Relațiile româno-bulgare (1948-1989) 

Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)

Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare

Ilеana Marceva

Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.

Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985. Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe.  Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,;

Continue reading

Българо-румънските отношения 1948 – 1989 г. 

Другият бряг на река Дунав – тъй близо и тъй далеч (източник: Смаранда Шкиопу)

Поглед от София на базата на българските архиви

Илияна Марчева

Тази статия бе предоствена на блога “Мостът на приятелството” от проф. Илияна Марчева – изследовател от Българската академия на науките.

Българо-румънските отношения след Втората световна война не са сред предпочитаните теми в българската, а и в румънската историография. Разработвани са отделни сфери на взаимен интерес в различни периоди –  политически и културни отношения в периода на установяване на комунистическия режим в двете страни; политически, икономически и културни връзки през 1944-1970 г.Кишкилова, П. Начало на културно сътрудничество между НРБългария и СР Румъния (1944-1947г)- ИПр, 1979, № 4-5,;Същата, Българо-румънските отношения през периода август 1944 – януари 1948г. –Estudia Balkanika, Балкански проучвания ХХ век. Кн.6, 1972 г.;Ж.Григорова, Балканската политика на социалистическа България 1944-1970, С, 1985. По обясними причини изследванията до 1989 г. са правени само въз основа на официални документи, публикувани договори, спогодби и комюникета от срещи, съобщения и речи в пресата, както и въз основа на достъпните документи от явния архив на Министерство на външните работи. А това до голяма степен предопределя “протоколния” характер на тези изследвания, разглеждането главно на междудържавните връзки, както и липсата на по-задълбочен анализ на спадовете и възходите в българо-румънските отношения. B. Njagulоv, Le debat historiographique dans les rapports bulgaro-roumaims (1944- 1989)- dans: Etudes Balkaniques, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, La protection internationale des minorités au XXe siècle : Le cas bulgaro-roumain – dans: New Europe college. Regional Program. 2002-2003, 2003-2004, Bucharest, 2004, p. 65-125.

Continue reading

“The Battle of Stalingrad” for Skopje led to the resignation of Prime Minister Zoran Zaev

The tests before North Macedonia on its path of affirmation in the world continue (source: Pixabay, CC0)

Bulgaria actively supported the processes that led to Zaev’s downfall and the expected coming to power in Skopje of a new majority

Nikolai Krastev

This article was published on The Foreign Insider on 1 November 2021.  

The Social Democratic Union of neighbouring Macedonia, led by Prime Minister Zoran Zaev, lost the race for mayor of the capital Skopje.

Skopje’s incumbent mayor, Petre Shilegov, trailed significantly behind Danela Arsovska, who was backed by the opposition VMRO-DPMNE party. VMRO-DPMNE candidates also won in other key North Macedonian cities such as Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija and Kratovo.

In Ohrid and Bitola, voter turnout reached over 60%. The battle for Skopje became a kind of “Stalingrad” for both North Macedonian Prime Minister Zoran Zaev and the leader of the main opposition party VMRO-DPMNE – Christian Mitskoski.

In the end, Arsovska won by 28,000 votes over Shilegov. She will also be the first woman mayor of Skopje, 30 years after North Macedonia broke away from the former Yugoslavia and embarked on the road to independence.

The run-off was the most hotly contested part of the local elections.

The main mistake of Prime Minister Zaev and the ruling SDSM party was to play the Bulgarian card and announce that Danela Arsovska has Bulgarian citizenship.

Continue reading

”Bătălia de la Stalingrad” pentru Skopje a dus la demisia premierului Zoran Zaev

Macedonia de Nord se confruntă în continuare cu încercăi în lupta sa pentru afirmare pe scena internaţională (sursă: Pixabay, CC)

Bulgaria a sprijinit în mod activ procesele care au dus la căderea lui Zaev și la aşteptata venire la putere la Skopje a unei noi majorități.

