Festivalul trandafirilor din Kazanlâk, Bulgaria

rose_pick01-700
Festivalul trandafirilor din Kazanlâk (foto: travelogbook.com)

Acest articol a fost publicat originar pe blogul chinezesc de călătorii travelogbook.com şi este preluată aici cu acordul autorului. 

Chapman Wong, travelogbook.com

Dacă ne gândim la Olanda ca la ţara lalelelor, dacă asociem Japonia cu florile de cireş, atunci floarea ce caracterizează cel mai bine Bulgaria nu poate fi alta decât trandafirul. În fiecare an, la începutul verii, în oraşul Kazanlâk, care este centrul Văii Trandafirilor, are loc un festival al trandafirului. Aroma petalelor și ineditul festivalului atrag călători din toată lumea.

Continue reading “Festivalul trandafirilor din Kazanlâk, Bulgaria”

Advertisements

Ascensiunea și căderea lui Liviu Dragnea

dragnea-700x350
Liviu Dragnea (foto: Flilckr, Partidul Social Democrat, CC BY 2.0)

În ultimii doi ani şi jumătate, în România, doi demoni au bântuit țara – lupta pentru justiție şi lupta împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 4 iunie 2019 pe site-ul ziarului bulgar ”Cuvânt”. Aici este publicat în versiunea sa completă. 

Politica românească are o dinamică mai alertă decât cea din Bulgaria, deseori aceasta reușind să mobilizeze clasele sociale. În timp ce în Bulgaria ultimii zece ani au trecut sub semnul așa-numitei stabilități”, momente de cotitură au avut loc periodic în viața politică de la vecinii din nord. Alegerile europene din 26 mai 2019 au reprezentat un astfel de moment.

Continue reading “Ascensiunea și căderea lui Liviu Dragnea”

Alegeri europarlamentare 2019: Duios, democrația trecea…

450px-Lëtzebuerger_Guillotine_700x350
Întregul sistem politic şi social ar putea funcţiona ca o ghilotină (photo: Zinneke at lb.wikipedia, CC BY-SA 3.0 LU)

Nu sufăr după Liviu Dragnea. Mă doare că întreaga politică este redusă la instigare, scrie analista Maria Cernat

Maria Cernat

Acest articol a fost publicat pe 28 mai 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Știți gluma aceea că dacă ura împotriva lui Dragnea ar fi convertită în energie electrică ar ajunge umanității cel puțin pentru următorul secol? Dacă n-o știți, v-o spun eu, pentru că a fost valabilă și în 2014, doar că atunci era Ponta de serviciu. Ei bine, Liviu Dragnea pare că a reușit să provoace mai mult resentiment decât toată cohorta de condamnați din piețele publice de-a lungul timpului care au pierit în uralele mulțimii furibunde. Dacă previziunile obscurantiștilor de rit nou privind ”energiile negative” s-ar fi îndeplinit, acest om ar fi trecut demult la cele sfinte. România are acest obicei de a-și detesta până la desființare liderii care, dacă nu sfârșesc împușcați de-a binelea, vor fi măcar cazați la pușcărie. Iar PSD deține un trist record în acest sens. Mai întâi Adrian Năstase, iar acum Liviu Dragnea sfârșesc încarcerați după aventuri în fruntea partidului.

Curios lucru, din tabăra adversă prea puțini politicieni au sfârșit atât de prost. Sunt mulți care afirmă că o pereche de cătușe nu i-ar sta deloc prost nici lui Traian Băsescu și cu atât mai puțin Elenei Udrea. Să fim optimiști: poate e doar o chestiune de timp!

Continue reading “Alegeri europarlamentare 2019: Duios, democrația trecea…”

Florin Grecu: Prin votul la 26 mai, tinerii au determinat schimbarea în România

florin-grecu-350
Florin Grecu (foto: Florin Grecu)

Interviu cu politologul român din Universitatea Hyperion din București despre alegerile europarlamentare şi condamnarea lui Liviu Dragnea – ce s-a întâmplat şi ce trebuie să aşteptăm în viitorul previzibil

Vladimir Mitev

Florin Grecu este lector doctor la Universitatea Hyperion din Bucureşti. Predă ştiinţe politice – partide politice, analiză electorală, guvernanţă europeană, guvernanţă internaţională. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti. Teza de doctorat lui este „Construcția unui partid unic: Frontul Renaşterii Naţionale”

Domnule Grecu, la alegerile europarlamentare din România am observat pe de o parte o mobilizare a forţelor de dreapta, dar pe de altă parte pare că electoratul PSD nu s-a mobilizat. De ce a avut loc prima mobilizare şi de ce n-a avut loc cealaltă?

