Tandemul moldovenesc Plahotniuc-Dodon s-a trezit sub asediu internațional

 

dodon-plahotniuc-900
Președintele Igor Dodon (stânga) și oligarhul Vladimir Plahotniuc sunt cei care conduc politica din Republica Moldova (foto: Privesc.Eu Moldova via YouTube, și Vlad Plahotniuc via Wikipedia Commons, CC BY 3.0)

După ce deputații celor doi oameni mari în politica din Moldova au susținut schimbări în legea electorală, și Rusia, și forțe europene diverse au început să strângă lațul în jurul puterii din Chișinău

Acest articol a fost publicat la 14 August 2017 pe site-ul Baricada.

Viața politică din Republica Moldova este prezentată tradițional în mediile ca lupta între Vest și Est, între politicienii proeuropeni și cei proruși. De obicei președintele țării Igor Dodon este descris ca orientat spre Moscova, în timp ce guvernul și oligarhul mare Vladimir Plahotniuc au halo-ul unor garanți pentru cursul proeuropean de dezvoltare.

Însă în iulie 2017 oamenii lui Plahotniuc și lui Dodon în parlament au sprijinit împreună schimbări în legea electorală prin care sistemul proporțional se înlocuiește cu unul mixt pentru alegerile parlamentare din anul 2018.  Această schimbare a fost culmea unor alte activități politice care au fost legate de exemplu cu numirea unor funcționari ca conducători instituțiilor de stat și  care au arătat că Plahotniuc – păpușarul guvernului actual, și Dodon – ”alternativa”, de fapt acționează într-un mod concertat. Schimbările în legea electorală beneficiază Partidul Democratic al Moldovei (PDM) care exprimă interesele lui Plahotniuc. După ce legea a fost schimbată, PDM poate să între în parlament din nou, chiar dacă încrederea publică în ea este destul de scăzută.

Continue reading “Tandemul moldovenesc Plahotniuc-Dodon s-a trezit sub asediu internațional”

Gheorghi Vasilski: Atacurile împotriva DNA vor să slabească încrederea externă în România

georgi-vasilski-700
Gheorghi Vasilski (foto: YouTube)

Fostul correspondent al Radioului Național Bulgar în București a dat înterviu emisiunii Sămbătă 150 în care a comentat dezvoltarea lupții împotriva în ultimele luni

În ultimii ani lupta împotriva corupției din România a devenit un fel de „marfă de export”, pentru România, un model care are susținori, dorind să-l importeze în țările vecini. Iată de ce ea este observată sub lupă nu doar în nord de Dunare, că și în sudul ei, ca și în alte țări precum Republica Moldova. La 27 iulie 2017 blogul ”Podul Prieteniei” a publicat articolul ”Lupta împotriva corupției din România precum urzeala tronurilor”, în care sunt abordate ultimele dezvoltări în anticorupția, contextul extern și intern ei și influența lor asupra ei. În interviul cu Vasilski din 29 iulie în emisiunea Sămbătă 150 a fost făcută o referința exact pe acest articol, dând un alt punct de vedere – celui fostului correspondent Radioului Național Bulgar în București.

Continue reading “Gheorghi Vasilski: Atacurile împotriva DNA vor să slabească încrederea externă în România”

Lupta împotriva corupției din România precum urzeala tronurilor

Laura_Codruta_Kövesi-667
Șefa DNA Laura Koveși (foto: YouTube CC-BY via Wikipedia Commons)

Atacurile noi împotriva șefei  procuraturii anticorupției Laura Koveși și tendința ca unii oameni corupți să fie eliberați în avans sau condamnați condițional în România arată că sistemul răspunde schimbărilor în balanțele de politică externă și internă

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 27 iulie  2017 pe site-ul Baricada.

Lupta împotriva corupției din România se asemână cu serialul ”Urzeala Tronurilor” unde toate relații între protagoniști sunt de tip putere – ei fie se omoară unii pe alți, fie practică războiul sub forma unor afaceri amoroase, dar în sfârșit, indiferent de ce fac, ei participă la lupta eternă pentru putere. Anticorupția la nord de Dunăre este de mai multe ori prezentată ca luptă între bine și rău. De fapt, ea reprezintă balanța actuală între participanții în jocul politic.

Evenimentele din ultima perioadă arată că probabil va lua loc o redefinire a luptei împotriva corupției prin care ea se resetează pentru a continua în condițiile externe și interne noi ale României. Procesul a devenit mai evident chiar în Bulgaria în ultimele săptămâni, după ce medii diferite bulgărești au descoperit cu întârziere de o lună despre înregistrările audio în care șefa DNA Laura Koveși ”comandă” o investigație penală împotriva fostului premier Sorin Grindeanu.

Continue reading “Lupta împotriva corupției din România precum urzeala tronurilor”

România și Bulgaria, prietenie cu năbădăi în UE

Iztochna-promishlena-zona-ruse_800
Podul Prieteniei la Ruse – Giurgiu (foto: Iavor Micev via Wikipedia Commons)

Jurnalistul român din site-ul PS News Dan Nicu comentează ideea despre o colaborare mai intensivă româno-bulgară în regiunea Mării Negre

Dan Nicu

Acest articol a fost publicat la 18 iulie pe site-ul românesc PS News. Autorul, Dan Nicu, analizează starea actuală a relațiilor de politică externă între România și Bulgaria, comentând și inițiativă privind inființarea unei macroregiunii a UE în Marea Neagră. El folosește în analiza sa informații, publicate mai devreme pe blogul Podul Prieteniei.

