What can Romania and Bulgaria do to reduce the queue on their border crossings?

Doru Dragomir (source: Doru Dragomir)

Doru Dragomir of the Bilateral Chamber of Commerce Romania-Bulgaria shares a number of ideas for easing of the traffic burden on the Bulgarian-Romanian border and tells what his organization has been proposed as solutions

Vladimir Mitev

Vladimir Mitev talks to Doru Dragomir – the president of the Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria Romania, about the annual summer problems at the Bulgarian-Romanian border crossings – the long queues of vehicles. Doru Dragomir tells about a number of ideas that Bilateral Chamber of Commerce has proposed to both governments – such as electronic payment of the bridge tax, special subscription cards or green lines for people who travel for work. He also says that right now there is a not-well-known possibility for payment of the bridge tax on the Romanian side of the border through pre-paid vouchers – a possibility known and used mostly by Romanian transport companies.  Vladimir Mitev mentions that the two countries theoretically could try to create their own space without border control, something like a mini-Schengen. At the end Doru Dragomir tells about some good practices that have been applied – e.g. the small trucks now have a fast lane at the Rousse-Giurgiu border crossing.

The recording of the interview can be heard here:

Continue reading

Ce pot face România și Bulgaria pentru a reduce cozile de așteptare la punctele de trecere a frontierei?

Doru Dragomir (sursă: Doru Dragomir)

Doru Dragomir, de la Camera de Comerț Bilaterală România-Bulgaria, împărtășește o serie de idei pentru a ușura povara traficului la granița româno-bulgară și spune ce a promovat organizația sa ca soluții

Vladimir Mitev

Vladimir Mitev discută cu Doru Dragomir – președintele Camerei de Comerț Bilaterale Bulgaria România-, despre problemele care apar în fiecare vară la punctele de trecere a frontierei româno-bulgare – cozile lungi de autovehicule. Doru Dragomir vorbește despre o serie de idei pe care Camera Bilaterala de Comerț le-a propus celor două guverne – cum ar fi plata electronică a taxei de pod, carduri speciale de abonament sau linii verzi pentru cei care călătoresc la muncă. De asemenea, el spune că în acest moment există o posibilitate nu foarte cunoscută de plată a taxei de pod pe partea română a frontierei prin bonuri preplătite – o posibilitate cunoscută și folosită mai ales de companiile de transport din România.  Vladimir Mitev menționează că, teoretic, cele două țări ar putea încerca să își creeze un spațiu propriu fără control la frontieră, ceva de genul unui mini-Schengen. La final, Doru Dragomir vorbește despre unele bune practici care au fost aplicate – de exemplu, camioanele mici au acum o bandă rapidă la punctul de trecere a frontierei Ruse-Giurgiu.

Înregistrarea interviului poate fi ascultată aici cu subtitrări în limba română:

Continue reading

Какво могат да направят Румъния и България, за да намалят опашките на граничните си пунктове?

Дору Драгомир (източник: Дору Драгомир)

Дору Драгомир от Двустранната търговска камара България-Румъния споделя редица идеи за облекчаване на трафика по българо-румънската граница и разказва за какво неговата организация настоява като решения

Владимир Митев

Владимир Митев разговаря с Дору Драгомир – председател на Двустранната търговска камара България-Румъния, за ежегодните летни проблеми на българо-румънските гранични пунктове – дългите опашки от превозни средства. Дору Драгомир разказва за редица идеи, които неговата търговска камара е предложила на двете правителства – като електронно плащане на такса мост, специални абонаментни карти или зелени линии за хората, които пътуват по работа. Той също така казва, че в момента съществува малко известна възможност за плащане на такса мост от румънската страна на границата чрез предплатени ваучери – възможност, която е известна и се използва предимно от румънските транспортни фирми. Владимир Митев споменава, че теоретично двете страни биха могли да се опитат да създадат свое собствено пространство без граничен контрол, нещо като мини-Шенген. Накрая Дору Драгомир разказва за някои добри практики, които са били приложени – например малките камиони вече имат бърза лента на граничния пункт Русе-Гюргево.

Интервюто със субтитри на български език може да бъде чуто тук:

Continue reading

Kapka Kassabova: My mission as a writer is healing 

The border area between Bulgaria and Greece (source: Nedret Benzet)

About borders and bridges in Southeast Europe, about the natural and human treasures waiting to be discovered: an interview with Kapka Kassabova, author of the books Border, To The Lake

Smaranda Schiopu & Vladimir Mitev

We spoke with the writer Kapka Kassabova in early March 2022, on the occasion of the Romanian translation of her book, Border. By then the war in neighbouring Ukraine had already been raging for two weeks. We talked about borders, the Balkans, war, but also about the things that unite us in this corner of the world. She reminded me, and she reminds us all, that continuing to be witnesses and offer solidarity is our collective responsibility.