Nikolai Krastev

Podul Prieteniei: În ultimii ani, politica macedoneană a fost marcată de încercarea țării de a primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Dacă anterior obstacolul în calea acestui proces de admitere la nivel european era Grecia, în ultimii doi ani Bulgaria a blocat începerea acestor negocieri. Sofia are nemulțumiri în legătură cu ceea ce numește ideologia “macedonismului”, un curent politic care neagă esența bulgară a unui mare număr de personalități istorice macedonene sau a patrimoniului cultural macedonean până în momentul în care a apărut sau s-a impus o identitate macedoneană. Bulgaria tinde să plaseze acest punct de cotitură în 1944, dar probabil că este mai corect să privim apariția acestei noi identități ca pe un proces care a început înainte de acest moment și a continuat mult timp după el. Pentru a rezolva această dispută istorică, a fost înființată o comisie istorică bulgaro-macedoneană. Cu toate acestea, în absența voinței politice de ambele părți de a considera ca fiind comună sau partajată moștenirea, pe care tind să o considere exclusiv a lor, comisia nu a obținut niciun rezultat.

Sub conducerea lui Zoran Zaev existau așteptări ca partenerii occidentali ai Macedoniei de Nord să facă presiuni asupra Sofiei pentru a renunța la pretențiile sale. Cu toate acestea, situația internațională de după Brexit a dus la evoluții în care și unele țări europene nu prea sunt interesate de o extindere rapidă a UE în Balcanii de Vest. În același timp, ciocnirea dintre forțele pro-Biden și pro-Trump din Bulgaria a dus la situația în care, la 14 noiembrie 2021, bulgarii vor vota pentru a treia oară pentru Parlament în acest an. De asemenea, președintele Rumen Radev încearcă să fie reales în condițiile unor emoții intensificate și sporite în societatea bulgară. Chestiunea macedoneană este unul dintre subiectele de discuție în mass-media, o serie de voci cu înclinații Trump criticând până și aluzia la o posibilă detensionare bulgaro-macedoneană care nu reprezintă o capitulare macedoneană. În octombrie 2021, Radev a organizat, în premieră, o întâlnire cu organizațiile bulgare din Macedonia de Nord, care ar putea fi citită și în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale. După cum vedem din raportul lui Nikolay Krastev, Bulgaria a devenit, de asemenea, o problemă controversată în alegerile locale macedonene.

Acest articol a fost publicat pe The Foreign Insider la 1 noiembrie 2021.  

Uniunea Social-Democrată a Macedoniei vecine, condusă de premierul Zoran Zaev, a pierdut cursa pentru funcția de primar al capitalei Skopje.

Primarul în exercițiu al orașului Skopje, Petre Șilegov, a ramas cu în scor semnificativ în urma Danelei Arsovska, care a fost susținută de partidul de opoziție VMRO-DPMNE. Candidații VMRO-DPMNE au câștigat și în alte orașe cheie din Macedonia de Nord, cum ar fi Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija și Kratovo.

În Ohrid și Bitola, prezența la vot a ajuns la peste 60%. Bătălia pentru Skopje a devenit un fel de “Stalingrad” atât pentru premierul nord-macedonean Zoran Zaev, cât și pentru liderul principalului partid de opoziție VMRO-DPMNE, condus de Cristian Miţkoski.

În cele din urmă, Arsovska a câștigat cu 28.000 de voturi în fața lui Șilegov. Ea va fi, de asemenea, prima femeie primar al orașului Skopje, la 30 de ani de când Macedonia de Nord s-a desprins de fosta Iugoslavie și a pornit pe calea independenței.

Turul de scrutin a fost cea mai disputată parte a alegerilor locale.

Principala greșeală a premierului Zaev și a SDSM-ului aflat la guvernare a fost aceea de a juca cartea bulgară și de a anunța informația că Danela Arsovska are cetățenie bulgară.

Continue reading

Bulgarian foreign policy discussions after the Borissov era

Valentin Radomirski (source: Facebook)

Two veteran analysts commented on topics on which Bulgaria has been active in international relations – the Three Seas Initiative and Bulgarian-Macedonian relations

Vladimir Mitev

After long-serving Bulgarian Prime Minister Boyko Borissov fell from power, a period of assessment of his legacy is underway. One of the fields in which it is being carried out is international relations.

