Reza Davari: Afacerile mondiale sunt conduse de la mândrie şi vanitate şi din această cauză e imposibil să fie evitate marele dezastre

davari_2
Reza Davari (foto: Reza Davari)

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Prof. Reza Davari este filozof iranian, preşedintele Academiei ştiinţelor din Iran de la 1998. A fost editorul-şef multor jurnale ştiinţifice iraniene. Carieria lui academică e legată cu publicarea celor 50 cărţi în sfera filozofiei şi a celor peste 700 articole la conferinţe, seminare şi în jurnale diferite. Peste 40 cărţi şi articole ale profesorului Davari sunt traduse în limba engleză, cea rusă, cea arabă, cea franceză şi altele. Totodată omul de ştiinţă a ocupat poziţii de conducere în educaţia înaltă şi în sfera culturii din Iran. Între 1980 şi 1982 a fost director Comisiei naţionale iraniene a UNESCO.

Acest interviu a fost publicat la 20 octombrie 2016 pe saitul revistei ”A-specto”.   

Domnule Davari, după intrarea în forţa a acordul nuclear există mai intensivă colobarare politică şi economoică între Iran şi Occident. Dacă aceste relaţii au ajuns la o etapă calitativ nouă?

Continue reading “Reza Davari: Afacerile mondiale sunt conduse de la mândrie şi vanitate şi din această cauză e imposibil să fie evitate marele dezastre”

Advertisements

Реза Давари: Световните дела се управляват с гордост и суета, затова е невъзможно да се избегнат големите бедствия

davari_2
Реза Давари (снимка: Реза Давари)

Интервю на Владимир Митев

Проф. Реза Давари е ирански философ, председател на Академията на науките на Ислямска република Иран от 1998 г. Бил е главен редактор на редица ирански научни издания. Академичната му кариера е свързана с издаването на 50 книги в областта на философията и над 700 публикации на различни конференции, семинари и в журнали. Повече от 40 книги и публикации на професор Давари са преведени на английски, руски, арабски, френски и други езици. Паралелно с работата си на изследовател, ученият е заемал и управленски позиции във висшето образование и културата. Между 1980 г. и 1982 г. е бил директор на Иранската национална комисия за ЮНЕСКО.

Тази статия бе публикувана на 20 октомври 2016 г. на сайта на списание A-specto.

Господин Давари, след като ядреното споразумение влезе в сила, има по-интензивно политическо и икономическо сътрудничество между между Иран и Запада. Но, дали тези отношения наистина са на качествено нов етап?

Continue reading “Реза Давари: Световните дела се управляват с гордост и суета, затова е невъзможно да се избегнат големите бедствия”

Eșecul lui Iohannis la Sofia

Klaus_Iohannis_Senate_of_Poland_2015_cropped_700
Președintele român Klaus Iohannis (foto: Wikipedia)

La vecinii din nord au apărut cereri de demisii după aventura cu flota comuna în Marea Neagră. Paradoxal e, că toți pot obţine profit de la ea, în afară de cei doi președinți, care mai probabil vor fi consolați cu câte un ordin de stat

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 20 iunie 2016 pe saitul revistei A-specto. 

Oare președintele bulgar Rosen Plevneliev a meritat ordinul național ”Steaua României”, pe care l-a primit pe 15 iunie de la omologul sau român Klaus Iohannis? Și care sunt contribuțiile către statul bulgar ale lui Iohannis, care e șef de stat doar de un an și jumatate, contribuții care l-au dus la ordinul ”Stara Planina”cu bentiţa, dat de Plevneliev în aceași zi?