Este vorba de o mobilizare a forţelor pro referendum, în special a partidelor de dreapta şi de o mobilizare mai slabă a taberei antireferendum în condiţiile în care preşedintele Iohannis a legat referendumul despre justiţie cu alegerile europarlamentare. Prin urmare a existat o situaţie oarecum paradoxală. PSD a căzut, în timp ce PNL a câştigat. Explicaţia consta în faptul că mulţi primari PSD n-au fost de acord cu politica lui Dragnea şi au votat pentru alte partide – PNL, Pro România, şamd. Pe de altă parte a existat o mobilizare a tineretului – în cadrul USR şi Plus (Alianţa 2020). Atât referendumul a fost validat, cât şi alegerile europarlamentare, care au fost câştigate de forţele de dreapta – PNL şi USR/Plus. Acum există motivul pentru o moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă.

Continue reading “Florin Grecu: Prin votul la 26 mai, tinerii au determinat schimbarea în România”

Epoca lui Liviu Dragnea în politica românească s-a terminat

dragnea-700x350
Liviu Dragnea (foto: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Rezultatele din alegerile europarlamentare şi din referendumul despre justiţie dă un semn clar că formula actuală a guvernării din Bucureşti este nedorită de majoritatea românilor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 27 mai 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. 

După alegerile europarlamentare politica românească trăiește un nou moment de cotitură. Stânga a pierdut dur, iar dreapta este noua stea ce se afirmă. Conform rezultatelor parțiale oferite de BEC, PNL a primit 26,95% din voturi, iar PSD a obținut doar 23,44% (cu peste 20 de procente mai puțin decât rezultatul câștigător de la parlamentarele din 2016). Un alt partid de opoziție, Alianța 2020 (ce reunește oamenii fostului euro-comisar şi premier tehnocrat Dacian Cioloș plus partidul celor tineri din politica românească, Uniunea Salvați România) a primit 20,08% din voturi. Vor mai câștiga mandate partidul lui Victor Ponta, Pro România (6,74%), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,62%) şi partidul fostului președinte, Traian Băsescu (Partidul Mișcarea Populară, cu 5,42%). Partidului partener al social-democraților, ALDE, nici măcar nu a trecut pragul electoral. Pentru ca bucuria să fie completă pentru alegătorii de dreapta, luni după alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3,5 ani închisoare, fiind acuzat de angajări fictive la direcția de protecție socială Teleorman. Simplu spus, cariera politică a liderului pesedist s-a terminat.

Rezultatele actuale sunt rezultatul mobilizării incredibile a clasei urbane mijlocii la pachet cu demobilizarea unei părți consistente a electoratului social-democrat. Politologul Florin Grecu a precizat pentru blogul Podul Prieteniei că o parte din primarii Partidului Social Democrat au fost nemulțumiți de conducerea centrală a partidului din cauza finanțării insuficiente a proiectelor lor. Iată de ce nu este exclus ca în plan local primarii să fi exercitat o influență în sprijinul adversarilor PSD. Dragnea însuși a declarat în noaptea electorală că a simțit o anumită abandonare a lui. Evident că şi-a dat seamă că atitudinile împotriva lui din partid se multiplică și se întăresc, neavând iluzii în privința rezultatului final. În același timp, partidele de dreapta, PNL, care este membru al Partidului Popular European şi Alianța 2020, care a integrat curente diferite proeuropene şi pro-piață, şi-au organizat bine campania prin structurile lor locale. Rolul tinerilor din USR, care întrețin la foc mărunt o retorică anticomunistă, a fost foarte vizibil. Fără milă PSD şi liderul său au fost supuși din toate direcțiile la un tir de critici virulente.

Victoria forțelor de dreaptă şi ieșirea din politică a lui Liviu Dragnea înseamnă că în curând va fi găsită o nouă formulă a puterii. În ecuația guvernării va intra PNL, la care probabil se vor atașa și partidele mai mici precum Pro România sau PMP. Probabil că Alianța 2020 va susține un astfel de guvern fără a face parte din acordul de guvernare. Nu este clar în ce măsură votanții PNL, care este unul din partidele vechi, fiind în alianță chiar și cu PSD în trecutul apropiat, şi cei ai Alianței 2020, care pretind că fac politică de un alt tip, ar accepta o coaliție. În același timp, alegătorul român a arătat clar că în prezent caută o formulă de guvernare care este diferită de cea aplicată de PSD din 2017 încoace.

Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât încurajator pentru susținătorii PNL şi cei al Alianței 2020. Ei sunt mândri de votul proeuropean ce a dus la schimbarea balanței politice din țară. Se bucură că PSD, considerat un partid al trecutului şi al înapoierii, pierde. Electoratul tradițional al social-democraților – oamenii din satele şi orașele mai mici, precum şi angajații din sectorul de stat, se uită cu anxietate la viitor. Le este frică că va fi aplicată o nouă politică de austeritate, că vor pierde unele avantaje fiscale şi sociale primite în timpul PSD. Speranțele lor se leagă de faptul că interesele lor vor fi apărate într-o Românie în care elitele urbane tradiționale au acces mai facil la pârghiile puterii. Este evident însă că oamenii lui Liviu Dragnea au pierdut o parte importantă din electoratul lor – locuitorii urbani din clasa de mijloc, oamenii cu profesii intelectuale. Probabil că pentru ei a fost o umilință să fie guvernați de un premier precum Viorică Dăncilă. Mai există cel puțin o nuanță în ceea ce privește reflecțiile despre vot. Politologul Aurelian Giugăl notează că România este (de facto) de mult o semicolonie (cum a mai și fost succesiv în istorie), iar rezultatele de la urne reflectă balanța reală de putere din plan intern şi extern.

