Epoca lui Liviu Dragnea în politica românească s-a terminat

dragnea-700x350
Liviu Dragnea (foto: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Rezultatele din alegerile europarlamentare şi din referendumul despre justiţie dă un semn clar că formula actuală a guvernării din Bucureşti este nedorită de majoritatea românilor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 27 mai 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. 

După alegerile europarlamentare politica românească trăiește un nou moment de cotitură. Stânga a pierdut dur, iar dreapta este noua stea ce se afirmă. Conform rezultatelor parțiale oferite de BEC, PNL a primit 26,95% din voturi, iar PSD a obținut doar 23,44% (cu peste 20 de procente mai puțin decât rezultatul câștigător de la parlamentarele din 2016). Un alt partid de opoziție, Alianța 2020 (ce reunește oamenii fostului euro-comisar şi premier tehnocrat Dacian Cioloș plus partidul celor tineri din politica românească, Uniunea Salvați România) a primit 20,08% din voturi. Vor mai câștiga mandate partidul lui Victor Ponta, Pro România (6,74%), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,62%) şi partidul fostului președinte, Traian Băsescu (Partidul Mișcarea Populară, cu 5,42%). Partidului partener al social-democraților, ALDE, nici măcar nu a trecut pragul electoral. Pentru ca bucuria să fie completă pentru alegătorii de dreapta, luni după alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3,5 ani închisoare, fiind acuzat de angajări fictive la direcția de protecție socială Teleorman. Simplu spus, cariera politică a liderului pesedist s-a terminat.

Rezultatele actuale sunt rezultatul mobilizării incredibile a clasei urbane mijlocii la pachet cu demobilizarea unei părți consistente a electoratului social-democrat. Politologul Florin Grecu a precizat pentru blogul Podul Prieteniei că o parte din primarii Partidului Social Democrat au fost nemulțumiți de conducerea centrală a partidului din cauza finanțării insuficiente a proiectelor lor. Iată de ce nu este exclus ca în plan local primarii să fi exercitat o influență în sprijinul adversarilor PSD. Dragnea însuși a declarat în noaptea electorală că a simțit o anumită abandonare a lui. Evident că şi-a dat seamă că atitudinile împotriva lui din partid se multiplică și se întăresc, neavând iluzii în privința rezultatului final. În același timp, partidele de dreapta, PNL, care este membru al Partidului Popular European şi Alianța 2020, care a integrat curente diferite proeuropene şi pro-piață, şi-au organizat bine campania prin structurile lor locale. Rolul tinerilor din USR, care întrețin la foc mărunt o retorică anticomunistă, a fost foarte vizibil. Fără milă PSD şi liderul său au fost supuși din toate direcțiile la un tir de critici virulente.

Victoria forțelor de dreaptă şi ieșirea din politică a lui Liviu Dragnea înseamnă că în curând va fi găsită o nouă formulă a puterii. În ecuația guvernării va intra PNL, la care probabil se vor atașa și partidele mai mici precum Pro România sau PMP. Probabil că Alianța 2020 va susține un astfel de guvern fără a face parte din acordul de guvernare. Nu este clar în ce măsură votanții PNL, care este unul din partidele vechi, fiind în alianță chiar și cu PSD în trecutul apropiat, şi cei ai Alianței 2020, care pretind că fac politică de un alt tip, ar accepta o coaliție. În același timp, alegătorul român a arătat clar că în prezent caută o formulă de guvernare care este diferită de cea aplicată de PSD din 2017 încoace.

Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât încurajator pentru susținătorii PNL şi cei al Alianței 2020. Ei sunt mândri de votul proeuropean ce a dus la schimbarea balanței politice din țară. Se bucură că PSD, considerat un partid al trecutului şi al înapoierii, pierde. Electoratul tradițional al social-democraților – oamenii din satele şi orașele mai mici, precum şi angajații din sectorul de stat, se uită cu anxietate la viitor. Le este frică că va fi aplicată o nouă politică de austeritate, că vor pierde unele avantaje fiscale şi sociale primite în timpul PSD. Speranțele lor se leagă de faptul că interesele lor vor fi apărate într-o Românie în care elitele urbane tradiționale au acces mai facil la pârghiile puterii. Este evident însă că oamenii lui Liviu Dragnea au pierdut o parte importantă din electoratul lor – locuitorii urbani din clasa de mijloc, oamenii cu profesii intelectuale. Probabil că pentru ei a fost o umilință să fie guvernați de un premier precum Viorică Dăncilă. Mai există cel puțin o nuanță în ceea ce privește reflecțiile despre vot. Politologul Aurelian Giugăl notează că România este (de facto) de mult o semicolonie (cum a mai și fost succesiv în istorie), iar rezultatele de la urne reflectă balanța reală de putere din plan intern şi extern.