Mediile din România și Bulgaria s-au focusat asupră dimensiunilor geopolitice ale ideii eșuate pentru flota anti-rusă din Marea Neagră și au rămas calme în ce priveşte multele întrebări rămase fără răspunsuri, pe care vizita lui Iohannis le-a deschis. Dar faptele vorbesc. În prima zi a vizitei, atât  președintele român, cât și colegul său bulgar au răspuns la o întrebare jurnalistică, că vor acționa împreună în susținerea ideii române pentru flota anti-rusă sub egida lui NATO în Marea Neagră, la care va participa și Turcia (vezi addendumul ”Comentarii în legatură cu vizita lui Iohannis în Bulgaria”). A doua zi – 16 iunie, la amiază, Premierul bulgar Boiko Borisov, ministrul aparării Nicolai Nenciev și Președintele Plevneliev împreună s-au retras de la idea pentru această structura militară, ”așa cum e propusă” și fără aprobarea lui NATO.

Câtevă ore mai tărziu, lângă orașul Marten, în apropierea oraşului Ruse, Iohannis a făcut remărci importante, pentru a stopa ”interpretările”. ”Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră”, a declarat Iohannis, adaugând că inițiativă maritima se referă la traininguri și exerciții comune ale celor trei tari riverane Mării Negre, membre NATO – România, Bulgaria și Turcia. De la București a venit opinia premierului român Dacian Cioloș. In opinia domniei sale la Sofia s-a vorbit nu despre flotă, ci despre colaborarea în Marea Neagră sub egida Alliansul între țările membre riveriane din regiunea.

Pentru a putea înțelege ce s-a întâmplat de fapt,  e bine să ne uităm la multiplele contexte în care s-a desfăşurat cazul.

Continue reading “Eșecul lui Iohannis la Sofia”

Софийският провал на Йоханис

Klaus_Iohannis_Senate_of_Poland_2015_cropped_700
Румънският президент Клаус Йоханис (снимка: Уикипедия)

В северната ни съседка вече се чуват искания за оставки след авантюрата с общия черноморски флот. Парадоксално, но всички може да извадят ползи от ситуацията, освен двамата президенти, които ще се утешат с по един орден.

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 20 юни 2016 г. на сайта на списание A-specto. 

Успя ли президентът Росен Плевнелиев да заслужи националния орден „Звезда на Румъния“, който получи на 15 юни от румънския си колега Клаус Йоханис? А какви са заслугите към българската държава на Йоханис, който е на власт от около година и половина, та той беше удостоен от Плевнелиев с орден „Стара планина“ с лента?

Медиите в Румъния и България се фокусираха върху геополитическите измерения на провалилата се идея за антируски флот в Черно море и мълчаха за множеството отворени въпроси, които посещението на Йоханис в България породи. Фактите обаче говорят. В първия ден от визитата на журналистически въпрос и румънският президент, и българският му колега заявяват общи действия (виж карето “Едно към едно”) в подкрепа на румънската идея за флот под егидата на НАТО в Черно море, в който трябва да участва и Турция. На втория ден – 16 юни, по обяд, българският премиер Бойко Борисов, военният министър Николай Ненчев и президентът Плевнелиев заедно отхвърлят идеята за подобна военна структура, „така, както е предложена“ и без одобрението на НАТО.

Няколко часа по-късно в град Мартен край Русе Йоханис прави важни уточнения, за да пресече „възникналите интерпретации“. „Никой няма намерение да създава флот на НАТО. Това е една глупост. НАТО не може и не иска да създаде свой флот в Черно море“, завява Йоханис, оправдавайки идеята си с това, че военноморската инициатива всъщност се отнасяла за общо обучение и тренировки на трите черноморски членки на НАТО – Румъния, България и Турция. От Букурещ долита и мнението на румънския премиер Дачиан Чолош. Според него не става въпрос за флот, а за сътрудничество в Черно море под егидата на НАТО между крайбрежните страни-членки на пакта.

За да се разбере какво всъщност е станало, е добре да се вгледаме в множеството контексти, в които казусът се разгърна.

