Planul de redresare și rezilienţă al României este pivotul în guvernarea “partidelor vechi”

România plănuieşte să fie o ţară la nivel mediu european după realizarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (sursă: screenshot, Mnisterul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)

Vladimir Mitev a fost invitat la televiziunea bulgară Europa într-o discuție despre noul guvern român al generalului Nicolae Ciucă, despre planul de redresare și rezilienţă al României, despre relațiile economice și umane bulgaro-românești.

Dimitar Vuchev

Acest text este o transcriere a interviului pentru emisiunea Business Daily, difuzată în direct la data de 30 noiembrie 2021 pe Europa TV (Bulgaria). Videoclipul a fost furnizat blogului “Podul Prieteniei” de către Europa TV.

Interviul e subtitrat în limba română
Continue reading

Paola Gheorghieva: Există un mare interes în rândul elevilor şi studenților din Bulgaria pentru a studia limba română

Afișul filmului “Eu când vreau să fluier, fluier” (stânga – sursa: Wikipedia) și coperta ediției românești a cărții lui Vladimir Levcev “Dragoste în piață” (sursa: Simona Poclid, Facebook)

Interviu cu o profesoară de limba română despre experiențele și impresiile sale privind interacțiunile culturale bulgaro-române și despre interesul pentru cultura română din Bulgaria

Vladimir Mitev

Paola Gheorghieva este licențiată în filologie română la Facultatea de Filologie Clasică și Modernă a Universității din Sofia. A absolvit un masterat în traducere-editare, cu predare în limba română la Facultatea de Filologie Slavonă a aceleiași universități. În prezent, ea este profesoară de limba română la Liceul cu Program Intensiv de Limba Română ,,Mihai Eminescu’’, din Sofia. De asemenea, este lector de limba română la Catedra de Filologie Română a Universității din Sofia. Oferă servicii de traducere și interpretare din și în limba română.

Blogul Podul Prieteniei a contactat-o în legătură cu o nouă direcție a activității sale românești – traduceri de filme în limba bulgară.

Continue reading

Bulgarii caută capitalismul cu față modernă, dar sunt şi sceptici la schimbare

Liderii partidului Continuăm Schimbarea Kiril Petkov (stânga) şi Asen Vasilev (sursă: YouTube)

Alegerile parlamentare din 14 noiembrie 2021 din Bulgaria au oferit spațiu politic unui nou partid care promite schimbarea. Vladimir Mitev discută despre schimbare și status-quo într-un interviu pentru site-ul polonez Strajk.eu

După numărarea a unei mari părţi din voturile de la alegerile parlamentare din Bulgaria care au avut loc la 14 noiembrie 2021, există un câștigător clar – partidul Schimbarea Continuă. Intențiile sale politice se referă la modernizarea țării în mai multe domenii, reforma judiciară fiind una dintre priorități. Blogul Podul Prieteniei a publicat deja o serie de articole despre protestele din Bulgaria din 2020, care au reprezentat începutul căderii guvernului lui Boyko Borisov. În urma alegerilor parlamentare din 4 aprilie 2021 a fost format un guvern interimar de către președintele Rumen Radev, în condițiile în care elitele politice din epoca post-Borisov n-au reușit să ajungă la un acord privind o majoritate clară în parlament. Alegerile din 14 noiembrie 2021 au fost al treilea scrutin parlamentar din acest an și încă nu este clar dacă criza politică va fi depășită în urma acestora. 

Schimbarea Continuă – partidul nou înființat, a obținut peste 25% din voturi. GERB-ul lui Boyko Borisov a rămas pe locul al doilea, cu o susținere de peste 22%. Mișcarea pentru Dreptate și Libertăți – o formațiune politică, susținută de minoritatea turcă, dar care are pe listă și un important om de afaceri bulgar, este a treia forță cu puțin peste 13% din voturi. Acesta este urmat de Partidul Socialist Bulgar, care a obținut puțin peste 10%. Urmează formațiunea showmanului Slavi Trifonov “Există un astfel de popor” (peste 9,5%), Bulgaria Democrată (un partid al clasei de mijloc urbane) – puțin peste 6% și partidul Renașterea (mai puțin de 5%), care se bazează pe discursuri legate de patriotism, antivaccinare și critică a cercurilor integraționiste occidentale.

