arată nevoia de cooperare între bulgari și români

Hristo Boev (sursă: Hristo Boev)

Interviu cu traducătorul literaturii române și critic literar despre studiul lui româno-bulgar

Dobrogea a împărțit bulgarii și românii în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nu le poate aduce împreună un secol mai târziu? Criticul literar și traducătorul literaturii române Dr. Hristo Boev a publicat în 2020 monografia sa intitulată „O altfel de Dobroge în literatura interbelică”. El examinează ideile bulgarilor și românilor unii despre ceilalţi, descrierile literare ale orașelor din Dobrogea de Sud, poveștile militare ale lui Iordan Iovcov și George Topârceanu, ce scrie presa românească despre bulgari și alte teme care construiesc conștiința literară și istorică româno-bulgară.

Христо Боев: “Различната Добруджа” показва нуждата от сътрудничество между българи и румънци

Христо Боев (снимка: Христо Боев)

Интервю с преводача на румънска литература и литературовед за неговото българо-румънско изследване

Добруджа разделя българи и румънци през първата половина на двайсти век. Дали век по-късно тя може да ги сближи? Литературоведът и преводач на румънска литература д-р Христо Боев публикува през 2020 г. своя монография, озаглавена “Различната Добруджа в литературата между войните”. Той изследва представите на българи и румънци едни за други, литературните описания на градовете в Южна Добруджа, военните разкази на Йордан Йовков и Джордже Топърчану, какво пише румънската преса за българите и други теми, които изграждат българо-румънското литературно и историческо съзнание.

Petar-Emil Mitev: The foundations for the international sociology of the youth were laid down in Romania and Bulgaria

The cover of issue 46/2020 of the Romanian journal “Social Psychology” (source: Social Psychology)

Prof. Svetla Koleva

This article was published in the Romanian journal Psihologia Socială (1) in French in the issue no. 46 (II) of 2020, pp. 11–18.

Professor Petar-Emil Mitev was born on 21 April 1936 in Sofia. He graduated in philosophy at Sofia University “St. Kliment Ohridski ”(1958). He defended his doctoral dissertation (Ph.D., 1972), became an associate professor (1975), doctor of philosophical sciences (1983) and professor (1985).

He teaches at Sofia University “St. Kliment Ohridski (1960–2011), where he headed the Center for the Study of Ideologies at the Faculty of Philosophy (1988–1993, 1996–2001). In the period 1972–1988 he was the director of the Research Institute for Youth at the Central Committee of Communist Youth Organisation(2).

He was the president of Research Committee 34 “Sociology of Youth” of the International Sociological Association / ISA (1982-1986), Member of the Research Coordinating Committee of ISA (1986-1990), Member of the Advisory Board of IC 34 “Sociology of Youth” of ISA ( 1998–2002).

Chairman of the Bulgarian Association of Sociology (1991-1995 and 1997-1999), Chairman of the Specialized Scientific Council for Political Science (2004-2010). Since 2002 he has been managing the Ivan Hadjiiski Institute for Social Values ​​and Structures.

Petăr-Emil Mitev: Bazele pentru sociologia internațională a tineretului au fost puse în România și Bulgaria

Coperta numărului 46/2020 a revistei române Psihologia Socială (sursă: Psihologia Socială)

Prof. Svetla Koleva

Acest articol a fost publicat în revista română Psihologia Socială (1) în limba franceză în numărul nr. 46 (II) din 2020, pp. 11-18 şi a fost acordat blogului Podul Prieteniei. 

Profesorul Petăr-Emil Mitev s-a născut la 21 aprilie 1936 în Sofia. A absolvit filosofia la Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” (1958). Și-a susținut disertaţia (doctorat, 1972), a devenit docent (1975), doctor în științe filosofice (1983) și profesor (1985).

A predat la Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” (1960–2011), unde a condus Centrul pentru Studiul Ideologiilor de la Facultatea de Filosofie (1988–1993, 1996–2001). În perioada 1972–1988 a fost director al Institutului de Cercetare pentru Tineret din Comitetul Central al Organizației Tineretului Comunist (2).

A fost președintele Comitetului de cercetare 34 „Sociologia tineretului” al Asociației Internaționale Sociologice / ISA (1982-1986), membru al Comitetului de coordonare a cercetării al ISA (1986-1990), membru al Consiliului consultativ al comitetului de cercetare 34 ”Sociologia Tineretului” al ISA (1998-2002).

Președinte al Asociaţiei Bulgare de Sociologie (1991-1995 și 1997-1999), președinte al Consiliului științific specializat pentru științe politice (2004-2010). Din 2002, el conduce Institutul Ivan Hadjiiski pentru Valori și Structuri Sociale.

Петър-Емил Митев: Основите на международната социология на младежта бяха положени в България и в Румъния

Корицата на брой 46 на румънския журнал “Социална психология” (източник: Социална психология)

Проф. Светла Колева

Тази статия бе публикувана в румънското списание Psihologia Socială (1) на френски език в бр. 46 (II) на 2020 г., pp. 11–18 и бе предоставена на блога “Мостът на приятелството”.

Професор Петър-Емил Митев е роден на 21 април 1936 г. в София. Завършва философия в СУ „Св. Климент Охридски” (1958). Защитава докторска дисертация (к.ф.н., 1972), става доцент (1975), доктор на философските науки (1983) и професор (1985).

Преподава в СУ „Св. Климент Охридски (1960–2011), където ръководи Център за изследване на идеологиите към Философски факултет (1988–1993, 1996–2001). В периода 1972–1988 г. е директор на Научноизследователския институт за младежта при ЦК на ДКМС².

Президент на Изследователски комитет „Социология на младежта“ на Международната социологическа асоциация/МСА (1982–1986), член на Изследователския координационен комитет на МСА (1986–1990), член на Консултативния съвет на ИК 34 „Социология на младежта“ на МСА (1998–2002).

Председател на БСА (1991–1995 и 1997–1999), председател на Специализирания научен съвет по политология (2004–2010). От 2002 г. ръководи Института за социални ценности и структури „Иван Хаджийски“.