The American and the Russian-centered worlds rearrange balances so that Central and Eastern Europe enter in the era of Biden — The Persian Bridge of Friendship – Персийският мост на приятелството – Podul Persan al Prieteniei – پل دوستی فارسی

Bulgarian-Russian relations are really at a low point. However, this is not so much due to internal dynamics as to the international context in which the two countries find themselves

The American and the Russian-centered worlds rearrange balances so that Central Eastern Europe enter in the era of Biden — The Persian Bridge of Friendship – Персийският мост на приятелството – Podul Persan al Prieteniei – پل دوستی فارسی

Lumea americanocentrică și cea centrată pe Rusia îşi rearanjează echilibrele astfel încât Europa Centrală și de Est să intre în era Biden — The Persian Bridge of Friendship – Персийският мост на приятелството – Podul Persan al Prieteniei – پل دوستی فارسی

Relațiile bulgaro-ruse se află într-adevăr la un nivel scăzut. Cu toate acestea, acest lucru nu se datorează atât dinamicii interne, cât contextului internațional în care se află cele două țări

Lumea americanocentrică și cea centrată pe Rusia îşi rearanjează echilibrele astfel încât Europa Centrală și de Est să intre în era Biden — The Persian Bridge of Friendship – Персийският мост на приятелството – Podul Persan al Prieteniei – پل دوستی فارسی

Американоцентричният и рускоцентричният свят пренареждат балансите си, така че Централна и Източна Европа да влязат в ерата на Байдън — The Persian Bridge of Friendship – Персийският мост на приятелството – Podul Persan al Prieteniei – پل دوستی فارسی

Българо-руските отношения са в ниска точка. Това се дължи не толкова на вътрешна динамика, колкото на международния контекст, в който двете страни се намират

Американоцентричният и рускоцентричният свят пренареждат балансите си, така че Централна и Източна Европа да влязат в ерата на Байдън — The Persian Bridge of Friendship – Персийският мост на приятелството – Podul Persan al Prieteniei – پل دوستی فارسی

Building Bridges: The Danube Connection in Bulgarian-Romanian Relations

(source: Pixabay, CC0)

History of the efforts of Bulgaria and Romania for transport interconnection over the river

Aneta Mihaylova

Institute of Balkan Studies with Center for Thracology – Bulgarian Academy of Sciences

An earlier version of this article was presented at the joint Bulgarian-Romanian historical commission, whose secretary from the Bulgarian side is the author. The text was given exclusively to the blog “The Bridge of Friendship” and will become a part of a digital book on Bulgarian-Romanian political relations from 1878 until today. 

The idea of ​​building a bridge over the Danube, connecting Bulgaria and Romania has a long history and, although with varying intensity, it has been permanently present in the bilateral relations from the end of the 19th to the present day. If we are not to go so much back to the time of Constantine the Great, when the first bridge over the Danube connecting the people on both sides of the river, but focus on more modern times, the issue was raised during the time of Ottoman rule and after the Crimean War (1853-56) it became an integral part of the diplomacy and politics in the Balkans and a number of European countries. The construction of a bridge over the Danube was associated with the first plans for railway construction in the Ottoman Empire and the implementation of a land connection between Western and Central Europe to the Balkan Peninsula with access to the Aegean Sea. In 1881, only three years after the Liberation of Bulgaria, the first contacts were established between the Bulgarian principality and Romania, where the possibility of building a bridge over the Danube was discussed. Since then, this issue has become one of the constant topics in the relations between the two neighboring countries, but it has turned out to be very difficult to solve and it takes more than seven decades for this idea to be realized in practice. Another six decades were to pass before a second bridge was built over the Danube, connecting the Bulgarian and Romanian riverbanks. Negotiations for the construction of new bridges between the two countries continue to this day, and the prospects for success are not very clear.

