花田「喜」事 – 保加利亞Rose Festival

rose_pick01-700
花田「喜」事 – 保加利亞Rose Festival 

本文最初發佈於中國旅遊博客travelogbook.com,並經作者同意在此重新發表。

Chapman Wong,travelogbook.com

像荷蘭會想起鬱金香,日本會聯想到櫻花,那保加利亞最深植民心的,一定是玫瑰,而每年差不多這時候,在當地Kazanlak這個又稱為Valley of Roses的小鎮,都會舉行玫瑰節(Rose Festival),藉着花香引來全球旅人。

Continue reading “花田「喜」事 – 保加利亞Rose Festival”

Advertisements

The Bulgarian Rose Festival in Kazanlak

rose_pick01-700
The festival of rose in Kazanlak (foto: travelogbook.com)

This article was published originally on the Chinese travel blog travelogbook.com and is republished here with the consent of the author.

Chapman Wong, travelogbook.com

If we think about the Netherlands as the land of tulips, if Japan is associated with cherry blossoms, then Bulgaria’s most deeply rooted flower must be roses. In the beginning of summer every year, in the town of Kazanlak, the center of the Valley of Roses, the Rose Festival is held. Through the fragrance of flowers the festival attracts travellers around the world.

Continue reading “The Bulgarian Rose Festival in Kazanlak”

Festivalul trandafirilor din Kazanlâk, Bulgaria

rose_pick01-700
Festivalul trandafirilor din Kazanlâk (foto: travelogbook.com)

Acest articol a fost publicat originar pe blogul chinezesc de călătorii travelogbook.com şi este preluată aici cu acordul autorului. 

Chapman Wong, travelogbook.com

Dacă ne gândim la Olanda ca la ţara lalelelor, dacă asociem Japonia cu florile de cireş, atunci floarea ce caracterizează cel mai bine Bulgaria nu poate fi alta decât trandafirul. În fiecare an, la începutul verii, în oraşul Kazanlâk, care este centrul Văii Trandafirilor, are loc un festival al trandafirului. Aroma petalelor și ineditul festivalului atrag călători din toată lumea.

Continue reading “Festivalul trandafirilor din Kazanlâk, Bulgaria”

Фестивалът на българската роза в Казанлък

rose_pick01-700
Празникът на розата (снимка: travelogbook.com)

Тази статия бе публикувана първоначално на китайския туристически блог travelogbook.com и е препечатана тук със съгласието на автора си.

Чапман Уонг, travelogbook.com

Ако мислим за Холандия като за земята на лалетата, ако асоциираме Япония с вишневия цвят, то най-характерното цвете за България трябва да бъде розата. Всяка година в началото на лятото в град Казанлък, в центъра на Розовата долина, се провежда Фестивал на розата. Ароматът на цветето привлича пътешественици от целия свят…

Continue reading “Фестивалът на българската роза в Казанлък”

Epoca lui Liviu Dragnea în politica românească s-a terminat

dragnea-700x350
Liviu Dragnea (foto: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Rezultatele din alegerile europarlamentare şi din referendumul despre justiţie dă un semn clar că formula actuală a guvernării din Bucureşti este nedorită de majoritatea românilor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 27 mai 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. 

După alegerile europarlamentare politica românească trăiește un nou moment de cotitură. Stânga a pierdut dur, iar dreapta este noua stea ce se afirmă. Conform rezultatelor parțiale oferite de BEC, PNL a primit 26,95% din voturi, iar PSD a obținut doar 23,44% (cu peste 20 de procente mai puțin decât rezultatul câștigător de la parlamentarele din 2016). Un alt partid de opoziție, Alianța 2020 (ce reunește oamenii fostului euro-comisar şi premier tehnocrat Dacian Cioloș plus partidul celor tineri din politica românească, Uniunea Salvați România) a primit 20,08% din voturi. Vor mai câștiga mandate partidul lui Victor Ponta, Pro România (6,74%), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,62%) şi partidul fostului președinte, Traian Băsescu (Partidul Mișcarea Populară, cu 5,42%). Partidului partener al social-democraților, ALDE, nici măcar nu a trecut pragul electoral. Pentru ca bucuria să fie completă pentru alegătorii de dreapta, luni după alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3,5 ani închisoare, fiind acuzat de angajări fictive la direcția de protecție socială Teleorman. Simplu spus, cariera politică a liderului pesedist s-a terminat.

