Excursie de trei zile în Bulgaria şi Romania

belogradchik-700x525
Stâncile din Belogradchik (foto: PlecaţiDeparte.ro)

Un călător şi blogger român povesteşte despre cele trei zile, care a petrecut în Bulgaria de Nord-Vest şi în România în regiunea dunăreană a Orşovei şi a lui Drobeta-Turnu Severin

Raul Baldean

Acest articol a fost publicat pe 12 octombrie 2018 pe site-ul ”Plecaţi Departe”.

În afară de Albena și Nisipurile de Aur, Bulgaria nu e o destinație foarte celebră pentru noi, românii, dar pentru mine începe să prezinte interes. Am avut ocazia să merg câteva zile, să fac cunoștință cu locuri noi și obiective turistice, la Sud și la Nord de Dunăre. Drumurile bulgărești sunt la fel cum le știm din povești, adică puțin mai rele decât la noi. Moneda lor e leva (1 leva = 2,4 lei). Oamenii obișnuiți sunt foarte amabili. Te poti înțelege cu ei prin semne, sau amestecând aleator cuvinte din orice limbă. Prea puțini știu o alta limba străină.

Continue reading “Excursie de trei zile în Bulgaria şi Romania”

Advertisements

De ce a meritat Bulgaria să-i fie rușine pentru tragedia Victoriei Marinova

victoria-700x350
Vigil în memoria Victoriei Marinova din Sofia (foto: Ivailo Atanasov, Baricada)

Premierul Boiko Borisov a fost supărat întreaga zi de miercuri, acuzând instituțiile de presă, opoziția şi străinii. Borisov crede că doar ele sunt de vină pentru ”denigrarea” statului, care a ajuns prin conducerea lui în situația în care tuturor să li se pară verosimil că o jurnalistă poate fi ucisă pentru că a îndrăznit să atinge tema corupției

Kadrinka Kadrinova

Acest articol a fost publicat pe 11 octombrie pe secţia românească a Baricadei. 

Pe 7 octombrie 2018 Bulgaria şi întreaga lume au fost şocată de uciderea monstruoasă a jurnalistei Victoria Marinova, care lucra pentru televiziunea regională TVN din oraşul Ruse. Așa cum relatează Radioul Naţional Bulgar Victoria ”a fost faţa frumoasă de către ecranul TV, care îi făcea pe oamenii să le placă duminica, povestindu-le lucruri despre persoane interesante, idei inedite, manifestări ale compasiunii şi grijă pentru cei mai slabi”. Fără a fi jurnalist de investigație, presa internaţională s-a grăbit să-o prezinte ca pe o martiră a jurnalismului. S-a întâmplat probabil pentru că ultima emisiune a ei a fost realizarea de către un coleg de-al ei a unui interviu cu Atiila Biro din Rise Project şi Dimităr Stoyanov din Bivol – doi jurnalişti care s-au ocupat de investigaţia ”GP Gate” în legătură cu care au fost temporal reţinuţi de către poliţia bulgărească în septembrie. Pe 10 octombrie 2018 la o conferinţă de presă din Sofia a fost anunţat faptul că în Germania a fost reţinut suspectul pentru crimă. S-a declarat că el a înfaptuit crima din motive sexuale, a furat unele bunuri ale victimei, găsite în casa lui din Ruse, iar ADN-ul lui fiind găsit pe corpul victimei.

Coşmarul în care trăim cu toţi de la 7 octombrie încoace, când am aflat despre uciderea înfiorătoare în Ruse a jurnalistei Victoria Marinova, s-a soldat cu o rezolvare pe placul puterii. Premierul Boiko Borisov, procurorul şef Sotir Ţaţarov şi ministrul intern Mladen Mladenov au făcut conferinţa de presă pe ziua de 10 octombrie, informând despre pistele din investigaţiile şi despre arestarea în Germania a persoanei, care este considerată, conform dovezilor adunate, făptuitorul crimei – Severin Krasimirov, pe vârsta de 21 de ani.

