The Romanian recovery and resilience plan is the linchpin in the government of the “old parties”

Romania will receive 29,2 bilion euro within the recover and resilience plan. It is expected to elevate her to the status of a middle-ranking EU country (source: screenshot, Ministry of Investment and European Projects)

Vladimir Mitev was a guest on the Bulgarian TV Europe in a conversation about the newly formed Romanian government of General Nicolae Ciuca, about the Romanian recovery and resilience plan, about the Bulgarian-Romanian economic and human relations

Dimitar Vuchev

This text is a transcription of the interview for the Business Diary programme, which was broadcast live on 30 November 2021 on TV Europe (Bulgaria). The video was provided to the blog “The Bridge of Friendship” by TV Europe.

The interview is subtitled in English
Continue reading

Planul de redresare și rezilienţă al României este pivotul în guvernarea “partidelor vechi”

România plănuieşte să fie o ţară la nivel mediu european după realizarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (sursă: screenshot, Mnisterul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)

Vladimir Mitev a fost invitat la televiziunea bulgară Europa într-o discuție despre noul guvern român al generalului Nicolae Ciucă, despre planul de redresare și rezilienţă al României, despre relațiile economice și umane bulgaro-românești.

Dimitar Vuchev

Acest text este o transcriere a interviului pentru emisiunea Business Daily, difuzată în direct la data de 30 noiembrie 2021 pe Europa TV (Bulgaria). Videoclipul a fost furnizat blogului “Podul Prieteniei” de către Europa TV.

Interviul e subtitrat în limba română
Continue reading

Румънският план за възстановяване и устойчивост е свързващия елемент в правителството на “старите партии”

Румъния ще получи 29,2 млрд. евро по линия на Националния план за възстановяване и устойчивост (източник: скрийншот, Министерство на инвестициите и на европейските проекти)

Владимир Митев гостува на българската телевизия “Европа” в разговор за новосформираното румънско правителство на генерал Николае Чука, за румънския план за възстановяване и устойчивост, за българо-румънските икономически и междучовешки отношения

Димитър Вучев

Този текст е транскрипция на интервюто за предаването “Бизнес делник”, което бе излъчено наживо на 30 ноември 2021 г. Видеото е предоставено на блога “Мостът на приятелството” от телевизия “Европа”.

Continue reading

Paola Georgieva: There is a great desire among Bulgarian pupils and students to study Romanian

The poster of the film “If I Want to Whistle, I Whistle” (left – source: Wikipedia) and the cover of the Romanian edition of Vladimir Levchev’s book “Love on the Square” (source: Simona Poclid, Facebook)

Interview with a Romanian language teacher about her experiences and impressions of Bulgarian-Romanian cultural interactions and interest in Romanian culture in Bulgaria

Vladimir Mitev

Paola Georgieva is a graduate in Romanian philology at the Faculty of Classical and New Philology of Sofia University. She holds a master’s degree in translation-editing in Romanian at the Faculty of Slavonic Philology of the same university. She is currently a teacher of Romanian at the Mihai Eminescu High School with teaching in Romanian Language, Sofia. She is also a lecturer in Romanian language at the Department of Romanian Philology of the University of Sofia. She does translation and interpretation services from and into Romanian.

The Bridge of Friendship Blog contacted her after she began a new direction of her Romania-related work – film translations into Bulgarian.

Continue reading

Paola Gheorghieva: Există un mare interes în rândul elevilor şi studenților din Bulgaria pentru a studia limba română

Afișul filmului “Eu când vreau să fluier, fluier” (stânga – sursa: Wikipedia) și coperta ediției românești a cărții lui Vladimir Levcev “Dragoste în piață” (sursa: Simona Poclid, Facebook)

Interviu cu o profesoară de limba română despre experiențele și impresiile sale privind interacțiunile culturale bulgaro-române și despre interesul pentru cultura română din Bulgaria

Vladimir Mitev

Paola Gheorghieva este licențiată în filologie română la Facultatea de Filologie Clasică și Modernă a Universității din Sofia. A absolvit un masterat în traducere-editare, cu predare în limba română la Facultatea de Filologie Slavonă a aceleiași universități. În prezent, ea este profesoară de limba română la Liceul cu Program Intensiv de Limba Română ,,Mihai Eminescu’’, din Sofia. De asemenea, este lector de limba română la Catedra de Filologie Română a Universității din Sofia. Oferă servicii de traducere și interpretare din și în limba română.