În ziua alegerilor europene în România a avut loc şi un referendum privind reformele din justiție. Răspunsurile de la întrebări trebuiau să meargă în sensul încetării practicii ordonanțelor de urgență în ceea ce privește reforma legilor judiciare şi să blocheze orice ipotetică încercare de a fi introduse amnistia şi grațierea celor inculpați pentru corupție.

În condițiile balanței politice după euro-vot, astfel de încercări probabil că nu vor mai exista. Justiția românească a suferit în ultimii doi ani şi jumătate – nu doar din cauza reformelor legislative, ci şi din cauza dezvăluirilor despre abuzurile din timpul epocii de aur” a anticorupției, când Laura Koveşi a fost în fruntea DNA. O întoarcere în trecutul epocii de aur este improbabilă, formarea așteptată a unei majorități noi probabil că va duce reforma justiției într-o nouă direcție, diferită de cea urmărită în ultimii doi ani şi jumătate. Asta este un semn bun pentru președintele Klaus Iohannis, acum la jumătate de an distanță de alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2019. Rămâne acum de văzut care va fi formula guvernării, în stare să-i satisfacă pe cât mai mulți români.

Citeşte în limba bulgară!

Advertisements

Епохата на Ливиу Драгня в румънската политика приключи

dragnea-700x350
Ливиу Драгня (снимка: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Резултатите от евровота и проведения паралелно с него референдум за правосъдието дават ясен знак, че досегашната формула на управлението в Букурещ е нежелана от мнозинството румънци

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 27 май 2019 г. на българската секция на сайта “Барикада”. 

След евровота румънската политика изживява пореден повратен момент. Левите губят тежко, а десните се утвърждават категорично. Според частичните резултати на Централното изборно бюро опозиционната Националнолибералната партия получава 26,95% от гласовете. Управляващата Социалдемократическа партия взема 23,44% (с над 20% под успешния ѝ резултат от парламентарните избори през 2016 г.). Друга опозиционна формация – Съюз 2020 (събрал хората на бившия еврокомисар и премиер технократ Дачиан Чолош с партията на младите в румънската политика Съюза „Спасете Румъния“), получава 20,08%. Евродепутати изпращат още партията на Виктор Понта Pro România, която взе 6,74%, Демократичния съюз на унгарците в Румъния (6,62%) и партията на бившия президент Траян Бъсеску (Партия на народното движение) – 5,42%. Коалиционният партньор на социалдемократите АЛДЕ, не прескача изборната бариера. За да бъде радостта на десните избиратели пълна, в понеделника след изборния ден лидерът на Социалдемократическата партия Ливиу Драгня бе осъден ефективно на 3,5 години затвор по обвинения във фиктивни назначения в службата по социална грижа в окръг Телеорман. Това означава край на неговата политическа кариера.

Continue reading “Епохата на Ливиу Драгня в румънската политика приключи”

Mirela Petrescu: Avem nevoie de un centru cultural bulgar la Bucureşti

petrescu-radio-700x350
Mirela Petrescu (foto: Mirela Petrescu)

Interviu cu jurnalista de origine bulgară, unul dintre redactorii de bulgară de la Radio Romania – despre experienţa ei de traducător la întâlnirile bilaterale dintre politicienii români si bulgari de rang înalt, despre tendinţele existente şi interesul reciproc al romanilor vizavi de bulgari, despre starea actuală a minorităţii bulgare din Romania şi despre nevoia de legături culturale mai intense, precum şi de legături interumane mai apropiate între romani şi bulgari

Vladimir Mitev

Mirela Petrescu este jurnalist la Societatea Romană de Radiodifuziune, specializată în limba bulgară, cultura şi realităţile bulgăreşti. La jumătatea anilor ’90, este absolventă a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, iar apoi urmează o carieră de succes ca jurnalist şi traducător, de remarcat fiind faptul că în ultimii ani traduce la întalnirile bilaterale oficiale între state la cel mai înalt nivel. Ea a tradus şi declaraţiile oficiale ale premierului bulgar, Boiko Borisov, pe cele ale omologului său roman, Viorica Dăncilă, în timpul vizitei Guvernului bulgar la Bucureşti, la sfarşitul lunii martie 2019. Cu această ocazie, blogul „Podul Prieteniei” a făcut un interviu cu Mirela Petrescu.