Continue reading “De ce a meritat Bulgaria să-i fie rușine pentru tragedia Victoriei Marinova”

Paul Negoescu: Cum se face o comedie românească de succes comercial

Paul_Negoescu_01-700х350
Paul Negoescu (foto: Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikipedia Commons)

Convorbire cu regizorul român despre succesele lui în cinematografie, despre reformele din domeniul acesta în România şi despre colaborarea româno-bulgară în cea de-a şaptea artă

Elena Vladova

Spre surpriza regizorului Paul Negoescu şi a întregii echipe a comediei ”Doua lozuri”, filmul independent şi cu buget redus, care a fost filmat în numai 15 zile, a devenit filmul cu cel mai mare succes comercial din întreaga istorie a cinematografiei româneşti. Filmul a fost prezentat în cadrul programul aferent al ”Focusului Balcanic” la ediţia 36-a a Festivalului ”Trandafirul de aur” care a fost şi motivul venirii regizorului la Varna. Filmul lui cel mai nou – ”Povestea unui pierde-viaţă” este o coproducţie cu Bulgaria.

Paul Negoescu, a fost deja de multe ori în Bulgaria şi datorită muncii sale ca cineast, dar şi ca turist. Este născut în Bucureşti. A studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografi ”Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. Filmele lui de scurt metraje au fost proiectate şi premiate la cele mai mări festivaluri mondiale. A fost oaspetele festivalului pentru filme de scurt metraj ”La Castel” din Balcic. A fost membru juriului la Festivalului Internaţional pentru filme de scurt metrajă ”Filmini”. Primul lui film de lung metraj ”O lună în Tailandă” a fost premiat cu premiul Fipresci al Sofiei Film Fest 2012. Premiera românească a filmului lui ”Povestea unui pierde-viaţă” a avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2018.

Continue reading “Paul Negoescu: Cum se face o comedie românească de succes comercial”

Un nou episod: românii împotriva sistemului politic

protest-arcul-700x350
Protestele privind anticorupţie din 2017-2018 şi eşecul referendumlui pentru familie dezvăluiesc tendinţa marginalizării a sistemului politic din tranziţie (foto:  Mihai Petre, CC BY-SA 4.0, via Wikipedia Commons)

Vecinii de la nord au absentat în masă de la referendumul care trebuia să definească constituţional familia ca o uniune de bărbat şi femeie

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 8 octombrie 2018 pe site-ul Baricada. 

Referendumul din România prin care tradiţionaliştii voiau definirea familiei în Constituţie ca o uniune dinte un bărbat şi o femeie, nu o uniune între soţi a eşuat, din pricină că nu a fost atins pragul de 30% de votanţi din numărul total al alegătorilor. Până la închiderea secţiilor de votare în România au votat abia 20,41% dintre cetăţenii cu drept de vot. Un astfel de rezultat nu a fost aşteptat nici de oamenii cu convingeri sociale şi liberale care au boicotat referendumul, în încerecarea de a îl priva de validitate din cauza prezenței scăzute.

Continue reading “Un nou episod: românii împotriva sistemului politic”

Evgheni Ignatov: Concursul internaţional de alergare ”Giurgiu-Ruse” a adus în oraşele noastre prieteni noi

ignatov-700x350
Evgeni Ignatov (foto: Vladimir Mitev)

Interviu cu organizatorul al alergării de 15 km între centrele oraşelor Giurgiu şi Ruse – despre colaborarea româno-bulgară în sport, despre cultura alergării, care se afirmă în România şi Bulgaria, şi despre spiritul european al evenimentului sportiv

Vladimir Mitev

Evgeni Ignatov este un atlet bulgar şi preşedintele clubului de atletică uşoară ”Dunav” Ruse. A câştigat medalie de aur la Jocurile Olimpice alternative din 1984 de la Moscova şi are rezultate bune de la multe competiţii din Europa de Vest în anii 80 (inclusiv medalie de argint de la championatul european pe distanţă de 3 km din Grenoble în 1981). Începând cu anul 2016, Ignatov este forţa motrice a Concursului Internaţional de Alergare al Spiritului Liber ”Giurgiu-Ruse” – un eveniment sportiv, în cadru căruia în fiecare toamnă alergătorii trec distanţa între centrele oraşelor Giurgiu şi Ruse (15 km). Evenimentul este organizat de către municipalităţile celor două oraşe şi de către cele do cluburi de atletică uşoară – Dunav Ruse şi Dunarea Giurgiu. În fiecare an par evenimentul este organizat de către partea bulgară, începe la Giurgiu şi se încheie la Ruse, iar în fiecare an impar, partea română organizează evenimentul care începe la Ruse şi se încheie la Giurgiu. Alergarea este pe şosea şi trece pe Podul Prieteniei între Ruse şi Giurgiu.