Blogul Podul Prieteniei a contactat-o în legătură cu o nouă direcție a activității sale românești – traduceri de filme în limba bulgară.

Continue reading

Паола Георгиева: Има голям интерес у ученици и студенти в България да изучават румънски език

Афишът на филма “Свирка ли ми се, свиркам” (ляво – източник: Wikipedia) и корицата на румънското издание на книгата на Владимир Левчев “Любов на площада” (източник: Симона Поклид, Facebook)

Интервю с преподавателка по румънски език за нейния опит и впечатления от българо-румънските културни взаимодействия и от интереса в България към румънската култура

Владимир Митев

Паола Георгиева е бакалавър по Румънска филология от Факултета по класически и нови филологии на Софийския университет. Магистърската й степен е на преводач-редактор с румънски език във Факултета по славянски филологии в същия университет. В момента е учител по румънски език в Профилирана гимназия с интензивно изучаване на румънски език “Михай Еминеску”, град София. Освен това е хоноруван преподавател по румънски език в специалност Румънска филология в Софийския университет. Извършва писмени и устни преводи от и на румънски език.

Блогът “Мостът на приятелството” се свърза с нея по повод нова посока на нейните занимания с румънски – преводи на филми на български език.

Continue reading

Relațiile româno-bulgare (1948-1989) 

Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)

Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare

Ilеana Marceva

Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.

Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985. Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe.  Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,;

Continue reading

Българо-румънските отношения 1948 – 1989 г. 

Другият бряг на река Дунав – тъй близо и тъй далеч (източник: Смаранда Шкиопу)

Поглед от София на базата на българските архиви

Илияна Марчева

Тази статия бе предоствена на блога “Мостът на приятелството” от проф. Илияна Марчева – изследовател от Българската академия на науките.

Българо-румънските отношения след Втората световна война не са сред предпочитаните теми в българската, а и в румънската историография. Разработвани са отделни сфери на взаимен интерес в различни периоди –  политически и културни отношения в периода на установяване на комунистическия режим в двете страни; политически, икономически и културни връзки през 1944-1970 г.Кишкилова, П. Начало на културно сътрудничество между НРБългария и СР Румъния (1944-1947г)- ИПр, 1979, № 4-5,;Същата, Българо-румънските отношения през периода август 1944 – януари 1948г. –Estudia Balkanika, Балкански проучвания ХХ век. Кн.6, 1972 г.;Ж.Григорова, Балканската политика на социалистическа България 1944-1970, С, 1985. По обясними причини изследванията до 1989 г. са правени само въз основа на официални документи, публикувани договори, спогодби и комюникета от срещи, съобщения и речи в пресата, както и въз основа на достъпните документи от явния архив на Министерство на външните работи. А това до голяма степен предопределя “протоколния” характер на тези изследвания, разглеждането главно на междудържавните връзки, както и липсата на по-задълбочен анализ на спадовете и възходите в българо-румънските отношения. B. Njagulоv, Le debat historiographique dans les rapports bulgaro-roumaims (1944- 1989)- dans: Etudes Balkaniques, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, La protection internationale des minorités au XXe siècle : Le cas bulgaro-roumain – dans: New Europe college. Regional Program. 2002-2003, 2003-2004, Bucharest, 2004, p. 65-125.

Continue reading

“The Battle of Stalingrad” for Skopje led to the resignation of Prime Minister Zoran Zaev

The tests before North Macedonia on its path of affirmation in the world continue (source: Pixabay, CC0)

Bulgaria actively supported the processes that led to Zaev’s downfall and the expected coming to power in Skopje of a new majority

Nikolai Krastev

This article was published on The Foreign Insider on 1 November 2021.  

The Social Democratic Union of neighbouring Macedonia, led by Prime Minister Zoran Zaev, lost the race for mayor of the capital Skopje.

Skopje’s incumbent mayor, Petre Shilegov, trailed significantly behind Danela Arsovska, who was backed by the opposition VMRO-DPMNE party. VMRO-DPMNE candidates also won in other key North Macedonian cities such as Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija and Kratovo.

In Ohrid and Bitola, voter turnout reached over 60%. The battle for Skopje became a kind of “Stalingrad” for both North Macedonian Prime Minister Zoran Zaev and the leader of the main opposition party VMRO-DPMNE – Christian Mitskoski.

In the end, Arsovska won by 28,000 votes over Shilegov. She will also be the first woman mayor of Skopje, 30 years after North Macedonia broke away from the former Yugoslavia and embarked on the road to independence.

The run-off was the most hotly contested part of the local elections.