Dan Nicu este licențat în științe politice și are master în teorie și analiză politică la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (absolvit în 2012). În momentul de fața este jurnalist la portalul de știri PS News din București. Dan Nicu citește și înțelege limba bulgară.

Începând cu luna aprilie a anului 2017, în Bulgaria a început să se profileze o nouă opțiune de politică externă care vizează și România. Este vorba despre inițiativa creării unei macroregiuni europene ”Marea Neagră”, care ar cuprinde, în viziunea comunității de experți în politică externă de la Sofia, Bulgaria și România.

În continuare, vom aborda acest subiect în comparație cu acțiunile Bucureștiului oficial, dar și cu opiniile avizate pe care le-am regăsit în comunitatea românească de experți în spațiul Mării Negre. Vom începe cu viziunea Bucureștiului și vom continua cu cea a Sofiei, după care vom analiza șansele de reușită ale proiectului bulgar în contextul ultimelor evoluții din relațiile bilaterale româno-bulgare.

Continue reading “România și Bulgaria, prietenie cu năbădăi în UE”

Ultimul mare romantic european

eminescu-ro-bg-700
Cartea ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu în limba bulgară (foto: Vladimir Mitev, Wikipedia, Ognean Stamboliev)

Un spirit rătăcitor, deseori neînţeles de contemporanii lui, Mihai Eminescu reprezintă temelia pe care stă literatura română. 

Ognean Stamboliev

Acest articol a apărut ca prefața la volumul de proza ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, editura Avangardprint, Bulgaria, și este preluat cu permisul autorul său și traducatorul cărții Ognean Stamboliev.

Încă din timpul vieţii în jurul numelui genialului poet român Mihai Eminescu (1850-1889) au apărut o mulţime de legende. După moartea poetului, compătrioţii lui au fost profund impresionaţi de marea lui dramă personală. La vârsta de 33 de ani s-a îmbolnavit grav şi boala în numai şase ani a distrus mintea lui sclipitoare, impresionanta lui energie creatoare şi neobişnuitul lui talent poetic.

Continue reading “Ultimul mare romantic european”

Ghici care e cea mai productivă țară din UE!

salarii-productivitate
Poate că România și Bulgaria au productivitate muncii redusă, dar ambele țări sunt în top 3 din punct de vedere rândamentul muncii adică de profitul obținut de capital (foto: Riscograma)

O știți pe aia că românii nu sunt productivi deci își merită salariile mici? Hai s-o uităm! Iar dacă ați simțit că e ceva în neregulă cu ea, iată despre ce e vorba

Lucian Davidescu

Acest articol  a fost publicat la 13 iunie 2017 pe site-ul Riscograma.

De ce au românii salarii mici? Pentru că și „productivitatea” este mică, răspund contabilii. Într-adevăr, statisticile așa arată. România este pe penultimul loc în UE la productivitate și tot pe penultimul la salarii, înaintea Bulgariei, într-un top condus de Irlanda.

Pare să aibă sens, nu? Dar hai să mergem cu contabilitatea până la capăt! Pentru că de vreme ce ai 60% din productivitate și doar 25% din salarii, este clar că undeva e o problemă!

Cifra de 60% include ajustarea la paritatea puterii de cumpărare, dar revenim la final, pentru că e practic doar un alt curs posibil al acestei discuții.

Chiar și strict statistic, „productivitatea” este un raport complicat dar puțin relevant. Eurostat o calculează ca raport dintre PIB și numărul de angajați. Ca investitor, prin productivitate înțelegi cu totul altceva: Randament! Sau câtă muncă am obținut de un euro, sau bang for the buck.

În momentul în care facem ajustarea asta, clasamentul se răstoarnă complet. Și, ca să vezi cine e pe primul loc – nici măcar Bulgaria, ci yours truly, România!

Continue reading “Ghici care e cea mai productivă țară din UE!”

Reni Yotova: România și Bulgaria merg împreună pe drumul francofoniei

Reni_Yotova-700
Reni Yotova (sursă: Revista Urbană)

Despre locul limbii franceze pe scena internațională, despre valorile de bază și filosofia francofoniei de astăzi – o convorbire cu Reni Yotova, director al Biroului Regional de Francofonie pentru Europa Centrală și de Est al Organizației Internaționale a Francofoniei

Interviu realizat de Elena Vladova

Acest articol a fost publicat originar de Revista Urbană la 9 iulie 2017.

Reni Yotova este năcută în Sofia. A absolvit Filologie Franceză. În 2001 a obținut doctoratul la Universitatea Paris X Nanterre. Începând cu 2008 este profesor în Universistatea din Sofia ”Sf. Climent din Ohridă”. Este traducător și autor al unor volume (4) despre literatura francofonă: Jeux de constructions: poetique de la geometrie dans la nouveau roman (L’Harmattan, 2006) – despre ”noul roman; Ecrire le voil (Non Lieu 2007) – pe tema violenței asupra femeilor din textele literare francofone contemporane, plus alte 2 monografii despre opera autoarei maghiare Agota Krystof (La Trilogie des jumeaux, Infolio 2011 și Trois pièces d’Agota Kristof, Infolio 2016).

Reni Yotova a fost în Varna la începutul lunii iulie, la o școală de vară, unde au participat profesori de limba franceză și 10 directori ai unor școli și licee din Bulgaria, Albania, Armenia, Macedonia, Moldova și România.

Continue reading “Reni Yotova: România și Bulgaria merg împreună pe drumul francofoniei”