Continue reading “Софийският провал на Йоханис”

România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Sursă: Wikipedia

”Rivalitatea” constantă între ambele țări ascunde că în ele lua loc aceiași procese

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista bulgară ”A-specto” și pe saitul ei la 18 aprilie 2016

Unii au observat ironic că în începutul tranziției întrebarea către bulgarii a fost ”Cum le vom ajunge din urmă pe americanii”. Iar acum mulți comentatori mereu se întreabă când le vom ajunge pe români. Chiar dacă România are suprafață și populație comparabili cu Polonia, ea e mai mult în categoria noastră – nu doar din cauză similiaritaților în dezvoltarea noastră istorica, dar și pentru că modelul, care se aplica la ambele bancuri ale Dunării e foarte similar. Asta face România și Bulgaria potriviți pentru comparație. De obicei dacă ele sunt tratate că două concepții diferite pentru dezvoltarea țării, care se concurează, acest tratament se face pentru folosirea în politica internă și are nuanțe comice.

De exemplu, în februarie acest an prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a anunțat că ”până 6 luni o vom ajunge din spate pe România” în reformele de justiție, dar doar o lună mai tarziu cu vocea tare a proclamat că ”noi România am depășit-o din fiecare punct de vedere”. Oponenți lui imediat au început să accumulează argumenți în direcția opozita și le-au găsit în sfere atât diferite că situația cu grijile pentru copii sau în diversitatea mai mare a companilor strâini la piața română pentru pariuri sportive online.

Dacă un bulgar ajunge la România, poate ușor să se simtă că în țara din oglindă. Impozite flat, lupta pentru atragerea investitorilor strâini, emigrația a mii de sute lucrătorii la Vest, saracie, corupție, criza în educație și sănătate, bani publice pentru școale private, obsesia cu construcția autostrăzilor și asimilarea eurofondurilor, dorința pentru comunicarea privilegiată cu SUA și familia euroatlantică și alte procesele societale, copiate sub indigo, se repetă în ambele țări. Simțirea de deja va vine și pe alte linii. În România și Bulgaria lucrează aceeași bănci – UniCredit, Raiffeisen Bank, Societe Generale și alte, ca și aceiași lanțele de magazine pentru marfa de schimbat rapid – Kaufland, Carrefour, Praktiker și alte. ”Suntem colonizați de la aceiași colonizatori”, ”se glumesc” români.

Continue reading “România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă”

България и Румъния зад кривото огледало

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Източник: Уикипедия

Постоянната „надпревара” между двете страни прикрива, че в тях текат едни и същи процеси

Владимир Митев

Статията бе публикувана на 18 април 2016 г. на сайта на списание A-specto и в приложението му “Апостроф”.

Някои иронично забелязаха, че в началото на прехода въпросът пред българите беше „Как ще ги стигнем американците”. А сега ред наблюдатели постоянно се тюхкат кога ще догоним румънците. Действително Румъния, макар и с размери и население, доближаваща се до Полша, е по-скоро в нашата категория не само заради прилики в историческото ни развитие, а и защото прилаганият модел от двете страни на Дунав е доста сходен. Това прави България и Румъния подходящи за сравнение, но разглеждането им като две различни концепции за развитието на държавата, които са в постоянно състезание помежду си, обикновено се прави за вътрешнополитическа употреба и нерядко придобива комичен оттенък.

Така например през февруари т.г. българският премиер Бойко Борисов обяви, че „до шест месеца ще настигнем Румъния” и по реформи в правосъдието, а само месец по-късно вече гръмко твърдеше, че „ние Румъния отдавна сме я изпреварили във всяко едно отношение”. Негови опоненти тутакси се втурнаха да събират доказателства в обратна посока и в аргументите си опряха както до състоянието на грижите за децата, така и до по-големия избор от чуждестранни компании на румънския пазар за онлайн спортни залози.

Попадне ли в Румъния, българинът лесно може да се почувства като в огледалния свят. Плоски данъци, битка за привличане на чуждестранни инвеститори, емиграция на стотици хиляди, работещи на Запад, бедност, корупция, криза в образованието и здравеопазването, държавни пари за частни училища, обсесия със строежа на магистрали и усвояването на еврофондове, стремеж за привилегировано общуване със САЩ и евроатлантическото семейство и други, копирани под индиго политически процеси, се повтарят и в двете страни.

Continue reading “България и Румъния зад кривото огледало”