Continue reading

Construirea podurilor: conexiunea Dunării în relațiile bulgaro-române

(sursă: Pixabay, CC0)

Istoria eforturilor Bulgariei și României pentru interconectarea transportului peste Dunăre

Aneta Mihaylova

Institutul de Studii Balcanice şi Centrul de Tracologie – Academia Bulgară de Științe

O versiune anterioară a acestui articol a fost prezentată la comisia istorică mixtă bulgaro-română, al cărei secretar din partea bulgară este autorul. Textul a fost dat exclusiv blogului „Podul prieteniei” și va deveni parte a unei cărți digitale despre relațiile politice bulgaro-române din 1878 până astăzi.

Ideea construirii unui pod peste Dunăre, care să facă legătura între Bulgaria și România, are o istorie lungă și, deși cu intensitate variabilă, a fost permanent prezentă în relațiile bilaterale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent. Dacă nu vrem să ne întoarcem atât de mult în vremea lui Constantin cel Mare, când a fost construit primul pod peste Dunăre care lega oamenii de ambele părți ale râului, ci să ne concentrăm asupra timpurilor mai moderne, problema a fost ridicată în timpul guvernării otomane, și după Războiul Crimeii (1853-56), a devenit o parte integrantă a diplomației și politicii din Balcani și dintr-o serie de țări europene. Construcția unui pod peste Dunăre a fost asociată cu primele planuri de construcție de căi ferate în Imperiul Otoman și implementarea unei legături terestre între Europa de Vest și Centrală cu Peninsula Balcanică, având şi acces la Marea Egee. În 1881, la doar trei ani de la Eliberarea Bulgariei, au fost stabilite primele contacte între principatul bulgar și România, unde s-a discutat despre posibilitatea construirii unui pod peste Dunăre. De atunci, această problemă a devenit unul dintre subiectele constante în relațiile dintre cele două țări vecine, dar s-a dovedit a fi foarte greu de rezolvat și durează mai mult de șapte decenii pentru ca această idee să fie realizată în practică. Aveau să treacă alte șase decenii înainte de a fi construit un al doilea pod peste Dunăre, care să conecteze malurile râurilor bulgare și românești. Negocierile pentru construirea de noi poduri între cele două țări continuă până în prezent, iar perspectivele de succes nu sunt foarte clare.

Continue reading

Изграждане на мостове: Дунавската връзка в българо-румънските отношения

(източник: Pixabay, CC0)

История на усилията на България и Румъния за транспортна свързаност през реката

Анета Михайлова,

Институт за балканистика с Център по тракология – Българска академия на науките

По-ранна версия на тази статия е била представена на българо-румънската историческа комисия, чийто секретар от българска страна е авторката. Текстът бе предоставен специално на блога “Мостът на приятелството” и ще стане част от дигитална книга за българо-румънските политически отношения от 1878 г. до днес.

Идеята за изграждане на мост на р. Дунав, свързващ България и Румъния има дългогодишна история и, макар и с различна интензивност, присъства трайно в двустранните отношения от края на XIX в. до наши дни. Ако не се връщаме толкова назад към времето на Константин Велики, когато е построен първият мост над Дунава, свързващ хората от двете страни на реката, а обърнем поглед към по-ново време, въпросът е повдигнат по времето на османското владичество и след Кримската война (1853-56) той става неизменна част от дипломацията и политиката на Балканите. Построяването на мост над река Дунав се свързва с първите планове за железопътно строителство в Османската империя и осъществяването на сухопътна връзка между Западна и Централна Европа до Балканския полуостров с излаз на Бяло море. През 1881 г. , само три години след своето Освобождение, Българското княжество установява първите си контакти с Румъния, на които се обсъжда и възможността за строителство на мост над р. Дунав. От тогава този въпрос става една от постоянните теми на отношенията между двете съседни държави, но решаването му се оказва много трудно и са необходими повече от седем десетилетия, за да може тази идея да бъде реализирана на практика. Трябва да изминат още шест десетилетия, за да бъде построен и втори мост над река Дунав, свързващ българския и румънския бряг. А преговорите за строителство на нови мостове между двете държави продължават и до днес, като перспективите не са много ясни. 

