Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile

ruxandra-lambru-700x350
Ruxandra Lambru (foto: Ruxandra Lambru)

Specializată în limbi slave de sud, Ruxandra Lambru de la Universitatea din București ne-a acordat un interviu în care vorbește despre experiențele sale de lector străin în universitățile din Bulgaria și despre relațiile academice și umane dintre români și bulgari

Vladimir Mitev

Ruxandra Lambru este lector universitar doctor la Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Între 2010 și 2017 a fost lector de limba română la Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria. Cunoaște limbile sârbă, croată, macedoneană, bulgară. Domeniile sale de interes sunt lingvistica, paleografia slavo-română, epigrafia, limbile slave de sud. Ca specialist în paleografie slavă și chirilică, a colaborat la mai multe proiecte ale Institutului de Arte ”George Oprescu”, ale Universității Naționale de Arte și ale Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”.

Continue reading “Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile”

Advertisements

Руксандра Ламбру: Насърчавам истински заинтересованите от България румънци да преодолеят предразсъдъците си

ruxandra-lambru-700x350
Руксандра Ламбру (снимка: Руксандра Ламбру)

В това интервю специалистката по южнославянски езици от Букурещкия университет Руксандра Ламбру говори за своя опит като чуждестранен преподавател в България и за академичните и човешки връзки между румънци и българи

Владимир Митев

Доктор Руксандра Ламбру е университетски преподавател в катедра „Руска и славянска филология” във Факултета за чуждестранни езици и литератури на Букурещкия университет. Между 2010 и 2017 година е била лектор по румънски език във Великотърновския университет. Владее сръбски, хърватски, български и македонски език. Интересува се от лингвистика, славяно-румънска палеография, епиграфия, южнославянски езици. Като специалист по славянска палеография е сътрудничила в много проекти на Института за изкуство „Джордже Опреску”, на Националния художествен университет и на Историческия университет „Николае Йорга”.

Continue reading “Руксандра Ламбру: Насърчавам истински заинтересованите от България румънци да преодолеят предразсъдъците си”

Laura Koveşi către cetăţenii: ”Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!”

kovesi-revocare-700
Laura Koveşi (foto: Baricada)

Redefinirea anticorupţiei româneşti continuă, preşedintele român semnân decretul pentru revocarea şefei DNA

Acest articol a fost publicat pe 9 iulie 2018 pe site-ul Baricada.  

”Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!”, acestea au fost ultimele cuvinte ale Laurei Kovesi din conferinţa de presă ce a urmat anunțului președintelui, ea declarând că începând de astăzi nu va mai conduce Direcţia Naţională Anticorupţie. Cu câteva ore mai devreme, preşedintele Klaus Iohannis, considerat un susţinator al lui Kovesi, a semnat decretul de revocare din funcţie a şefei DNA. Decizia preşedintelui a fost făcută la o lună după ce Curtea Constituţională a stipulat că omul de stat trebuie să ducă la îndeplinire cerinţa ministrului justiţiei, Tudorel Toader, şi să semneze ordinul de revocare al Laurei Kovesi. În februarie 2018, Toader a cerut revocarea procuroarei şef pe baza unui document cu 20 concluzii, printre care abordarea excesiv de autoritară la locul de muncă, implicarea în activitatea procurorilor subordonaţi, prioritizarea dosarelor pe baza influenţei lor mediatice etc. Fiindcă Iohannis întarzia cu decizia, socialdemocraţii de la putere intenționau să declanşează procedura de suspendare a președintelui. Conflictul între social-democraţi şi aliaţii lor liberali,pe de o parte, şi susţinatorii luptei anticorupţiei, între care preşedintele Iohannis şi Kovesi, pe de altă parte, domină peizajul politic din ultimul an şi jumătate.

Continue reading “Laura Koveşi către cetăţenii: ”Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!””

Лаура Кьовеши към гражданите: „Корупцията може да бъде победена! Не се предавайте!“

kovesi-revocare-700
Лаура Кьовеши (снимка: Барикада)

Предефинирането на румънската борба с корупцията продължава, след като румънският президент Клаус Йоханис подписа декрет за отстраняването на шефката на Националната дирекция „Антикорупция“.

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 9 юли 2018 г. на сайта “Барикада”.

„Корупцията може да бъде победена! Не се предавайте!“, бяха последните думи на Лаура Кьовеши от пресконференцията, на която тя обяви, че от днес няма да бъде повече ръководител на Националната дирекция „Антикорупция“. Няколко часа по-рано президентът Клаус Йоханис, считан за поддръжник на Кьовеши, подписа декрет, с който я отстранява от длъжността ѝ.

Решението на президента дойде месец, след като Конституционният съд постанови, че държавният глава трябва да изпълни искането на министъра на правосъдието Тудорел Тоадер и да подпише заповедта за отстраняването на Кьовеши. През февруари Тоадер поиска уволнението на прокурорката на базата на свой документ с 20 заключения, сред които прекомерно авторитарен подход в работата, намеса в дейността на подчинените прокурори, отдаване на приоритет на съдебните дела и обвиненията на базата на медийното им въздействие и други. Тъй като Йоханис се бавеше с решението си, управляващите социалдемократи заявиха, че обмислят да стартират процедура за неговия импийчмънт. Конфликтът между социалдемократите и техните съюзници либерали от една страна и привържениците на борбата с корупцията, сред които президиентът Йоханис и Кьовеши, доминираше политическия пейзаж през последната година и половина.

