Building Bridges: The Danube Connection in Bulgarian-Romanian Relations

(source: Pixabay, CC0)

History of the efforts of Bulgaria and Romania for transport interconnection over the river

Aneta Mihaylova

Institute of Balkan Studies with Center for Thracology – Bulgarian Academy of Sciences

An earlier version of this article was presented at the joint Bulgarian-Romanian historical commission, whose secretary from the Bulgarian side is the author. The text was given exclusively to the blog “The Bridge of Friendship” and will become a part of a digital book on Bulgarian-Romanian political relations from 1878 until today. 

The idea of ​​building a bridge over the Danube, connecting Bulgaria and Romania has a long history and, although with varying intensity, it has been permanently present in the bilateral relations from the end of the 19th to the present day. If we are not to go so much back to the time of Constantine the Great, when the first bridge over the Danube connecting the people on both sides of the river, but focus on more modern times, the issue was raised during the time of Ottoman rule and after the Crimean War (1853-56) it became an integral part of the diplomacy and politics in the Balkans and a number of European countries. The construction of a bridge over the Danube was associated with the first plans for railway construction in the Ottoman Empire and the implementation of a land connection between Western and Central Europe to the Balkan Peninsula with access to the Aegean Sea. In 1881, only three years after the Liberation of Bulgaria, the first contacts were established between the Bulgarian principality and Romania, where the possibility of building a bridge over the Danube was discussed. Since then, this issue has become one of the constant topics in the relations between the two neighboring countries, but it has turned out to be very difficult to solve and it takes more than seven decades for this idea to be realized in practice. Another six decades were to pass before a second bridge was built over the Danube, connecting the Bulgarian and Romanian riverbanks. Negotiations for the construction of new bridges between the two countries continue to this day, and the prospects for success are not very clear.

Construirea podurilor: conexiunea Dunării în relațiile bulgaro-române

(sursă: Pixabay, CC0)

Istoria eforturilor Bulgariei și României pentru interconectarea transportului peste Dunăre

Aneta Mihaylova

Institutul de Studii Balcanice şi Centrul de Tracologie – Academia Bulgară de Științe

O versiune anterioară a acestui articol a fost prezentată la comisia istorică mixtă bulgaro-română, al cărei secretar din partea bulgară este autorul. Textul a fost dat exclusiv blogului „Podul prieteniei” și va deveni parte a unei cărți digitale despre relațiile politice bulgaro-române din 1878 până astăzi.

Ideea construirii unui pod peste Dunăre, care să facă legătura între Bulgaria și România, are o istorie lungă și, deși cu intensitate variabilă, a fost permanent prezentă în relațiile bilaterale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent. Dacă nu vrem să ne întoarcem atât de mult în vremea lui Constantin cel Mare, când a fost construit primul pod peste Dunăre care lega oamenii de ambele părți ale râului, ci să ne concentrăm asupra timpurilor mai moderne, problema a fost ridicată în timpul guvernării otomane, și după Războiul Crimeii (1853-56), a devenit o parte integrantă a diplomației și politicii din Balcani și dintr-o serie de țări europene. Construcția unui pod peste Dunăre a fost asociată cu primele planuri de construcție de căi ferate în Imperiul Otoman și implementarea unei legături terestre între Europa de Vest și Centrală cu Peninsula Balcanică, având şi acces la Marea Egee. În 1881, la doar trei ani de la Eliberarea Bulgariei, au fost stabilite primele contacte între principatul bulgar și România, unde s-a discutat despre posibilitatea construirii unui pod peste Dunăre. De atunci, această problemă a devenit unul dintre subiectele constante în relațiile dintre cele două țări vecine, dar s-a dovedit a fi foarte greu de rezolvat și durează mai mult de șapte decenii pentru ca această idee să fie realizată în practică. Aveau să treacă alte șase decenii înainte de a fi construit un al doilea pod peste Dunăre, care să conecteze malurile râurilor bulgare și românești. Negocierile pentru construirea de noi poduri între cele două țări continuă până în prezent, iar perspectivele de succes nu sunt foarte clare.

Изграждане на мостове: Дунавската връзка в българо-румънските отношения

(източник: Pixabay, CC0)

История на усилията на България и Румъния за транспортна свързаност през реката

Анета Михайлова,

Институт за балканистика с Център по тракология – Българска академия на науките

По-ранна версия на тази статия е била представена на българо-румънската историческа комисия, чийто секретар от българска страна е авторката. Текстът бе предоставен специално на блога “Мостът на приятелството” и ще стане част от дигитална книга за българо-румънските политически отношения от 1878 г. до днес.

Идеята за изграждане на мост на р. Дунав, свързващ България и Румъния има дългогодишна история и, макар и с различна интензивност, присъства трайно в двустранните отношения от края на XIX в. до наши дни. Ако не се връщаме толкова назад към времето на Константин Велики, когато е построен първият мост над Дунава, свързващ хората от двете страни на реката, а обърнем поглед към по-ново време, въпросът е повдигнат по времето на османското владичество и след Кримската война (1853-56) той става неизменна част от дипломацията и политиката на Балканите. Построяването на мост над река Дунав се свързва с първите планове за железопътно строителство в Османската империя и осъществяването на сухопътна връзка между Западна и Централна Европа до Балканския полуостров с излаз на Бяло море. През 1881 г. , само три години след своето Освобождение, Българското княжество установява първите си контакти с Румъния, на които се обсъжда и възможността за строителство на мост над р. Дунав. От тогава този въпрос става една от постоянните теми на отношенията между двете съседни държави, но решаването му се оказва много трудно и са необходими повече от седем десетилетия, за да може тази идея да бъде реализирана на практика. Трябва да изминат още шест десетилетия, за да бъде построен и втори мост над река Дунав, свързващ българския и румънския бряг. А преговорите за строителство на нови мостове между двете държави продължават и до днес, като перспективите не са много ясни. 

