Лозунг на протестите от лятото и есента на 2020 г. (източник: Николай Драганов)
Българите са въвлечени в игра на взаимно доминиране, притиснати между интересите на олигарсите и схватките на байдънистите и тръмпистите
Това е стенограмата на първия сегмент от четвъртия епизод на подкаста “Трансгранични разговори”. Cross-border Talks е подкаст за международни отношения, воден от полската журналистка Малгожата Кулбачевска-Фигат и българския ѝ колега Владимир Митев в сътрудничество със Strajk, The Barricade и фондация Naprzod.
В този сегмент Малгожата и Владимир говорят за актуалните теми в българската политика в контекста на предстоящите на 14 ноември 2021 г. президентски и парламентарни избори. Те обсъждат протестите от 2020 г., темата за социалната промяна, влиянието на вътрешните и международните лобита в българската политика и каква може да бъде територията на надеждата в нея.
Стоп кадър от филма на Раду Жуде “Мъртва страна”, в който се разглежда междувоенния период в Румъния и Румънският Холокост (източник: YouTube)
Интервю с известния румънски режисьор, направено от студентско радио “Реакция”, относно историческото и съвременното отношение към ромите в Румъния и в България
Станислав Петров
През октомври 2021 г. Гьоте институт в София организира Media Incubator„Антициганизмът в аудиовизуалните медии”. В рамките на седмичното събитие ще се състоят Филмови прожекции на филмите “Циганска кралица” (2019, Румъния, режисьор: Хюсеин Табак), на късометражният “Писмо за опрощение” (2020, Румъния, режисьор: Алина Шербан, както и на “Аферим!” (2013, Румъния, режисьор: Раду Жуде). Филмите изследват социалните и исторически проблеми на циганската общност в Румъния.
Блогът “Мостът на приятелството” препечатва статия на българския сайт за човешки права “Маргиналия”, която е транскрипция на предаването “Студио Реакция” по софийското студентско радио “Реакция”. Статията е разговор на студента Станислав Петров от Факултета по журналистика и масови комуникации на Софийския университет с известния румънския режисьор Раду Жуде, носител на наградата Сребърна мечка за „Аферим“ на Берлинале.
Блогът “Мостът на приятелството” припомня, че през 2016 г. интервюира българският копродуцент на филма “АФерим” Росица Вълканова в контекста на нейно посещение заедно с Раду Жуде в Русе за прожекция на филма им на фестивала “София филм фест на път”.
This article was published on 21 August 2021 at the Bulgarian section of the Barricade.
The heat waves in the past weeks have led to a sharp rise in the price of electricity on the free markets across the South East. While in Bulgaria this affected companies directly, in neighbouring Romania, where the consumer market has already been liberalised, the impact was felt by ordinary citizens. This led one of the country’s leading trade unions, the National Trade Union Bloc (BNS), to come out with a position criticising the state’s energy policy.
Blocul Naţional Sindical a cerut măsuri de protecție a celor săraci și a celor care au nevoie de energie. Potrivit sindicatului, liberalizarea pieţii se face rapid și nechibzuit, afectând interesele tuturor consumatorilor
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat în ziua de 21 august 2021 pe secţia bulgarească a Baricadei.
“Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe piața de energie este o lecție pe care autoritățile române refuză să o învețe, deși au experimentat-o în mod repetat în ultimii 30 de ani”, a declarat, într-un comunicat de presă, Blocul Național Sindical (BNS), principalul sindicat din România. Potrivit BNS, în lipsa unor mecanisme de piață funcționale și verificate, liberalizarea pieței de energie electrică pentru consumatorii casnici se desfășoară în cel mai rapid mod posibil. Și putem vedea cum o combinație de factori, aparent fără legătură între ei, poate duce la șocuri în bugetele consumatorilor locali, precum și în competitivitatea sectoarelor economice, în special a celor care consumă multă energie.
