The Romanian recovery and resilience plan is the linchpin in the government of the “old parties”

Romania will receive 29,2 bilion euro within the recover and resilience plan. It is expected to elevate her to the status of a middle-ranking EU country (source: screenshot, Ministry of Investment and European Projects)

Vladimir Mitev was a guest on the Bulgarian TV Europe in a conversation about the newly formed Romanian government of General Nicolae Ciuca, about the Romanian recovery and resilience plan, about the Bulgarian-Romanian economic and human relations

Dimitar Vuchev

This text is a transcription of the interview for the Business Diary programme, which was broadcast live on 30 November 2021 on TV Europe (Bulgaria). The video was provided to the blog “The Bridge of Friendship” by TV Europe.

The interview is subtitled in English

Planul de redresare și rezilienţă al României este pivotul în guvernarea “partidelor vechi”

România plănuieşte să fie o ţară la nivel mediu european după realizarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (sursă: screenshot, Mnisterul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)

Vladimir Mitev a fost invitat la televiziunea bulgară Europa într-o discuție despre noul guvern român al generalului Nicolae Ciucă, despre planul de redresare și rezilienţă al României, despre relațiile economice și umane bulgaro-românești.

Dimitar Vuchev

Acest text este o transcriere a interviului pentru emisiunea Business Daily, difuzată în direct la data de 30 noiembrie 2021 pe Europa TV (Bulgaria). Videoclipul a fost furnizat blogului “Podul Prieteniei” de către Europa TV.

Interviul e subtitrat în limba română

Румънският план за възстановяване и устойчивост е свързващия елемент в правителството на “старите партии”

Румъния ще получи 29,2 млрд. евро по линия на Националния план за възстановяване и устойчивост (източник: скрийншот, Министерство на инвестициите и на европейските проекти)

Владимир Митев гостува на българската телевизия “Европа” в разговор за новосформираното румънско правителство на генерал Николае Чука, за румънския план за възстановяване и устойчивост, за българо-румънските икономически и междучовешки отношения

Димитър Вучев

Този текст е транскрипция на интервюто за предаването “Бизнес делник”, което бе излъчено наживо на 30 ноември 2021 г. Видеото е предоставено на блога “Мостът на приятелството” от телевизия “Европа”.

Relațiile româno-bulgare (1948-1989)

Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)

Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare

Ilеana Marceva

Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.

Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.^{Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985.} Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe.  Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.^{B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,};

Българо-румънските отношения 1948 – 1989 г.

Другият бряг на река Дунав – тъй близо и тъй далеч (източник: Смаранда Шкиопу)

Поглед от София на базата на българските архиви

Илияна Марчева

Тази статия бе предоствена на блога “Мостът на приятелството” от проф. Илияна Марчева – изследовател от Българската академия на науките.

Българо-румънските отношения след Втората световна война не са сред предпочитаните теми в българската, а и в румънската историография. Разработвани са отделни сфери на взаимен интерес в различни периоди –  политически и културни отношения в периода на установяване на комунистическия режим в двете страни; политически, икономически и културни връзки през 1944-1970 г.^{Кишкилова, П. Начало на културно сътрудничество между НРБългария и СР Румъния (1944-1947г)- ИПр, 1979, № 4-5,;Същата, Българо-румънските отношения през периода август 1944 – януари 1948г. –Estudia Balkanika, Балкански проучвания ХХ век. Кн.6, 1972 г.;Ж.Григорова, Балканската политика на социалистическа България 1944-1970, С, 1985.} По обясними причини изследванията до 1989 г. са правени само въз основа на официални документи, публикувани договори, спогодби и комюникета от срещи, съобщения и речи в пресата, както и въз основа на достъпните документи от явния архив на Министерство на външните работи. А това до голяма степен предопределя “протоколния” характер на тези изследвания, разглеждането главно на междудържавните връзки, както и липсата на по-задълбочен анализ на спадовете и възходите в българо-румънските отношения. ^{B. Njagulоv, Le debat historiographique dans les rapports bulgaro-roumaims (1944- 1989)- dans: Etudes Balkaniques, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, La protection internationale des minorités au XXe siècle : Le cas bulgaro-roumain – dans: New Europe college. Regional Program. 2002-2003, 2003-2004, Bucharest, 2004, p. 65-125.}