Kapka Kassabova is a multifaceted writer, moving from poetry to fiction and non-fiction, yet she is probably best known for her spellbinding blend of personal and local history travel writing. Originally from Sofia, Bulgaria, she emigrated with her family to New Zealand in the late 1980s and after graduating from university, she started on her own travels and settled in the Scottish Highlands. 

Choosing an occupation previously reserved for men – the travel writer – Kapka Kassabova can sit next to other authors who have made their way to Southeast Europe, such as Mary Edith Durham or Rebecca West. What makes her stand apart is her deeper connection with the mysteries of the Balkans which translate into a more nuanced understanding of the contradictions in this area. 

In 2017, she published the book Border – A Journey To The Edge of Europe, awarded all over Europe. In it, Kassabova embarks on a journey along the border between Bulgaria, Greece and Turkey, documenting the present and the past of the towns and villages at this southeastern end of the former Iron Curtain. Before the collapse of the USSR, many lost their lives trying to reach the dreamy West. Today, part of that border is the border between the European Union and Turkey, another line separating freedom of movement beneficiaries and refugees seeking a better world.

On each side of the current borders, the writer encounters shepherds, former border guards, traders, farmers, refugees or even human traffickers. They talk about lost lives, but also about the symbolic violence of physical boundaries and their effects across generations.

In her most recent book, To The Lake, Kapka Kassabova explores her maternal grandmother’s roots, around lakes Ohrid and Prespa, a geographically contested area, subject of international quarrels among Greece, North Macedonia and Albania. 

This interview was published on 8 April 2022 at the Romanian cultural magazine Scena9.

Continue reading

Cuvintele pot dansa

O ilustr‌ație către cartea Lucana (autor: Violeta Apostolova-Leti)

O povestire de Desislava Kamenova despre străbunica sa Lucana, care vorbește vlahă

Desislava Kamenova

Autoarea  este avocată, are doctoratul în mediere de la Universitatea din Sofia, și are două culegeri de povestiri – “Lucana” și “Gavril”. Această povestire a fost trimisă la blogul “Podul prieteniei” de Desislava Kamenova.

Mai întâi se nasc în inimă și caută un drum prin gât pentru a-şi găsi libertatea. Există, de asemenea, şi unele ce caută în zadar o ieșire. Ele rămân pentru totdeauna în inimă, ca prizonierele unui dor sau ale unei gureri. Uneori le uităm, dar, ca niște copii irascibili,  amintesc de sine atunci când te aștepți cel mai puțin. 

Am deschis fereastra. Am lăsat lumea să intre. Am făcut patul. De câteva zile, caut singura fotografie pe care o am ca o amintire  a ei. Cel mai bun om pe care  l-am cunoscut vreodată. Aceasta e străbunica mea. Se numeşte Lucana. Întotdeauna îmi va plăcea acest nume. Nu am mai întâlnit o altă persoană cu acest nume în afară de ea – bunica Lucana. 

Continue reading

Думите могат да танцуват

Илюстрация към книгата “Лукана” (автор: Виолета Апостолова-Лети)

Разказ на Десислава Каменова за нейната прабаба Лукана, която говори влашки

Десислава Каменова

Авторката е адвокат, има докторат по медиация от Софийския университет и има два сборника с разкази – “Лукана” и “Гаврил”. Настоящият кратък разказ е предоставен на блога “Мостът на приятелството” от Десислава Каменова.

Първо се раждат в сърцето и търсят път през гърлото, за да намерят свободата. Има и такива, които напразно търсят изход. Те остават завинаги в сърцето, като пленници на един копнеж или мъка. Понякога ги забравяме, но те като сърдити деца напомнят за себе си, когато най-малко очакваш. 

Отворих прозореца. Пуснах света вътре. Оправих леглото. От няколко дни търся единствената снимка, която имам като спомен от нея. Най-добрият човек, когото някога съм познавала. Това е прабаба ми. Казва се Лукана. Винаги ще харесвам това име. Така и не срещнах друг човек с това име освен нея – баба Лукана. 