După ce România a liberalizat prețurile la gazele naturale pentru consumatori la jumătatea anului 2020, piața energiei electrice pentru consumatorii casnici a fost, de asemenea, liberalizată de la 1 ianuarie 2021, iar consumatorii își pot schimba furnizorul final. În perioada premergătoare liberalizării din decembrie 2020, analiștii au avertizat cu privire la o serie de probleme: prețul energiei electrice pentru consumatorul final ar putea crește cu până la 26%, 90% din populație nu a fost informată cu privire la ceea ce urma să se întâmple și la ceea ce trebuia să facă pentru a-și proteja interesele economice etc. Consumatorii pot alege între 60 de furnizori de energie electrică. Până la jumătatea anului 2021, aproximativ 50% dintre gospodării și-au ales furnizorul de energie electrică. Cei care nu au făcut acest lucru primesc energie electrică la prețuri mai mari decât cele de pe piață, precizează Digi 24 TV. Dar nici cei care au ales un furnizor nu au obținut prețuri mai mici. În februarie 2021, Bucureștiul a fost capitala europeană cu cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pe o perioadă de un an – 18%.
După o nouă majorare a prețurilor, între 3% și 13% la jumătatea anului 2021, BNS a reamintit că liberalizarea pieței de energie trebuie făcută ținând cont de contextul social și de specificul pieței de energie.
Iată câteva statistici despre consumatorii și piața de energie electrică din România:
În 2019, aproximativ 1,1 milioane de gospodării au restanțe la plata energiei electrice;
Aproximativ 1 milion de gospodării se află în sărăcie energetică, cu un consum echivalent cu cel al unui bec care funcționează maximum 2 ore pe zi;
Aproximativ 10% din populația României nu poate asigura o temperatură adecvată în locuințele lor, ceea ce este mult peste media europeană;
În prezent, aproximativ 3 milioane de persoane nu își pot plăti la timp facturile de utilități sau datoriile curente;
În 2020, 2,95 milioane de persoane se aflau în situație de deprivare materială severă (lipsa accesului la bunuri și servicii considerate a fi un minimum pentru o viață decentă).
După o scădere a consumului de energie în 2020, consumul a început să se redreseze în 2021, deși nu a atins încă nivelul din 2019. Acest lucru a dus la o cerere excesivă pe piață. Creșterea consumului intern de energie, în special în industrie, dar și creșterea cererii de energie pentru exporturi, au dus la supraconsum.
Creșterea bruscă a cererii de energie electrică, impusă de liberalizarea pieței pentru consumatorii casnici, de evoluția contextului internațional, dar și de regulile speciale impuse de pandemie, a permis operatorilor de pe piața de energie să speculeze dinamica și să impună creșteri rapide de prețuri pe piață, accelerând alinierea la prețurile europene, subliniază BNS.
Sindicatul concluzionează:
“Se pare că autoritățile competente nu au putut sau nu au vrut să anticipeze un astfel de comportament, chiar dacă prețurile producției industriale de energie au început să înregistreze creșteri mai accentuate de la sfârșitul anului 2020.
Prima victorie a politicii tarifare practicate de operatorii de pe piața de energie este acceptarea eliminării obligației de asigurare a continuității furnizării pe perioada stării de urgență pentru operatorii rețelelor de transport și distribuție, obligație care a fost până la începutul lunii august și care este în continuare valabilă pentru operatorii serviciilor de apă, canalizare și salubritate.
Populația românească plătește și va plăti în continuare pentru incapacitatea autorităților de a gestiona situația creată pe piața de energie și pentru apetitul operatorilor de pe piața de energie pentru profituri uriașe, efectul devastator fiind resimțit inclusiv de cei mai săraci români, în contextul întârzierii deliberate a adoptării reglementărilor naționale pentru consumatorii vulnerabili.
Este vorba despre apetitul pentru profituri uriașe din partea operatorilor de energie. În 2020, în plină pandemie, când întreaga economie avea de suferit, unul dintre marii operatori care vindeau energie electrică în România și-a crescut profitul de aproape patru ori față de 2019.
Este evident că liberalizarea pieței de energie pentru consumatorii casnici, care a avut loc la începutul acestui an, ar fi trebuit să fie pregătită cu mult mai multă atenție. Din păcate, pregătirea a fost extrem de slabă și s-a rezumat mai mult la o campanie de informare a populației pentru a încheia contracte pe piața concurențială.”