Paralele româno-bulgare: Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov

CFR şi BDZ au fost mândrie respectiv pentru România şi Bulgaria în vremurile socialiste (sursă: Pixabay, CC0)

Timp de peste două decenii relaţiile bilaterale între România şi Bulgaria sunt marcate de legătura interpersonală între liderii lor. Iar caracteristicile şi soarta celor doi lideri sunt reprezentative pentru cele două naţiuni

Ileana Marceva

Blogul Podul Prieteniei editează în limba română un articol ştiinţific acordat nouă de către profesorul în istorie, Ileana Marceva – cercetătoare la Academia Bulgară de Ştiinţelor. Acesta face parte dintr-o serie dedicată relațiilor politice româno-bulgare în secolul XX, în cadrul căreia blogul “Podul prieteniei” a publicat până acum texte sau interviuri realizate de Iskra Baeva, Daniel Cain, Spaska Şumanova, Ivan Duminica și Aneta Mihailova – istorici de seamă care cercetează relațiile dintre bulgari și români în Bulgaria, România și Republica Moldova.

Todor Jivkov (7 septembrie 1911 – 5 august 1998) și Nicolae Ceaușescu (26 ianuarie 1918 – 25 decembrie 1989) sunt percepuți în literatura științifică și în conștiința publică drept dictatori care au instaurat puterea personală în țările lor timp de aproximativ 30 de ani. Memoriile și literatura de specialitate au remarcat de mult timp asemănările dintre regimurile celor doi lideri balcanici. Unii contemporani spun că între cei doi lideri a existat chiar rivalitate și hărțuire reciprocă, în timp ce alții spun că T. Jivkov a urmărit în mod constant nu numai schimbările din guvern, ci și instaurarea regimului personal al lui Ceaușescu, ascensiunea membrilor familiei sale și, în general, transformarea României, ca și a Bulgariei, într-o monarhie încoronată(1). Dar se pare că s-a împus ideea că regimul lui Jivkov a fost caracterizat mai degrabă de o formă “soft” de autoritarism, în timp ce despre Ceaușescu se vorbește în termeni de dictator perfect(2). Diferențele de personalitate ale celor doi sunt evidențiate și în această privință, în special lipsa de flexibilitate și a bunului simț la Ceaușescu, spre deosebire de Jivkov (3).

Българо-румънски паралели: Николае Чаушеску и Тодор Живков

Държавните желеницни за гордост и в България, и в Румъния по времето на социализма (източник: Pixabay, CC0)

В продължение на повече от две десетилетия двустранните отношения между Румъния и България се характеризират с лична връзка между техните лидери. Характеристиките и съдбата на двамата лидери са представителни за двата народа

Илияна Марчева

Тази статия бе предоставена на блога от авторката си, която е професор по история в Българската академия на науките. Тя е част от серия, посветена на българо-румънските политически отношения през ХХ век, в рамките на която до момента блогът “Мостът на приятелството” е публикувал текстове или интервюта на Искра Баева, Даниел Кайн, Спаска Шуманова, Иван Думиника и Анета Михайлова – водещи историци, изследващи отношенията между българи и румънци в България, Румъния и Република Молдова.

Тодор Живков (7 септември 1911 г. – 5 август 1998 г.) и Николае Чаушеску (26 януари 1918 г. – 25 декември 1989 г.) се възприемат в научната литература  и в общественото съзнание като диктатори, установили лична власт в своите страни за около 30 години. В мемоарната и в научната литература отдавна са забелязвани сходните черти в режимите на двамата балкански лидери. Някои съвременници споделят, че между двамата ръководители дори съществувала надпревара и взаимно дебнене, а други – че Тодор Живков постоянно следял не само за промените в управлението, но и за установяването на личния режим на Чаушеску, издигането на членове на семейството му и въобще превръщането на Румъния, както и България, в некороновани монархии (1). Но като че ли се е наложила представата, че за Живков е по-характерна „меката” форма на авторитаризъм, докато за Чаушеску се говори в термините на съвършен диктатор(2). Изтъквани са в тази връзка и личностните им разлики и особено липсата на гъвкавост и усет към здравия разум и обществото у Чаушеску за разлика от Живков (3). Сочи се, че двата лидера приемат за себе си различни образи. Чаушеску се държи като Геният на Карпатите, отговарящ повече на манталитета на румънците, докато Живков продължава българската авторитарна традиция от времето на цар Борис ІІІ – на човек от народа. Така Живков гальовно и интимно  е наричан „Тато”, „бай Тошо”, докато Чаушеску официално е величан като „Кондукатор”- водач, кормчия, ръководител. 

