6 ani de “Critic Atac” din România

În timpul discuției prin care Critic Atac ”a sărbătorit” 6 ani (foto: Vladimir Mitev)

Saitul care a atrâs unele dintre cele mai puternice voci ale stângii supraviețuiește într-o situație în care stânga e stigmatizată

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 9 octobrie pe saitul ”Bulgaria Solidară”.

”Eu sunt un monstru pentru voi, urzind un dor de vremuri noi.”Așa începe poema poetului român George Bacovia (1888-1957), care se cheamă „Serenada muncitorului”. Strofa servește ca motto-ul saitului românesc Critic Atac, care le unește pe cele mai puternice voci ale ”nouăi stânge” din România.

În septembrie Critic Atac a împlinit 6 ani. Aniversarul a fost petrecut în mod modest – cu discuție despre politica actuală din România. Saitul însuși merită să fie cunoscut.

Шест години Critic Atac в Румъния

По време на дискусията, с която Critic Atac “отпразнува” 6 години (снимка: Владимир Митев)

Сайтът, събрал някои от най-острите леви румънски автори, оцелява в ситуация, в която левицата е стигматизирана

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 9 октомври 2016 г. на сайта “Солидарна България”.

„Аз съм чудовище за вас, изразяващо копнеж от новите времена“. Така започва стихотворението на румънския поет Джордже Баковия (1888-1957 г.), наречено „Серенадата на работника“. То е и мотото на румънския сайт Critic Atac, обединяващ най-добрите „нови леви“ автори в Румъния.

През септември т.г. Critic Atac навърши шест години. Годишнината бе отбелязана скромно – с дискусия за актуалната румънска политическа сцена. Не по-малко интересен от дебатите, които се разразиха на 21 септември, е самият сайт.

Vedere de stânga către alegerile viitoare din România

În timpul discuției (foto: Vladimir Mitev)

Saitul ”Critic Atac” a implinit 6 ani, iar acest eveniment a fost sărbătorit modest – cu o discuție despre situația politică din țara

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 22 septembrie 2016 pe saitul ”Baricada”.

Probabil un bun fel de a sărbători ziua de naștere a unei medii este prin… discuție. Saitul românesc de stângă Critic Atac a implinit 6 ani și la 21 septembrie autorii de baza și cititorii interesați s-au întâlnit în art spațiul ODD în Orașul vechi din București.

Acolo au fost Costi Rogozanu, Florin Poenaru, Vasile Ernu și alți stângiști cu cunoștința și opinie despre politica, economia și sociologia din România. Vreo 20 oameni, așezați într-o elipsa, au discutat evenimentele actuale din viața politică românească – mai puțin de 3 luni înainte alegerile prezidențiale în decembrie.

Ляв поглед към предстоящите избори в Румъния

По време на дискусията (снимка: Владимир Митев)

Сайтът Critic Atac навърши шест години. Рожденият ден бе отбелязан „скромно“ – с дискусия за политическата обстановка в страната

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 22 септември на сайта “Барикада”.

Навярно един добър начин медия да отбележи рожден ден е с… дискусия. Румънският ляв сайт Critic Atac навърши шест години и на 21 септември негови водещи автори и ангажирани читатели се срещнаха в артпространството ODD в Стария град в Букурещ.

Тук бяха Кости Рогозану, Флорин Поенару, Василе Ерну и други левичари с познания и мнение за политиката, икономиката и социологията в Румъния. Около 20 души, разположени в елипса, обсъдиха актуалните събития в румънския политически живот – по-малко от 3 месеца преди парламентарните избори през декември.

Care este formula nădejdii în bulgară?

Sursă: Wikipedia

Laboratorul din culisele politicii bulgare sintetizează politicieni și partide, creează cu ușurință forme, dar are probleme cu conținutul

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 31 marție 2016 pe saitul CriticAtac.

Politica bulgară poate fi comparată cu un laborator în care laboranți necunoscuți sintetizează partide, mișcări sociale și figuri publice. Apoi produsele merg la vânzare în bazarul politic, unde atrag sau nu încrederea publicului. Uneori sunt retrase de pe tarabă, alteori rezistă ceva mai mult. Acest proces „chimic” de producție plin de creativitate dă politicii bulgare vitalitate. Reacțiile pe care le produce nu încetează să impresioneze prin originalitate și imprevizibilitate.