Continue reading

България и Румъния трябва да работят заедно за привличане на чуждестранни инвеститори в региона в рамките на инициативата „Три морета“

Държавите-членки на Инициативата “Три морета” (източник: Jacbourg, CC BY-SA 4.0)

Българският външен министър Екатерина Захариева се срещна с румънския посланик в България Бръндуша Предеску

Този текст е написан на базата на прессъобщение на Министерството на външните работи на България от 14 април 2021 г.

Вицепремиерът и министър на външните работи Екатерина Захариева се срещна с новоназначения посланик на Румъния у нас Бръндуша Предеску, с която обсъдиха сътрудничеството между двете страни в рамките на инициативата „Три морета“. Двете събеседнички се съгласиха, че България и Румъния трябва да работят активно за привличане на чуждестранни инвеститори в региона.

Continue reading

Bulgaria și România trebuie să colaboreze pentru a-i atrage pe investitorii străini din regiune în cadrul Inițiativei celor Trei Mări

Statele membre ale Iniţiativei celor Trei Mări (sursă: Jacbourg, CC BY-SA 4.0)

Ministrul de externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, s-a întâlnit cu ambasadorul român din Bulgaria, Brânduşa Predescu

Acest text este bazat pe un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe din Bulgaria din ziua de 14 aprilie 2021.

Vicepremierul și ministrul afacerilor externe, Ekaterina Zaharieva, s-a întâlnit cu nou-numita ambasadoare a României în Bulgaria, Brânduşa Predescu, cu care a discutat despre cooperarea dintre cele două țări în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Cei doi interlocutori au fost de acord că Bulgaria și România ar trebui să lucreze activ pentru a atrage investitori străini în regiune.

Continue reading

How do European countries and Romania view Bulgaria after the April 2021 parliamentary elections?

Sorin Ioniţă (source: The Bridge of Friendship)

Interviews of the Bulgarian National Radio with the Romanian political scientist Sorin Ioniţă and with the Bulgarian foreign policy analyst Lyubomir Kyuchukov about the changing balance between technocrats and populists in the Bulgarian politics, about the possible effect of the elections on the Bulgarian-Macedonian relations and the Russian-Ukrainian conflict

Vladimir Mitev

In its edition of 12 April 2021, the program “Something More” on the program “Horizon” on the Bulgarian National Radio sought an answer to the question of what Bulgarian politics looks like when viewed from the outside. There were two comments on the issue: of the Romanian political scientist Sorin Ioniţă (in a conversation with Vladimir Mitev) and of the Bulgarian foreign policy expert Lyubomir Kyuchukov (in a conversation with Georgi Markov).

Continue reading

Cum este văzută Bulgaria de către țările europene și de România după alegerile parlamentare din aprilie 2021?

Sorin Ioniţă (sursă: Podul Prieteniei)

Interviuri ale Radio-ului Național Bulgar cu politologul român Sorin Ioniţă și analistul bulgar de politică externă Lyubomir Kyuchukov despre schimbarea echilibrului dintre tehnocrați și populiști în politica bulgară, posibilul efect al alegerilor asupra relațiilor bulgaro-macedonene și conflictul ruso-ucrainean

Vladimir Mitev

În ediția sa din 12 aprilie 2021, programul „Ceva mai mult” din programul „Orizont” de la Radio Național Bulgar a căutat un răspuns la întrebarea cum arată politica bulgară atunci când este privită din exterior. Au existat două comentarii cu privire la această problemă: a politologului român Sorin Ioniţă (într-o conversație cu Vladimir Mitev) și a expertului bulgar în politică externă Lyubomir Kyuchukov (într-o conversație cu Gheorghi Markov).

Continue reading