The liberalisation of the electricity market in Romania is a blow to consumers

(source: Pixabay, CC0)

The position of the National Syndical Bloc

Vladimir Mitev

This article was published on 21 August 2021 at the Bulgarian section of the Barricade.

The heat waves in the past weeks have led to a sharp rise in the price of electricity on the free markets across the South East. While in Bulgaria this affected companies directly, in neighbouring Romania, where the consumer market has already been liberalised, the impact was felt by ordinary citizens. This led one of the country’s leading trade unions, the National Trade Union Bloc (BNS), to come out with a position criticising the state’s energy policy.

Liberalizarea pieței de energie electrică din România este o lovitură pentru consumatori

(sursă: Pixabay, CC0)

Blocul Naţional Sindical a cerut măsuri de protecție a celor săraci și a celor care au nevoie de energie. Potrivit sindicatului, liberalizarea pieţii se face rapid și nechibzuit, afectând interesele tuturor consumatorilor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în ziua de 21 august 2021 pe secţia bulgarească a Baricadei.

“Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe piața de energie este o lecție pe care autoritățile române refuză să o învețe, deși au experimentat-o în mod repetat în ultimii 30 de ani”, a declarat, într-un comunicat de presă, Blocul Național Sindical (BNS), principalul sindicat din România. Potrivit BNS, în lipsa unor mecanisme de piață funcționale și verificate, liberalizarea pieței de energie electrică pentru consumatorii casnici se desfășoară în cel mai rapid mod posibil. Și putem vedea cum o combinație de factori, aparent fără legătură între ei, poate duce la șocuri în bugetele consumatorilor locali, precum și în competitivitatea sectoarelor economice, în special a celor care consumă multă energie.

După ce România a liberalizat prețurile la gazele naturale pentru consumatori la jumătatea anului 2020, piața energiei electrice pentru consumatorii casnici a fost, de asemenea, liberalizată de la 1 ianuarie 2021, iar consumatorii își pot schimba furnizorul final. În perioada premergătoare liberalizării din decembrie 2020, analiștii au avertizat cu privire la o serie de probleme: prețul energiei electrice pentru consumatorul final ar putea crește cu până la 26%, 90% din populație nu a fost informată cu privire la ceea ce urma să se întâmple și la ceea ce trebuia să facă pentru a-și proteja interesele economice etc. Consumatorii pot alege între 60 de furnizori de energie electrică. Până la jumătatea anului 2021, aproximativ 50% dintre gospodării și-au ales furnizorul de energie electrică. Cei care nu au făcut acest lucru primesc energie electrică la prețuri mai mari decât cele de pe piață, precizează Digi 24 TV. Dar nici cei care au ales un furnizor nu au obținut prețuri mai mici. În februarie 2021, Bucureștiul a fost capitala europeană cu cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pe o perioadă de un an – 18%.

După o nouă majorare a prețurilor, între 3% și 13% la jumătatea anului 2021, BNS a reamintit că liberalizarea pieței de energie trebuie făcută ținând cont de contextul social și de specificul pieței de energie. 

Iată câteva statistici despre consumatorii și piața de energie electrică din România:

• În 2019, aproximativ 1,1 milioane de gospodării au restanțe la plata energiei electrice;
• Aproximativ 1 milion de gospodării se află în sărăcie energetică, cu un consum echivalent cu cel al unui bec care funcționează maximum 2 ore pe zi;
• Aproximativ 10% din populația României nu poate asigura o temperatură adecvată în locuințele lor, ceea ce este mult peste media europeană;
• În prezent, aproximativ 3 milioane de persoane nu își pot plăti la timp facturile de utilități sau datoriile curente;
• În 2020, 2,95 milioane de persoane se aflau în situație de deprivare materială severă (lipsa accesului la bunuri și servicii considerate a fi un minimum pentru o viață decentă).

După o scădere a consumului de energie în 2020, consumul a început să se redreseze în 2021, deși nu a atins încă nivelul din 2019. Acest lucru a dus la o cerere excesivă pe piață. Creșterea consumului intern de energie, în special în industrie, dar și creșterea cererii de energie pentru exporturi, au dus la supraconsum.