Continue reading “Mirela Petrescu: Avem nevoie de un centru cultural bulgar la Bucureşti”

Мирела Петреску: Има нужда от български културен център в Букурещ

petrescu-radio-700x350
Мирела Петреску (снимка: Мирела Петреску)

Интервю с румънската журналистка от български произход, един от двамата редактори които отговарят за новините от България в Румънското национално радио – за опита й на преводач на срещите между високопоставени български и румънски политици, за нагласите и интереса на румънците и на българите едни към други, за състоянието на българското малцинство в Румъния и за необходимостта от по-интензивни културни и междучовешки връзки между румънци и българи

Владимир Митев

Мирела Петреску е журналист от Румънското национално радио, който се е специализирал в опознаването на български език, култура и реалности. В средата на 90-те години тя завършва Журналистика в Софийския университет. Следва успешна кариера на журналист и преводач, като през последните години Мирела превежда на българо-румънските междудържавни срещи на най-високо ниво. Тя бе преводачът и по време на официалните изявления на българския премиер Бойко Борисов и румънската му колежка Виорика Дънчила при посещението на българското правителство в Букурещ в края на март 2019 г. По този повод блогът “Мостът на приятелството” направи интервю с Мирела Петреску.

Continue reading “Мирела Петреску: Има нужда от български културен център в Букурещ”

Doru Popovici: Noi, românii şi bulgarii, merităm mai mare respect

Ognean Stamobliev într-o convorbire cu marele compozitor român, care s-a stins din viaţă în martie 2019

Ognean Stamboliev

Doru Popovici (1932-2019) – o personalitate bogată, renaşcentistă, care s-a stins din viaţă recent, a fost unul dintre cei mai importanţi compozitori şi muzicologi din vecina de nord. Ani de zile am ascultat emisiunile lui frumoase la Radio Bucureşti, şi am admirat nu numai marea lui erudiţie şi cultură, ci şi generositatea şi nobleţea cu care el prezenta personalităţi şi fenomene din muzica românească şi mondială. Doru Popovici a fost un prieten fidel al culturii bulgare – el nu o dată a prezentat în emisiunile sale muzica şi muzicienii bulgari.

Acest interviu a fost acordat blogului Podul Prieteniei de Ognean Stamboliev, care a dorit să reamintească despre personalitatea lui Doru Popovici. Convorbirea cu compozitorul român a apărut şi în alte media bulgăreşti – precum revista ”Scriitor bulgar” în anul 2013. 

Continue reading “Doru Popovici: Noi, românii şi bulgarii, merităm mai mare respect”

Дору Попович: Българите и румънците заслужаваме по-голямо уважение

Огнян Стамболиев в разговор с големия румънски композитор, който почина през март 2019 г.

Огнян Стамболиев

Личност богата, ренесансова, Дору Попович (1932 – 2019 г.), който почина наскоро, бе сред водещите композитори и музиковеди в северната ни съседка. Години съм слушал неговите прекрасни музикални предавания по Радио Букурещ и съм се възхищавал не само от огромната му ерудиция и култура, но и от щедростта и благородството, с които представя личности и явления от румънската и световната музика. Дору Попович е верен приятел на нашата култура – в своите радиопредавания той неведнъж е представял българската музика и музиканти.

Интервюто бе предоставено на блога “Мостът на приятелството” от Огнян Стамболиев, в опит да се припомни за личността на Дору Попович. Разговорът с румънския композитор е излизал и в други български медии – например в сп. “Български писател” през 2013 г

Continue reading “Дору Попович: Българите и румънците заслужаваме по-голямо уважение”

Festivalul ”Zilelor Muzicii din Martie” din Ruse s-a încheiat triumfal în Bucureşti

800px-Ateneul_Român_-_Interior_Sala
Ateneul din Bucureşti, pentru construcţia căruia în anul 1886 bulgarul Evloghi Gheorghiev a donat suma de 200 000 de lei de aur (foto: Mihai Petre, CC BY-SA 3.0 România)

Svetlin Rusev, Emil Tabakov şi Orchestra de Festival au câştigat admiraţiile publicului bucureştean

Ognean Stamboliev, Bucureşti

Ediţia a 59-a din anul acesta a celui mai prestigios forum de muzică clasică din Bulgaria, Festivalul Zilelor Muzicii din Martie”, şi-a încântat publicul cu o serie de 30 de concerte, cu un total de 650 de participanţi, la un nivel foarte înalt, cu mari muzicieni şi ansambluri din 17 ţări ale lumii. Festivalul este fondat de neuitatul creator al culturii bulgare, Ilia Temkov (1923- 2002), şi condus dibace şi la scară mare de mizicologul Iva Chavdarova.  Noutatea cea mare a fost că acest an Festivalul s-a încheiat la Bucureşti, unde Orchestra de Festival a fost invitată să prezinte concertul final în cadrul programului cultural cu ocazia Preşedinţiei Române a Consiliului UE.

Continue reading “Festivalul ”Zilelor Muzicii din Martie” din Ruse s-a încheiat triumfal în Bucureşti”