The main mistake of Prime Minister Zaev and the ruling SDSM party was to play the Bulgarian card and announce that Danela Arsovska has Bulgarian citizenship.

Continue reading

”Bătălia de la Stalingrad” pentru Skopje a dus la demisia premierului Zoran Zaev

Macedonia de Nord se confruntă în continuare cu încercăi în lupta sa pentru afirmare pe scena internaţională (sursă: Pixabay, CC)

Bulgaria a sprijinit în mod activ procesele care au dus la căderea lui Zaev și la aşteptata venire la putere la Skopje a unei noi majorități.

Nikolai Krastev

Podul Prieteniei: În ultimii ani, politica macedoneană a fost marcată de încercarea țării de a primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Dacă anterior obstacolul în calea acestui proces de admitere la nivel european era Grecia, în ultimii doi ani Bulgaria a blocat începerea acestor negocieri. Sofia are nemulțumiri în legătură cu ceea ce numește ideologia “macedonismului”, un curent politic care neagă esența bulgară a unui mare număr de personalități istorice macedonene sau a patrimoniului cultural macedonean până în momentul în care a apărut sau s-a impus o identitate macedoneană. Bulgaria tinde să plaseze acest punct de cotitură în 1944, dar probabil că este mai corect să privim apariția acestei noi identități ca pe un proces care a început înainte de acest moment și a continuat mult timp după el. Pentru a rezolva această dispută istorică, a fost înființată o comisie istorică bulgaro-macedoneană. Cu toate acestea, în absența voinței politice de ambele părți de a considera ca fiind comună sau partajată moștenirea, pe care tind să o considere exclusiv a lor, comisia nu a obținut niciun rezultat.

Sub conducerea lui Zoran Zaev existau așteptări ca partenerii occidentali ai Macedoniei de Nord să facă presiuni asupra Sofiei pentru a renunța la pretențiile sale. Cu toate acestea, situația internațională de după Brexit a dus la evoluții în care și unele țări europene nu prea sunt interesate de o extindere rapidă a UE în Balcanii de Vest. În același timp, ciocnirea dintre forțele pro-Biden și pro-Trump din Bulgaria a dus la situația în care, la 14 noiembrie 2021, bulgarii vor vota pentru a treia oară pentru Parlament în acest an. De asemenea, președintele Rumen Radev încearcă să fie reales în condițiile unor emoții intensificate și sporite în societatea bulgară. Chestiunea macedoneană este unul dintre subiectele de discuție în mass-media, o serie de voci cu înclinații Trump criticând până și aluzia la o posibilă detensionare bulgaro-macedoneană care nu reprezintă o capitulare macedoneană. În octombrie 2021, Radev a organizat, în premieră, o întâlnire cu organizațiile bulgare din Macedonia de Nord, care ar putea fi citită și în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale. După cum vedem din raportul lui Nikolay Krastev, Bulgaria a devenit, de asemenea, o problemă controversată în alegerile locale macedonene.

Acest articol a fost publicat pe The Foreign Insider la 1 noiembrie 2021.  

Uniunea Social-Democrată a Macedoniei vecine, condusă de premierul Zoran Zaev, a pierdut cursa pentru funcția de primar al capitalei Skopje.

Primarul în exercițiu al orașului Skopje, Petre Șilegov, a ramas cu în scor semnificativ în urma Danelei Arsovska, care a fost susținută de partidul de opoziție VMRO-DPMNE. Candidații VMRO-DPMNE au câștigat și în alte orașe cheie din Macedonia de Nord, cum ar fi Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija și Kratovo.

În Ohrid și Bitola, prezența la vot a ajuns la peste 60%. Bătălia pentru Skopje a devenit un fel de “Stalingrad” atât pentru premierul nord-macedonean Zoran Zaev, cât și pentru liderul principalului partid de opoziție VMRO-DPMNE, condus de Cristian Miţkoski.

În cele din urmă, Arsovska a câștigat cu 28.000 de voturi în fața lui Șilegov. Ea va fi, de asemenea, prima femeie primar al orașului Skopje, la 30 de ani de când Macedonia de Nord s-a desprins de fosta Iugoslavie și a pornit pe calea independenței.

Turul de scrutin a fost cea mai disputată parte a alegerilor locale.

Principala greșeală a premierului Zaev și a SDSM-ului aflat la guvernare a fost aceea de a juca cartea bulgară și de a anunța informația că Danela Arsovska are cetățenie bulgară.

Continue reading