Rezultatele actuale sunt rezultatul mobilizării incredibile a clasei urbane mijlocii la pachet cu demobilizarea unei părți consistente a electoratului social-democrat. Politologul Florin Grecu a precizat pentru blogul Podul Prieteniei că o parte din primarii Partidului Social Democrat au fost nemulțumiți de conducerea centrală a partidului din cauza finanțării insuficiente a proiectelor lor. Iată de ce nu este exclus ca în plan local primarii să fi exercitat o influență în sprijinul adversarilor PSD. Dragnea însuși a declarat în noaptea electorală că a simțit o anumită abandonare a lui. Evident că şi-a dat seamă că atitudinile împotriva lui din partid se multiplică și se întăresc, neavând iluzii în privința rezultatului final. În același timp, partidele de dreapta, PNL, care este membru al Partidului Popular European şi Alianța 2020, care a integrat curente diferite proeuropene şi pro-piață, şi-au organizat bine campania prin structurile lor locale. Rolul tinerilor din USR, care întrețin la foc mărunt o retorică anticomunistă, a fost foarte vizibil. Fără milă PSD şi liderul său au fost supuși din toate direcțiile la un tir de critici virulente.

Victoria forțelor de dreaptă şi ieșirea din politică a lui Liviu Dragnea înseamnă că în curând va fi găsită o nouă formulă a puterii. În ecuația guvernării va intra PNL, la care probabil se vor atașa și partidele mai mici precum Pro România sau PMP. Probabil că Alianța 2020 va susține un astfel de guvern fără a face parte din acordul de guvernare. Nu este clar în ce măsură votanții PNL, care este unul din partidele vechi, fiind în alianță chiar și cu PSD în trecutul apropiat, şi cei ai Alianței 2020, care pretind că fac politică de un alt tip, ar accepta o coaliție. În același timp, alegătorul român a arătat clar că în prezent caută o formulă de guvernare care este diferită de cea aplicată de PSD din 2017 încoace.

Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât încurajator pentru susținătorii PNL şi cei al Alianței 2020. Ei sunt mândri de votul proeuropean ce a dus la schimbarea balanței politice din țară. Se bucură că PSD, considerat un partid al trecutului şi al înapoierii, pierde. Electoratul tradițional al social-democraților – oamenii din satele şi orașele mai mici, precum şi angajații din sectorul de stat, se uită cu anxietate la viitor. Le este frică că va fi aplicată o nouă politică de austeritate, că vor pierde unele avantaje fiscale şi sociale primite în timpul PSD. Speranțele lor se leagă de faptul că interesele lor vor fi apărate într-o Românie în care elitele urbane tradiționale au acces mai facil la pârghiile puterii. Este evident însă că oamenii lui Liviu Dragnea au pierdut o parte importantă din electoratul lor – locuitorii urbani din clasa de mijloc, oamenii cu profesii intelectuale. Probabil că pentru ei a fost o umilință să fie guvernați de un premier precum Viorică Dăncilă. Mai există cel puțin o nuanță în ceea ce privește reflecțiile despre vot. Politologul Aurelian Giugăl notează că România este (de facto) de mult o semicolonie (cum a mai și fost succesiv în istorie), iar rezultatele de la urne reflectă balanța reală de putere din plan intern şi extern.

În ziua alegerilor europene în România a avut loc şi un referendum privind reformele din justiție. Răspunsurile de la întrebări trebuiau să meargă în sensul încetării practicii ordonanțelor de urgență în ceea ce privește reforma legilor judiciare şi să blocheze orice ipotetică încercare de a fi introduse amnistia şi grațierea celor inculpați pentru corupție.