În aceeași zi au avut loc alegeri prezidențiale – președintele în exercițiu Rumen Radev nereușind să le câștige din primul tur, dar având o distanță mare față de cel de-al doilea candidat – rectorul Universității din Sofia, Anastas Gergicov. Blogul Podul Prieteniei va dedica și alte articole analizei situației politice bulgare după alegerea noului președinte. Ceea ce vă oferim acum este un interviu, care a fost acordat pentru platforma Strajk.eu din Polonia. Interviul a fost realizat de Malgorzata Kulbacewska-Figat – o jurnalistă specializată în chestiuni legate de Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. 

Continue reading

Relațiile româno-bulgare (1948-1989) 

Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)

Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare

Ilеana Marceva

Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.

Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985. Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe.  Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,;

Continue reading

”Bătălia de la Stalingrad” pentru Skopje a dus la demisia premierului Zoran Zaev

Macedonia de Nord se confruntă în continuare cu încercăi în lupta sa pentru afirmare pe scena internaţională (sursă: Pixabay, CC)

Bulgaria a sprijinit în mod activ procesele care au dus la căderea lui Zaev și la aşteptata venire la putere la Skopje a unei noi majorități.

Nikolai Krastev

Podul Prieteniei: În ultimii ani, politica macedoneană a fost marcată de încercarea țării de a primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Dacă anterior obstacolul în calea acestui proces de admitere la nivel european era Grecia, în ultimii doi ani Bulgaria a blocat începerea acestor negocieri. Sofia are nemulțumiri în legătură cu ceea ce numește ideologia “macedonismului”, un curent politic care neagă esența bulgară a unui mare număr de personalități istorice macedonene sau a patrimoniului cultural macedonean până în momentul în care a apărut sau s-a impus o identitate macedoneană. Bulgaria tinde să plaseze acest punct de cotitură în 1944, dar probabil că este mai corect să privim apariția acestei noi identități ca pe un proces care a început înainte de acest moment și a continuat mult timp după el. Pentru a rezolva această dispută istorică, a fost înființată o comisie istorică bulgaro-macedoneană. Cu toate acestea, în absența voinței politice de ambele părți de a considera ca fiind comună sau partajată moștenirea, pe care tind să o considere exclusiv a lor, comisia nu a obținut niciun rezultat.

Sub conducerea lui Zoran Zaev existau așteptări ca partenerii occidentali ai Macedoniei de Nord să facă presiuni asupra Sofiei pentru a renunța la pretențiile sale. Cu toate acestea, situația internațională de după Brexit a dus la evoluții în care și unele țări europene nu prea sunt interesate de o extindere rapidă a UE în Balcanii de Vest. În același timp, ciocnirea dintre forțele pro-Biden și pro-Trump din Bulgaria a dus la situația în care, la 14 noiembrie 2021, bulgarii vor vota pentru a treia oară pentru Parlament în acest an. De asemenea, președintele Rumen Radev încearcă să fie reales în condițiile unor emoții intensificate și sporite în societatea bulgară. Chestiunea macedoneană este unul dintre subiectele de discuție în mass-media, o serie de voci cu înclinații Trump criticând până și aluzia la o posibilă detensionare bulgaro-macedoneană care nu reprezintă o capitulare macedoneană. În octombrie 2021, Radev a organizat, în premieră, o întâlnire cu organizațiile bulgare din Macedonia de Nord, care ar putea fi citită și în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale. După cum vedem din raportul lui Nikolay Krastev, Bulgaria a devenit, de asemenea, o problemă controversată în alegerile locale macedonene.