Continue reading “Evgheni Ignatov: Concursul internaţional de alergare ”Giurgiu-Ruse” a adus în oraşele noastre prieteni noi”

Sărăcia jurnalismului de investigaţie

modern-art-700x350
Instalaţie în muzeul Tate Modern din Londra (foto: Pixabay, CC0)

Dezvăluirile jurnaliştilor întăresc covingerea oamenilor că ”cu toţii sunt nişte ticăloşi” şi din cauza asta nu are nici un sens să încercăm să schimbăm lucrurile

Dimităr Săbev

Acest articol a fost publicat pe 25 septembrie 2018 pe site-ul Bodil. 

Cine zice că în Bulgaria nu există jurnalism de investigaţie? Există, şi chiar mai mult decât este capacitatea auditoriului de a-l digera. ”Bivol” a dezvăluit multe scheme criminale – de la firmele offshore ale sindicalistului Trencev, până la Gheorghiu – cipriotul sărac, care posedă firme de milioane de euro. Jurnaliştii de la NOVA şi bTV uneori produc publicaţii de investigaţie de înaltă probă. Ikonomedia, de asemenea. Chiar şi în mediile publice BNT şi BNR, care se află sub control, se strecoară dezvăluiri.

În ciuda acestor şi a altor exemple, am curajul de a afirma că jurnalismul bulgăresc de investigaţie se află într-o criză gravă. Mai ales, pentru că investigaţiile s-au transformat într-un scop în sine: şi pentru jurnalişti, şi cu atât mai mult pentru public. Jurnalismul de investigaţie este un gen atractiv la noi. El aduce influenţă şi popularitate, dar rareori îşi pune sărcini semnificative precum ar fi schimbarea în modul de gândire şi de comportament al societăţii.

Continue reading “Sărăcia jurnalismului de investigaţie”

Influența Primăverii de la Praga din 1968 în Bulgaria

bridge-valtava-700x350
Praga (foto: Pixabay, CC0)

Eșecul Primăverii de la Praga îi convinge pe conducătorii bulgari cât de periculoase sunt reformele politice

Iskra Baeva

Acest articol a fost publicat pe 25 septembrie 2018 pe site-ul Revistei Timpul. 

Cu jumătate de secol în urmă, Europa a fost cutremurată de nemulțumiri sociale și de proteste în masă. Dar, în timp ce în Europa de Vest se revoltau studenții, în Europa de Est se realizau reforme venite de sus în jos, de la elitele comuniste către societate, provocate de problemele economice. Primăvara de la Praga din ’68 s-a născut din dorința de a căuta eficientizarea economiei cu ajutorul mecanismelor de piață, prevăzute în reformele profesorului Ota Šik. Numai că schimbările economice provoacă schimbări politice, care la rândul lor trezesc nu numai societatea cehoslovacă, ci și întregul Bloc de Est. În 1968, în mai multe dintre țările din Blocul de Est s-a conturat o confruntare între societate și putere, care s-a încheiat cu decizia țărilor componente ale Tratatului de la Varșovia (mai puțin România) ca reformele din Cehoslovacia să fie oprite printr-o intervenție militară. Această decizie va contura începutul sfârșitului Blocului de Est.

În cadrul acestui context internațional, este interesant să cunoaștem următoarele aspecte: care a fost poziția Bulgariei în cadrul acestor evenimente de cotitură și cum a influențat Primăvara de la Praga societatea bulgară? Voi încerca să răspund la aceste întrebări pe scurt.

Continue reading “Influența Primăverii de la Praga din 1968 în Bulgaria”