În condițiile balanței politice după euro-vot, astfel de încercări probabil că nu vor mai exista. Justiția românească a suferit în ultimii doi ani şi jumătate – nu doar din cauza reformelor legislative, ci şi din cauza dezvăluirilor despre abuzurile din timpul epocii de aur” a anticorupției, când Laura Koveşi a fost în fruntea DNA. O întoarcere în trecutul epocii de aur este improbabilă, formarea așteptată a unei majorități noi probabil că va duce reforma justiției într-o nouă direcție, diferită de cea urmărită în ultimii doi ani şi jumătate. Asta este un semn bun pentru președintele Klaus Iohannis, acum la jumătate de an distanță de alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2019. Rămâne acum de văzut care va fi formula guvernării, în stare să-i satisfacă pe cât mai mulți români.

Citeşte în limba bulgară!

Епохата на Ливиу Драгня в румънската политика приключи

dragnea-700x350
Ливиу Драгня (снимка: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Резултатите от евровота и проведения паралелно с него референдум за правосъдието дават ясен знак, че досегашната формула на управлението в Букурещ е нежелана от мнозинството румънци

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 27 май 2019 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

След евровота румънската политика изживява пореден повратен момент. Левите губят тежко, а десните се утвърждават категорично. Според частичните резултати на Централното изборно бюро опозиционната Националнолибералната партия получава 26,95% от гласовете. Управляващата Социалдемократическа партия взема 23,44% (с над 20% под успешния ѝ резултат от парламентарните избори през 2016 г.). Друга опозиционна формация – Съюз 2020 (събрал хората на бившия еврокомисар и премиер технократ Дачиан Чолош с партията на младите в румънската политика Съюза „Спасете Румъния“), получава 20,08%. Евродепутати изпращат още партията на Виктор Понта Pro România, която взе 6,74%, Демократичния съюз на унгарците в Румъния (6,62%) и партията на бившия президент Траян Бъсеску (Партия на народното движение) – 5,42%. Коалиционният партньор на социалдемократите АЛДЕ, не прескача изборната бариера. За да бъде радостта на десните избиратели пълна, в понеделника след изборния ден лидерът на Социалдемократическата партия Ливиу Драгня бе осъден ефективно на 3,5 години затвор по обвинения във фиктивни назначения в службата по социална грижа в окръг Телеорман. Това означава край на неговата политическа кариера.

Continue reading “Епохата на Ливиу Драгня в румънската политика приключи”

Mirela Petrescu: Avem nevoie de un centru cultural bulgar la Bucureşti

petrescu-radio-700x350
Mirela Petrescu (foto: Mirela Petrescu)

Interviu cu jurnalista de origine bulgară, unul dintre redactorii de bulgară de la Radio Romania – despre experienţa ei de traducător la întâlnirile bilaterale dintre politicienii români si bulgari de rang înalt, despre tendinţele existente şi interesul reciproc al romanilor vizavi de bulgari, despre starea actuală a minorităţii bulgare din Romania şi despre nevoia de legături culturale mai intense, precum şi de legături interumane mai apropiate între romani şi bulgari

Vladimir Mitev

Mirela Petrescu este jurnalist la Societatea Romană de Radiodifuziune, specializată în limba bulgară, cultura şi realităţile bulgăreşti. La jumătatea anilor ’90, este absolventă a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, iar apoi urmează o carieră de succes ca jurnalist şi traducător, de remarcat fiind faptul că în ultimii ani traduce la întalnirile bilaterale oficiale între state la cel mai înalt nivel. Ea a tradus şi declaraţiile oficiale ale premierului bulgar, Boiko Borisov, pe cele ale omologului său roman, Viorica Dăncilă, în timpul vizitei Guvernului bulgar la Bucureşti, la sfarşitul lunii martie 2019. Cu această ocazie, blogul „Podul Prieteniei” a făcut un interviu cu Mirela Petrescu.

Continue reading “Mirela Petrescu: Avem nevoie de un centru cultural bulgar la Bucureşti”