Continue reading

Territorial and minority issues in the history of Bulgarian-Romanian  relationship

Southern Dobrudzha at Kaliakra today (source: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

Under the conditions of the joint membership of Bulgaria and Romania in the European Union after 2007, which expands the opportunities for mutual contacts and cooperation, learning about the conflictual past of territorial and minority issues in bilateral relations is not only a scientific challenge, but also a prerequisite for understanding, explaining and adequately managing contemporary realities.  

Blagovest Njagulov, Institute for Historical Studies, Bulgarian Academy of Sciences

This article is contributed to the Bridge of Friendship blog by the author and has not been published before. It deals with the issues of minorities and the dispute over Dobruja in Bulgarian-Romanian relations until the resolution of the Dobrujan issue.

Introduction

Romanian-Bulgarian relations were formed and developed in the centuries-long process of coexistence and neighbourliness between Bulgarians and Romanians and between their countries. Migratory movements north and south of the Danube and constant contacts are the prerequisites of mutual influences and rapprochement, but also of differentiation and conflict. The processes of creating separate ethnic groups and modern nations in the two communities are interdependent and not confrontational. The geopolitical connection of the inhabited territories, the common Orthodox religion, the intense economic and cultural ties and, above all, the common political interests of national emancipation from the Ottoman Empire conditioned the positive spirit of bilateral relations until 1878. 

On the other hand, the specific features of Bulgarian and Romanian national identity and national development, formed during the transition from medieval to modern times, created the conditions for a clearer differentiation and future competition. The most characteristic of the historically conditioned differences of the Romanians in relation to the Bulgarians are: the preservation of their autonomous status and their earlier state emancipation from the Ottoman Empire; the longer preservation of feudal remnants in agrarian relations; the greater social differentiation and even polarization of Romanian society; the lower degree of education of the broad masses of the population and the more pronounced elitism of the representative culture; the greater experience of the Romanian political elite and its broader ties with the West. On this basis, differences in national mentalities are also noticeable.

Continue reading

Probleme teritoriale şi de minorităţi în istoria relaţiilor bulgaro-române

Dobrogea de Sud la Kaliakra astăzi (sursa: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

În condițiile aderării comune a Bulgariei și României la Uniunea Europeană după 2007, care extinde oportunitățile de contacte și cooperare reciprocă, înțelegerea trecutului conflictual al problemelor teritoriale și minoritare în relațiile bilaterale nu este doar o provocare științifică, ci și o condiție prealabilă pentru a înțelege, explica și gestiona în mod adecvat realitățile contemporane.  

Blagovest Njagulov, Institutul de Cercetări Istorice, Academia Bulgară de Științe

Acest articol este acordat blogului Podul Prieteniei de către autor şi nu a fost publicat  înainte. Abordează problemele minorităților și disputa privind Dobrogea în relațiile bulgaro-române până la rezolvarea problemei dobrogene.

Introducere

Relațiile româno-bulgare s-au format și s-au dezvoltat în procesul de coexistență și vecinătate de secole între bulgari și români și între țările lor. Mișcările migratorii la nord și la sud de Dunăre și contactele constante sunt premisele influențelor reciproce și ale apropierii, dar și ale diferențierii și conflictului. Procesele de creare a unor grupuri etnice separate și a unor națiuni moderne în cele două comunități sunt interdependente și nu au loc pe bază de confruntare. Legătura geopolitică a teritoriilor locuite, religia ortodoxă comună, legăturile economice și culturale intense și, mai ales, interesele politice comune de emancipare națională față de Imperiul Otoman au condiționat spiritul pozitiv al relațiilor bilaterale până în 1878. 

Pe de altă parte, trăsăturile specifice ale identității naționale și ale dezvoltării naționale ale bulgarilor și românilor, formate în timpul tranziției de la epoca medievală la cea modernă, au creat condițiile pentru o diferențiere mai clară și o competiție viitoare. Cele mai caracteristice dintre diferențele condiționate istoric ale românilor în raport cu bulgarii sunt: păstrarea statutului de autonomie și emanciparea lor statală mai timpurie față de Imperiul Otoman; păstrarea mai îndelungită a rămășițelor feudale în relațiile agrare; diferențierea socială mai mare și chiar polarizarea societății românești; gradul mai scăzut de educație a maselor largi ale populației și elitismul mai pronunțat al culturii reprezentative; experiența mai mare a elitei politice românești și legăturile mai largi ale acesteia cu Occidentul. Pe această bază, se remarcă și diferențele dintre mentalitățile naționale.