Petar-Emil Mitev: The foundations for the international sociology of the youth were laid down in Romania and Bulgaria

The cover of issue 46/2020 of the Romanian journal “Social Psychology” (source: Social Psychology)

Prof. Svetla Koleva

This article was published in the Romanian journal Psihologia Socială (1) in French in the issue no. 46 (II) of 2020, pp. 11–18.

Professor Petar-Emil Mitev was born on 21 April 1936 in Sofia. He graduated in philosophy at Sofia University “St. Kliment Ohridski ”(1958). He defended his doctoral dissertation (Ph.D., 1972), became an associate professor (1975), doctor of philosophical sciences (1983) and professor (1985).

He teaches at Sofia University “St. Kliment Ohridski (1960–2011), where he headed the Center for the Study of Ideologies at the Faculty of Philosophy (1988–1993, 1996–2001). In the period 1972–1988 he was the director of the Research Institute for Youth at the Central Committee of Communist Youth Organisation(2).

He was the president of Research Committee 34 “Sociology of Youth” of the International Sociological Association / ISA (1982-1986), Member of the Research Coordinating Committee of ISA (1986-1990), Member of the Advisory Board of IC 34 “Sociology of Youth” of ISA ( 1998–2002).

Chairman of the Bulgarian Association of Sociology (1991-1995 and 1997-1999), Chairman of the Specialized Scientific Council for Political Science (2004-2010). Since 2002 he has been managing the Ivan Hadjiiski Institute for Social Values ​​and Structures.

Petăr-Emil Mitev: Bazele pentru sociologia internațională a tineretului au fost puse în România și Bulgaria

Coperta numărului 46/2020 a revistei române Psihologia Socială (sursă: Psihologia Socială)

Prof. Svetla Koleva

Acest articol a fost publicat în revista română Psihologia Socială (1) în limba franceză în numărul nr. 46 (II) din 2020, pp. 11-18 şi a fost acordat blogului Podul Prieteniei. 

Profesorul Petăr-Emil Mitev s-a născut la 21 aprilie 1936 în Sofia. A absolvit filosofia la Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” (1958). Și-a susținut disertaţia (doctorat, 1972), a devenit docent (1975), doctor în științe filosofice (1983) și profesor (1985).

A predat la Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” (1960–2011), unde a condus Centrul pentru Studiul Ideologiilor de la Facultatea de Filosofie (1988–1993, 1996–2001). În perioada 1972–1988 a fost director al Institutului de Cercetare pentru Tineret din Comitetul Central al Organizației Tineretului Comunist (2).

A fost președintele Comitetului de cercetare 34 „Sociologia tineretului” al Asociației Internaționale Sociologice / ISA (1982-1986), membru al Comitetului de coordonare a cercetării al ISA (1986-1990), membru al Consiliului consultativ al comitetului de cercetare 34 ”Sociologia Tineretului” al ISA (1998-2002).

Președinte al Asociaţiei Bulgare de Sociologie (1991-1995 și 1997-1999), președinte al Consiliului științific specializat pentru științe politice (2004-2010). Din 2002, el conduce Institutul Ivan Hadjiiski pentru Valori și Structuri Sociale.

”It is lovely, when I speak to a Bulgarian in Bulgarian language, and he answers in Romanian language”

Andrei-Ionel Bergheş (photo: Andrei-Ionel Bergheş)

The organizer of tourist trips and passionate traveller Andrei-Ionel Bergheş speaks to the blog the „Bridge of Friendship” about the approximation between people, which is made possible through tourism

Vladimir Mitev

Andrei-Ionel Bergheş is from Bucharest. He has graduated from the Faculty of Geography of the University of Bucharest. His primary specializations are in topology and meteorology. He has been organising tourist trips since 2015. He has worked for 4 years as a meteorologist at the National Administration for Meteorology, time, which he considers the best in his life. Tourism has been his passion since childhood.

“Este frumos când mă adresez la un bulgar în limba bulgară, iar el îmi răspunde în limba română”

Andrei-Ionel Bergheş (foto: Andrei-Ionel Bergheş)

Organizatorul de excurzii şi călător pasionat Andrei-Ionel Berghes a discutat cu blogul Podul Prieteniei despre descoperirile şi apropierea între popoarele, pe care turismul le face posibile

Vladimir Mitev

Andrei-Ionel Bergheş este din București, România. A absolvit Facultatea de Geografie, Universitatea din București. Specializările lui principale sunt cartografia și meteorologia. A devenit organizator de excursii în anul 2015. A lucrat 4 ani ca meteorolog la Administrația Națională de Meteorologie, ocupaţie pe care el o consideră cea mai frumoasă experiență din viața lui. Pentru el turismul este o pasiune din copilărie.

“Прекрасно е когато се обърна към българин на български език, а той ми отвърне на румънски език”

Андрей-Йонел Бергеш (снимка: Андрей-Йонел Бергеш)

Организаторът на екскурзии и страстен пътешественик Андрей-Йонел Бергеш разговаря с блога „Мостът на приятелството“ как туризмът прави възможни откритията и сближаването между народите

Владимир Митев

Андрей-Йонел Бергеш е от Букурещ. Завършил е Факултета по география на Букурещкия университет. Специализирал е картография и метеорология. Организира екскурзии от 2015 г. насам. В продължение на четири години работи в румънската Националната администрация по метеорология, което счита за най-позитивното си житейско преживяване. За него туризмът е страст още от детските години.