Conform previziunilor BNS, situația de pe piața energiei va continua să se schimbe, iar prețurile la energie ar urma să crească cu 50% până la sfârșitul anului, odată cu apropierea sezonului rece. Potrivit sindicatului, acest lucru necesită acțiuni concrete, cum ar fi:
Adoptarea urgentă a unei legi privind consumatorii vulnerabili,
Revizuirea pragurilor de asistență pentru consumatorii vulnerabili pentru a asigura o protecție reală a populațiilor vulnerabile. În prezent, se estimează că doar aproximativ douăzeci de mii de gospodării dintr-un total de aproximativ 1 milion de gospodării care trăiesc în sărăcie energetică pot beneficia de prevederile legii;
Includerea unei componente de sărăcie energetică în Strategia Națională pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2021-2027 și alocarea de fonduri prin Programul Operațional “Incluziune și Demnitate Socială”.
Reducerea cotei de TVA la energia electrică pentru consumatorii casnici;
Revizuirea actualei politici de distribuire a profiturilor generate de Hidroelectrica și Romgaz și reinvestirea profiturilor rezultate în crearea de noi capacități de producție, ceea ce va reduce costurile de producție a energiei electrice pe termen mediu și lung.
Autoritățile competente ar trebui să ia măsuri de control pentru a identifica motivele creșterilor de prețuri din această perioadă.
De asemenea, BNS își reiterează solicitarea adresată Parlamentului României de a modifica proiectul de lege în sensul amânării intrării în vigoare a prevederilor legislative până la publicarea și intrarea în vigoare a legii privind consumatorii vulnerabili.
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.
Тази статия бе публикувана на 21 август 2021 г. на българската секция на сайта “Барикада”.
Горещите вълни през изминалите седмици доведоха до рязко покачване на цената на електроенергията на свободните пазари в цяла Югоизточна Европа. Докато в България това засегна директно компаниите, в съседна Румъния, където вече е либерализиран и потребителския пазар, ударът бе усетен и от обикновените граждани. Това накара един от водещите профсъюзи в страната, Националният синдикален блок (BNS), да излезе с позиция, критикуваща енергийната политика на държавата.
An interview with the county councilor from England Alexandra Bulat, who is a researcher and activist on migration issues and from now on is also a local politician, who works in an area of Great Britain that is pro-European and pro-migration
Vladimir Mitev
Alexandra Bulat is a county councilor for Cambridgeshire, England. She is also a research assistant at the University of Strathclyde. She also works for the3million NGO, which campaigns for the rights of EU citizens living in the UK. There she is co-manager of a network of young Europeans.
This article was published on 21 May 2021 on the Romanian section of the site “The Barricade”.
După ieșirea Marii Britanii din UE, cetățenii altor țări europene care locuiesc în țară au fost amenințați cu pierderea multor drepturi. Un interviu cu activista română Alexandra Bulat despre modul în care noua situație a împins aceste comunități către o organizare și o participare mai active în politica locală și despre modul în care aceasta duce la formarea unei noi identități „europene”
Vladmir Mitev
Alexandra Bulat este consilier judeţean pentru Cambridgeshire, Anglia. Este şi asistent de cercetare pentru Universitatea din Strathclyde. Lucrează şi pentru ONG-ul the3million, în care face diverse campanii pentru drepturile cetăţenilor UE care locuiesc în Regatul Unit. Acolo este co-manager într-o reţea de tineri europeni.
Acest articola fost publicatpe 21mai 2021 pe secţia românească a site-ului Baricada.
След излизането на Обединеното кралство от ЕС, живеещите в страната граждани на други европейски държави се оказаха заплашени да изгубят много от правата си. Интервю с румънската активистка Александра Булат за това как новата ситуация е тласнала тези общности към по-активно организиране и участие в местната политика, и как води до оформяне на нова “европейска” идентичност
Владимир Митев
Александра Булат е 26-годишна румънка, избрана за окръжен съветник в Кембриджшир, Англия, както и научен сътрудник в университета в Стратклайд. Работи и за “3-те милиона” – НПО, която провежда кампании за правата на гражданите на ЕС, живеещи във Великобритания.
Тази статия бе публикувана на 24 май 2021 г. на българската секция на сайта “Барикада”.
Relațiile bulgaro-ruse se află într-adevăr la un nivel scăzut. Cu toate acestea, acest lucru nu se datorează atât dinamicii interne, cât contextului internațional în care se află cele două țări
Българо-руските отношения са в ниска точка. Това се дължи не толкова на вътрешна динамика, колкото на международния контекст, в който двете страни се намират