Acest articol a fost publicat pe The Foreign Insider la 1 noiembrie 2021.  

Uniunea Social-Democrată a Macedoniei vecine, condusă de premierul Zoran Zaev, a pierdut cursa pentru funcția de primar al capitalei Skopje.

Primarul în exercițiu al orașului Skopje, Petre Șilegov, a ramas cu în scor semnificativ în urma Danelei Arsovska, care a fost susținută de partidul de opoziție VMRO-DPMNE. Candidații VMRO-DPMNE au câștigat și în alte orașe cheie din Macedonia de Nord, cum ar fi Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija și Kratovo.

În Ohrid și Bitola, prezența la vot a ajuns la peste 60%. Bătălia pentru Skopje a devenit un fel de “Stalingrad” atât pentru premierul nord-macedonean Zoran Zaev, cât și pentru liderul principalului partid de opoziție VMRO-DPMNE, condus de Cristian Miţkoski.

În cele din urmă, Arsovska a câștigat cu 28.000 de voturi în fața lui Șilegov. Ea va fi, de asemenea, prima femeie primar al orașului Skopje, la 30 de ani de când Macedonia de Nord s-a desprins de fosta Iugoslavie și a pornit pe calea independenței.

Turul de scrutin a fost cea mai disputată parte a alegerilor locale.

Principala greșeală a premierului Zaev și a SDSM-ului aflat la guvernare a fost aceea de a juca cartea bulgară și de a anunța informația că Danela Arsovska are cetățenie bulgară.

Continue reading

Paralele româno-bulgare: Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov

CFR şi BDZ au fost mândrie respectiv pentru România şi Bulgaria în vremurile socialiste (sursă: Pixabay, CC0)

Timp de peste două decenii relaţiile bilaterale între România şi Bulgaria sunt marcate de legătura interpersonală între liderii lor. Iar caracteristicile şi soarta celor doi lideri sunt reprezentative pentru cele două naţiuni

Ileana Marceva

Blogul Podul Prieteniei editează în limba română un articol ştiinţific acordat nouă de către profesorul în istorie, Ileana Marceva – cercetătoare la Academia Bulgară de Ştiinţelor. Acesta face parte dintr-o serie dedicată relațiilor politice româno-bulgare în secolul XX, în cadrul căreia blogul “Podul prieteniei” a publicat până acum texte sau interviuri realizate de Iskra Baeva, Daniel Cain, Spaska Şumanova, Ivan Duminica și Aneta Mihailova – istorici de seamă care cercetează relațiile dintre bulgari și români în Bulgaria, România și Republica Moldova.

Todor Jivkov (7 septembrie 1911 – 5 august 1998) și Nicolae Ceaușescu (26 ianuarie 1918 – 25 decembrie 1989) sunt percepuți în literatura științifică și în conștiința publică drept dictatori care au instaurat puterea personală în țările lor timp de aproximativ 30 de ani. Memoriile și literatura de specialitate au remarcat de mult timp asemănările dintre regimurile celor doi lideri balcanici. Unii contemporani spun că între cei doi lideri a existat chiar rivalitate și hărțuire reciprocă, în timp ce alții spun că T. Jivkov a urmărit în mod constant nu numai schimbările din guvern, ci și instaurarea regimului personal al lui Ceaușescu, ascensiunea membrilor familiei sale și, în general, transformarea României, ca și a Bulgariei, într-o monarhie încoronată(1). Dar se pare că s-a împus ideea că regimul lui Jivkov a fost caracterizat mai degrabă de o formă “soft” de autoritarism, în timp ce despre Ceaușescu se vorbește în termeni de dictator perfect(2). Diferențele de personalitate ale celor doi sunt evidențiate și în această privință, în special lipsa de flexibilitate și a bunului simț la Ceaușescu, spre deosebire de Jivkov (3).

Continue reading