În ziua alegerilor europene în România a avut loc şi un referendum privind reformele din justiție. Răspunsurile de la întrebări trebuiau să meargă în sensul încetării practicii ordonanțelor de urgență în ceea ce privește reforma legilor judiciare şi să blocheze orice ipotetică încercare de a fi introduse amnistia şi grațierea celor inculpați pentru corupție.

În condițiile balanței politice după euro-vot, astfel de încercări probabil că nu vor mai exista. Justiția românească a suferit în ultimii doi ani şi jumătate – nu doar din cauza reformelor legislative, ci şi din cauza dezvăluirilor despre abuzurile din timpul epocii de aur” a anticorupției, când Laura Koveşi a fost în fruntea DNA. O întoarcere în trecutul epocii de aur este improbabilă, formarea așteptată a unei majorități noi probabil că va duce reforma justiției într-o nouă direcție, diferită de cea urmărită în ultimii doi ani şi jumătate. Asta este un semn bun pentru președintele Klaus Iohannis, acum la jumătate de an distanță de alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2019. Rămâne acum de văzut care va fi formula guvernării, în stare să-i satisfacă pe cât mai mulți români.

Citeşte în limba bulgară!

Mirela Petrescu: Avem nevoie de un centru cultural bulgar la Bucureşti

petrescu-radio-700x350
Mirela Petrescu (foto: Mirela Petrescu)

Interviu cu jurnalista de origine bulgară, unul dintre redactorii de bulgară de la Radio Romania – despre experienţa ei de traducător la întâlnirile bilaterale dintre politicienii români si bulgari de rang înalt, despre tendinţele existente şi interesul reciproc al romanilor vizavi de bulgari, despre starea actuală a minorităţii bulgare din Romania şi despre nevoia de legături culturale mai intense, precum şi de legături interumane mai apropiate între romani şi bulgari

Vladimir Mitev

Mirela Petrescu este jurnalist la Societatea Romană de Radiodifuziune, specializată în limba bulgară, cultura şi realităţile bulgăreşti. La jumătatea anilor ’90, este absolventă a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, iar apoi urmează o carieră de succes ca jurnalist şi traducător, de remarcat fiind faptul că în ultimii ani traduce la întalnirile bilaterale oficiale între state la cel mai înalt nivel. Ea a tradus şi declaraţiile oficiale ale premierului bulgar, Boiko Borisov, pe cele ale omologului său roman, Viorica Dăncilă, în timpul vizitei Guvernului bulgar la Bucureşti, la sfarşitul lunii martie 2019. Cu această ocazie, blogul „Podul Prieteniei” a făcut un interviu cu Mirela Petrescu.

Continue reading “Mirela Petrescu: Avem nevoie de un centru cultural bulgar la Bucureşti”

Desislava Penceva: Agenţia Visa luptă împotriva piedicilor în faţa mobilităţii forţei de muncă între România şi Bulgaria

desislava-pencheva-700x350
Desislava Penceva (foto: Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română)

Interviu cu managerul administrativ al Agenţei pentru mobilitate transfrontalieră a forţei de muncă Visa despre ceea ce a fost realizat în ultimii doi ani, despre efectele proiectului pentru oameni în regiunea transfrontalieră şi despre activităţile viitoare ale agenţiei

Vladimir Mitev

Desislava Penceva este manager administrativ al Agenţiei pentru mobilitate transfrontalieră a forței de muncă Visa, şi lucrează în echipa Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română (CCIBR) din infiinţarea ei de acum aproape 16 ani. Vorbeşte limba română, limba engleză şi limba rusă. A absolvit Academia de Economie din Sviştov.

Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română este singura organizaţie specializată, care deţine resursele şi experienţa pentru a sprijini cu informaţie, sfaturi şi consultări de piaţă firmele, care doresc să facă afaceri pe piaţa bulgărească sau cea românească. Ţinând cont de nevoile de recrutare, atât în companiile bulgărești, cât şi în cele româneşti, echipa CCIBR a lansat acum doi ani proiectul ”Visa – Agenţie pentru mobilitate transfrontalieră a forţei de muncă”.

Continue reading “Desislava Penceva: Agenţia Visa luptă împotriva piedicilor în faţa mobilităţii forţei de muncă între România şi Bulgaria”