Creșterea bruscă a cererii de energie electrică, impusă de liberalizarea pieței pentru consumatorii casnici, de evoluția contextului internațional, dar și de regulile speciale impuse de pandemie, a permis operatorilor de pe piața de energie să speculeze dinamica și să impună creșteri rapide de prețuri pe piață, accelerând alinierea la prețurile europene, subliniază BNS.

Sindicatul concluzionează:

“Se pare că autoritățile competente nu au putut sau nu au vrut să anticipeze un astfel de comportament, chiar dacă prețurile producției industriale de energie au început să înregistreze creșteri mai accentuate de la sfârșitul anului 2020.

Prima victorie a politicii tarifare practicate de operatorii de pe piața de energie este acceptarea eliminării obligației de asigurare a continuității furnizării pe perioada stării de urgență pentru operatorii rețelelor de transport și distribuție, obligație care a fost până la începutul lunii august și care este în continuare valabilă pentru operatorii serviciilor de apă, canalizare și salubritate.

Populația românească plătește și va plăti în continuare pentru incapacitatea autorităților de a gestiona situația creată pe piața de energie și pentru apetitul operatorilor de pe piața de energie pentru profituri uriașe, efectul devastator fiind resimțit inclusiv de cei mai săraci români, în contextul întârzierii deliberate a adoptării reglementărilor naționale pentru consumatorii vulnerabili.

Este vorba despre apetitul pentru profituri uriașe din partea operatorilor de energie. În 2020, în plină pandemie, când întreaga economie avea de suferit, unul dintre marii operatori care vindeau energie electrică în România și-a crescut profitul de aproape patru ori față de 2019.

Este evident că liberalizarea pieței de energie pentru consumatorii casnici, care a avut loc la începutul acestui an, ar fi trebuit să fie pregătită cu mult mai multă atenție. Din păcate, pregătirea a fost extrem de slabă și s-a rezumat mai mult la o campanie de informare a populației pentru a încheia contracte pe piața concurențială.”

Conform previziunilor BNS, situația de pe piața energiei va continua să se schimbe, iar prețurile la energie ar urma să crească cu 50% până la sfârșitul anului, odată cu apropierea sezonului rece. Potrivit sindicatului, acest lucru necesită acțiuni concrete, cum ar fi:

• Adoptarea urgentă a unei legi privind consumatorii vulnerabili,
• Revizuirea pragurilor de asistență pentru consumatorii vulnerabili pentru a asigura o protecție reală a populațiilor vulnerabile. În prezent, se estimează că doar aproximativ douăzeci de mii de gospodării dintr-un total de aproximativ 1 milion de gospodării care trăiesc în sărăcie energetică pot beneficia de prevederile legii; 
• Includerea unei componente de sărăcie energetică în Strategia Națională pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2021-2027 și alocarea de fonduri prin Programul Operațional “Incluziune și Demnitate Socială”.
• Reducerea cotei de TVA la energia electrică pentru consumatorii casnici;
• Revizuirea actualei politici de distribuire a profiturilor generate de Hidroelectrica și Romgaz și reinvestirea profiturilor rezultate în crearea de noi capacități de producție, ceea ce va reduce costurile de producție a energiei electrice pe termen mediu și lung.

Autoritățile competente ar trebui să ia măsuri de control pentru a identifica motivele creșterilor de prețuri din această perioadă.

De asemenea, BNS își reiterează solicitarea adresată Parlamentului României de a modifica proiectul de lege în sensul amânării intrării în vigoare a prevederilor legislative până la publicarea și intrarea în vigoare a legii privind consumatorii vulnerabili.

Foto: (sursă: Pixabay, CC0)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.

Либерализацията на пазара на електроенергия в Румъния е удар по потребителите

(източник: Pixabay, CC0)

Позиция на румънския Национален синдикален блок

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 21 август 2021 г. на българската секция на сайта “Барикада”.

Горещите вълни през изминалите седмици доведоха до рязко покачване на цената на електроенергията на свободните пазари в цяла Югоизточна Европа. Докато в България това засегна директно компаниите, в съседна Румъния, където вече е либерализиран и потребителския пазар, ударът бе усетен и от обикновените граждани. Това накара един от водещите профсъюзи в страната, Националният синдикален блок (BNS), да излезе с позиция, критикуваща енергийната политика на държавата.