Continue reading

Териториални и малцинствени проблеми в историята на българо-румънските отношения

Южна Добруджа при н. Калиакра днес (източник: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

В условията на съвместното членство на България и Румъния в Европейския съюз след 2007 г., което разширява възможностите за взаимни контакти и сътрудничество, опознаването на конфликтното минало на териториалните и малцинствените проблеми в двустранните отношения е не само научно предизвикателство, а и предпоставка за разбиране, обяснение и адекватно управление на съвременните реалности.  

Благовест Нягулов, Институт за исторически изследвания, Българска академия на науките

Текстът е предоставен от автора на блога „Мост на приятелството“ и досега не е бил публикуван.  В него се разглеждат проблемите на малцинствата и спорът за Добруджа в българо-румънските отношения до разрешаването на добруджанския въпрос.

Въведение

Българо-румънските отношения се формират и развиват в процеса на продължаващото от векове съжителство и съседство на българи и румънци и на техните държави. Миграционните движения на север и на юг от река Дунав и постоянните контакти са предпоставките за взаимни влияния и сближаване, но и за разграничаване и конфликти. Процесите на създаване на отделни етноси и на модерни нации при двете общности са взаимно свързани и не се извършват на конфронтационна основа. Геополитическата обвързаност на населяваните територии, общата православна религия, интензивните стопански и културни връзки и особено общите политически интереси за национална еманципация спрямо Османската империя обуславят позитивния дух в двустранните отношения до 1878 г. г

От друга страна, формиращите се при прехода от средновековната към модерната епоха специфични особености в националната идентичност и националното развитие на българи и румънци създават условия за по-категорично разграничаване и бъдеща конкуренция. Най-характерните сред исторически обусловените различия на румънците по отношение на българите са: запазването на автономен статут и тяхната по-ранна държавна еманципация спрямо Османската империя; по-дългото съхраняване на феодалните остатъци в техните аграрни отношения; по-силната социална диференциация и дори поляризация на румънското общество; по-ниската степен на образованост на широките маси на населението и по-изразената елитарност на представителната култура; по-големия опит на румънския политически елит и неговите по-широки връзки със Запада. На тази основа се открояват и различията в националните манталитети.

Continue reading

Construirea podurilor: conexiunea Dunării în relațiile bulgaro-române

(sursă: Pixabay, CC0)

Istoria eforturilor Bulgariei și României pentru interconectarea transportului peste Dunăre

Aneta Mihaylova

Institutul de Studii Balcanice şi Centrul de Tracologie – Academia Bulgară de Științe

O versiune anterioară a acestui articol a fost prezentată la comisia istorică mixtă bulgaro-română, al cărei secretar din partea bulgară este autorul. Textul a fost dat exclusiv blogului „Podul prieteniei” și va deveni parte a unei cărți digitale despre relațiile politice bulgaro-române din 1878 până astăzi.

Ideea construirii unui pod peste Dunăre, care să facă legătura între Bulgaria și România, are o istorie lungă și, deși cu intensitate variabilă, a fost permanent prezentă în relațiile bilaterale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent. Dacă nu vrem să ne întoarcem atât de mult în vremea lui Constantin cel Mare, când a fost construit primul pod peste Dunăre care lega oamenii de ambele părți ale râului, ci să ne concentrăm asupra timpurilor mai moderne, problema a fost ridicată în timpul guvernării otomane, și după Războiul Crimeii (1853-56), a devenit o parte integrantă a diplomației și politicii din Balcani și dintr-o serie de țări europene. Construcția unui pod peste Dunăre a fost asociată cu primele planuri de construcție de căi ferate în Imperiul Otoman și implementarea unei legături terestre între Europa de Vest și Centrală cu Peninsula Balcanică, având şi acces la Marea Egee. În 1881, la doar trei ani de la Eliberarea Bulgariei, au fost stabilite primele contacte între principatul bulgar și România, unde s-a discutat despre posibilitatea construirii unui pod peste Dunăre. De atunci, această problemă a devenit unul dintre subiectele constante în relațiile dintre cele două țări vecine, dar s-a dovedit a fi foarte greu de rezolvat și durează mai mult de șapte decenii pentru ca această idee să fie realizată în practică. Aveau să treacă alte șase decenii înainte de a fi construit un al doilea pod peste Dunăre, care să conecteze malurile râurilor bulgare și românești. Negocierile pentru construirea de noi poduri între cele două țări continuă până în prezent, iar perspectivele de succes nu sunt foarte clare.

Continue reading