Continue reading “Лаура Кьовеши към гражданите: „Корупцията може да бъде победена! Не се предавайте!“”

Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea

lina-700x350
Lina Ghergova (foto: Lina Ghergova)

Interviu cu antropologul de la Academia Bulgară de Ştiinţe despre locurile şi comunităţile bulgăreşti din România, despre relaţiile româno-bulgare şi despre viaţa în ţara vecina din nord

Vladimir Mitev

Conferenţiar doctor Lina Ghergova lucrează la secţia ”Antropologia tradiţiilor verbalede la Institutul pentru etnologie şi folcoristică cu Muzeul Etnografic de lângă Academia Bulgară de Ştiinţe. S-a născut în Plovdiv în 1981. A absolvit Etnologie, Filologie Bulgară şi Comunicaţie Interculturală la Universitatea din Plovdiv. A obţinut doctoratul la fostul Institut de folcloristică în 2009 cu lucrarea de doctorat cu subiectul ”Stereotipuri etnice în cultura cotidiană”, publicată cu grant în 2012 (Sofia, Editura Paradigma).

A specializat în Austria, Italia şi Slovacia. În perioada 2010-2012 lucrează la Muzeul de Literatura Estoniană din Tartu ca bursieră a programului ”Marie Curie” – cel mai prestigios program european pentru cercetatori individuali. În 2013 câştigă premiul ”Savant tănâr al Academiei de Ştiinţe Bulgare” în domeniul Moştenirea cultural-istorică şi identitatea naţională. Cercetătoarea a predat cursuri de lectură la universităţile din Plovdiv, Sofia şi Kaunas (Lituania).

Din 2014 locuieşte în România. Continuă să lucreze pe teme despre caracterul naţional al sărbătorilor din Europa postsocialistă, sărbătorile de calendar tradiţionale şi contemporane, construirea moştenirii naţional-culturale peste hotare. În cadrul unor proiecte, a realizat cercetări în zeci de localităţi din Bulgaria, Austria, Slovacia, Estonia, Turcia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, SUA şi România.

Continue reading “Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea”

Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското

lina-700x350
Лина Гергова (снимка: Лина Гергова)

Интервю с антрополога от БАН за българските места в и българските общности в Румъния, за българо-румънските отношения и за живота в северната съседка

Владимир Митев

Гл.ас. д-р Лина Гергова работи в секция „Антропология на словесните традиции“ на Института за етнология и фолклористика с Етнографски музей при Българската академия на науките. Родена е в Пловдив през 1981 г., завършва Етнология, Българска филология и Интеркултурна комуникация. В бившия Институт за фолклор през 2009 г. придобива докторска степен с дисертация на тема „Етнически стереотипи във всекидневната култура“, издадена с грант през 2012 г. (София: Парадигма).

Специализирала е в Австрия, Италия и Словакия. През 2010-2012 г. работи в Естонския литературен музей в Тарту като стипендиант по най-престижната европейска програма за индивидуални учени „Мария Кюри“,. През 2013 г. печели наградата „Млад учен на БАН“ в направлението „Културно-историческо наследство и национална идентичност“. Водила е лекционни курсове в Пловдивския и в Софийския университет, както и в Каунас, Литва.

От 2014 г. живее в Румъния. Продължава да работи по теми като национална празничност в постсоциалистическа Европа, традиционна и съвременна календарна празничност, нови български мигрантски общности и културно наследство в миграция, конструиране на национално културно наследство зад граница. В рамките на различни проекти е провеждала изследвания в десетки селища в България, в Австрия, Словакия, Естония, Турция, Гърция, Франция, Великобритания, Ирландия, САЩ и Румъния.

Continue reading “Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското”

Mihai Bătrânu: Îmi doresc ca într-o zi să văd Bulgaria și de pe vârful Musala, de la înălțimea de 2925 de metri

batranu-700x350
Mihai Bătrânu în faţa unui bilbord care promovează concertul grupurilor de rock din Sofia (foto: Mihai Bătrânu)

Fondatorul blogului românesc “Bulgarikon” despre cultura și limba bulgară a acordat acest interviu blogului ”Podul Prieteniei”

Mihai Bătrânu este fondatorul blogului ”Bulgarikon”, prin care încearcă să-și ajute concetățenii să cunoască Bulgaria, împlinindu-și totodată și propria sa curiozitate cu privire la ţara vecină. IT-istul în vârstă de 41 de ani s-a născut și locuiește în Bucureşti. Și-a înființat blogul în vara anului 2013. Interesul lui pentru Bulgaria este unul vechi. Ca mulţi alți români, a urmărit programele Televiziunii Naționale Bulgare în copilărie și și-a însușit diverse cuvinte și propoziții din limba bulgară. După mulți ani, într-o călătorie la Bansko, Mihai descoperă că înțelege multe cuvinte bulgărești și decide să înceapă să învețe cât mai bine bulgara. Programatorul călătorește deseori ca turist – nu doar în Bulgaria, ci și în lume. Îi place să gătească şi să cunoască diverse culturi prin hrana și limba lor. Ascultă muzică rock și învață să cânte la chitară bass. Este căsătorit și are un copil.

Continue reading “Mihai Bătrânu: Îmi doresc ca într-o zi să văd Bulgaria și de pe vârful Musala, de la înălțimea de 2925 de metri”