Коя е формулата на надеждата на български

Източник: Уикипедия

Българската лаборатория на задкулисието синтезира политици и партии, създава с лекота форми, но има проблеми със съдържанието

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 31 март 2016 г. на сайта на румънската медия CriticAtac.

Българската политика може да бъде сравнена с една лаборатория, в която неизвестни лаборанти синтезират партии, социални движения и публични фигури. После продуктите се продават на политическия пазар, където печелят или не доверието на публиката. Някои са изтегляни от тарабата, други издържат на нея по-дълго време. Този „химически“ производствен процес е пълен с креативност и придава виталност на българската политика. Химическите реакции, породени от него, не спират да впечатляват със своята оригиналност и непредвидимост.

Românii copiază reformele educaționale din Bulgaria

Colegiul ”Andrei Șaguna” în Brașov – o dintre cele mai prestigoase școli din România. Însă elevi de la locuințele mici nu au șanse să ajungă la universitate. (sursă: Wikipedia)

Vecini au urmărit exemplul bulgar și au redirecționat bani publice către școale private. Amândoi țari sunt în competiție grea pentru ultimele locuri în clasamentele educaționale 

Vasile Ernu, Florentin Iancu

Articolul ”De la public la privat sau despre cum dreptul universal si gratuit la educație se poate transforma într-un privlegiu” a  fost publicat de la Critic Atac la 8 marție 2016. Blogul ”Podul prieteniei” îl publicează scurtat și cu titlul schimbat. E folosită informație și de la articolul ”Escrocheria: Banul urmează copilul. Care copil? Date, statistici, principii”

După cum deja bine știți Guvernul tehnocrat a decis: „Școlile particulare vor primi finanțare de bază alocată de la bugetul de stat”.  Neoliberalii au juisat de plăcere și au constatat că în sfârșit s-a făcut dreptate: cum  adică „noi” plătim și „ei” se educă și se tratează pe banii „noștri”. Înțelegem cine sunt „noi” și „ei”, aceste două Românii care nu se mai pot nicicum solidariza. O nedreptate a fost rezolvată. Celor câțiva „stângiști” rătăciți prin România care au  comentat negativ li s-a spus clar: vreți egalitate de șanse,  atunci să lăsăm  „banii să urmeze copilul”.  Așa e. Am fost recent pe la faimosul liceu francez privat pe care scrie mare „Liberté, Egalité, Fraternité”, dar pe a cărui ofertă educativă scria însă o cifră care m-a speriat: spre 12.000 euro pe  an! E clar că trebuie să împărțim cheltuielile.

Румънците копират българските образователни реформи

Колежът “Андрей Шагуна” в Брашов – едно от най-елитните училища в Румъния. Учениците от малките населени места обаче почти нямат никакъв шанс да достигнат до университетите. (снимка: Уикипедия)

Съседите последваха българския пример и пренасочиха обществени пари към частни училища. Двете страни са в люта конкуренция за първите места в образователните класации отзад напред.

Василе Ерну, Флорентин Янку

Оригиналната статия бе публикувана от Critic Atac на 8 март 2016 г. На блога “Мостът на приятелството” е поместена в съкратен вариант и с променено заглавие. Използвана е информацията от друга статия на Василе Ерну – “Измама. Парите следват ученика. Кой ученик? Данни, статистики, принципи.”

Технократското правителство на Дачиан Чолош реши: „Частните училища ще получават базово финансиране от държавния бюджет“. Неолибералите отдъхнаха с удовлетворение и констатираха, че най-накрая справедливостта е възтържествувала. Те се възмущаваха по-рано: „Как така „ние“ плащаме, а „те“ се образоват с „нашите“ пари“. Разбираме кои са тези „ние“ и кои са тези „те“ – двете Румънии, които не могат никога да се солидаризират. Сега една несправедливост е поправена.

Corupția ucide. La fel și “anti-corupția”

Mii de lumănări, lasate de la cetațeni Bucureștului în memoria decedaților în clubul ”Colectiv” (sursă: Wikipedia)

Adevărată lupta împotriva corupției trebuie să se ocupă cu spagile marilor corporații și bănci, cu atacurile nelegitime împotriva statului social și cu cauzele structurale corupției – saracie și inegalitate. 

Vladimir Borțun

Vladimir Borțun e autor și membru echipei mediei românește de stângă Critic Atac, care a dat vocea protestelor sociale de la Piața Universității din București în ianuari și februarie 2012. El a sfârșit master în filosofie de la Universitatea din București. În 2014 sfârșește master în Studii europene de la Universitatea din Portsmouth (Anglia). Apoi lucrează într-un centru pentru oamenii străzii din estul Londrei. În 2015 Borțun a început doctorat despre partidele noi de stângă în Europa de Sud. El scrie și pentru media românească Vox Publica și scrie în engleza pentru publicațiile Partidul socialist în Anglia și Țara galilor, membru caruia a devenit în 2013. Acest articol a fost publicat la 9 decembrie pe saitul CriticAtac.ro.

A trecut mai bine de o lună de la incendiul din clubul Colectiv, iar numărul de morți a ajuns între timp la 60, dublu față de cifrele inițiale. Această tragedie a fost pusă aproape exclusiv pe seama corupției și e de înțeles de ce: cei 60 de oameni ar fi fost azi în viață dacă patronii clubului ar fi respectat legea sau dacă autoritățile abilitate ar fi aplicat-o din timp. Asta vine în contextul în care corupția (înțeleasă în sensul ei strict liberal, de încălcare a legii cu scopul obținerii de beneficii financiare, sociale sau politice) este percepută drept problema națională nr. 1. Și este, fără discuție, o problemă generalizată și adânc înrădăcinată în societatea românească. Conform raportului Transparency International pe 2014, România este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană (la egalitate cu Bulgaria, Grecia și Italia). Știm cu toții lucrurile astea, dar le-am reiterat ca să fim siguri. Să vorbim acum despre ceva mai puțin evident: patru moduri în care anti-corupția – cu toate intențiile și, parțial, rezultatele sale lăudabile – eludează sau chiar legitimează alte probleme structurale grave din România, inclusiv forme mai sofisticate de corupție.

Убива не само корупцията, но и „антикорупцията“

Хилядите свещи, оставени от жителите на Букурещ в памет на загиналите в клуб „Колектив“ (източник: Wikipedia)

Истинската битка с подкупността трябва да се занимава и с рушветите на големите корпорации и банки, с нелегитимните атаки срещу социалната държава, както и със структурните причини за корупцията – бедността и неравенството

Владимир Борцун

Владимир Борцун е един от основните автори на румънската лява онлайн медия Critic Atac, чиято поява е свързана със социалните протести на Университетския площад в Букурещ от януари и февруари 2012 г. Той е завършил магистърска степен по философия в Букурещкия университет.  През 2014 г. приключва магистратура по Европеистика в Университета в Портсмут (Англия). След това е работил в център за бездомници в Източен Лондон. През 2015 г. Борцун започва докторат по политически науки в Университета в Портсмут относно новите леви партии в Южна Европа. Той пише още за румънската медия Vox Publica и на английски за изданията на Социалистическата партия в Англия и Уелс, чийто член става през 2013 г. Тази статия бе публикувана на 9 декември на сайта CriticAtac.ro.

Мина повече от месец от пожара в клуб „Колектив“ в Букурещ, а броят на загиналите достигна 60, два пъти повече от първоначалните жертви. Тази трагедия изведе на преден план корупцията. Разбираемо е защо: всичките 60 починали щяха да са живи, ако собствениците на клуба бяха спазили закона или ако съответните служби го бяха приложили навреме. Трагедията се разигра в момент, в който корупцията, разбирана в стриктния си либерален смисъл като нарушаване на закона с цел придобиване на финансови, социални или политически ползи, е считана за национален проблем номер едно.

Без съмнение тя е явление с дълбоки корени в румънското общество. Според доклада на Transparency International за 2014 г. Румъния е най-корумпираната държава в ЕС (наравно с България, Гърция и Италия). Всички знаем това, но го повтарям, за да сме наясно. Сега нека поговорим за нещо по-малко забележимо: четирите начина, по които борбата с корупцията легитимира структурните проблеми в Румъния, включително по-сложните форми на рушветчийството.