Bulgarian foreign policy was non-existent for 12 years. It had dissolved into the European one. The Bulgarian Foreign Minister did not go to Brussels with a position to come back with a decision. He would get a decision there and come back to Bulgaria with a position.

This is how foreign policy analyst Lyubomir Kyuchukov described Bulgarian foreign policy under Boyko Borissov during the presentation of the book “Where is Europe Heading to?” at the Kanev Center in Ruse on July 1, 2021. Together with the former ambassador to the UK, the speakers were diplomat Biserka Benisheva and international relations lecturer Nina Dyulgerova.

Continue reading

Discuții de politică externă bulgară după era Borissov

Valentin Radomirski (foto: Facebook)

Doi analiști veterani au comentat subiectele la care Bulgaria a fost activă în plan extern – Inițiativa celor Trei Mări și relațiile bulgaro-macedonene

Vladimir Mitev

După căderea de la putere a premierului bulgar Boyko Borissov, o perioadă de evaluare a moștenirii sale este în curs de desfășurare. Unul dintre domeniile în care se desfășoară este cel al relațiilor internaționale.

Politica externă a Bulgariei a fost inexistentă timp de 12 ani. Aceasta s-a dizolvat în cea europeană. Ministrul bulgar de externe nu a mers la Bruxelles cu o poziție de a se întoarce cu o decizie. Acolo ar fi luat o decizie și s-ar fi întors în Bulgaria cu o poziție. 

Așa a descris analistul de politică externă Lyubomir Kyuchukov politica externă bulgară sub conducerea lui Boyko Borissov, în timpul prezentării cărții “Încotro se îndreaptă Europa?” la Centrul Kaneff din Ruse, la 1 iulie 2021. Alături de fostul ambasador în Marea Britanie, au mai luat cuvântul diplomatul Biserka Benisheva și profesoara de relații internaționale Nina Dyulgherova.

Continue reading

Български външнополитически дискусии след ерата на Борисов

Валентин Радомирски (източник: Facebook)

Двама анализатори ветерани коментираха теми, по които България проявява активност във външен план – инициативата “Триморие” и българо-македонските отношения

Владимир Митев

След като дългогодишният български премиер Бойко Борисов падна от власт тече период на оценка на неговото наследство. Едно от полетата, на които тя се извършва са международните отношения.

Българската външна политика не съществуваше в продължение на 12 години. Тя се бе разтворила в европейската. В продължение на десетилетие вместо да отива в Брюксел с позиция и да се връща с решение, българският външен министър отиваше там за решение, а се връщаше с позиция

Така външнополитическият анализатор Любомир Кючуков описа българската външна политика по времето на Бойко Борисов по време на представянето на книгата “Накъде отива Европа?” в Канев център в Русе на 1 юли 2021 г. Заедно с бившия посланик във Великобритания говорители бяха дипломатът Бисерка Бенишева и преподавателката по международни отношения Нина Дюлгерова.

Continue reading

How do European countries and Romania view Bulgaria after the April 2021 parliamentary elections?

Sorin Ioniţă (source: The Bridge of Friendship)

Interviews of the Bulgarian National Radio with the Romanian political scientist Sorin Ioniţă and with the Bulgarian foreign policy analyst Lyubomir Kyuchukov about the changing balance between technocrats and populists in the Bulgarian politics, about the possible effect of the elections on the Bulgarian-Macedonian relations and the Russian-Ukrainian conflict

Vladimir Mitev

In its edition of 12 April 2021, the program “Something More” on the program “Horizon” on the Bulgarian National Radio sought an answer to the question of what Bulgarian politics looks like when viewed from the outside. There were two comments on the issue: of the Romanian political scientist Sorin Ioniţă (in a conversation with Vladimir Mitev) and of the Bulgarian foreign policy expert Lyubomir Kyuchukov (in a conversation with Georgi Markov).

Continue reading

Cum este văzută Bulgaria de către țările europene și de România după alegerile parlamentare din aprilie 2021?

Sorin Ioniţă (sursă: Podul Prieteniei)

Interviuri ale Radio-ului Național Bulgar cu politologul român Sorin Ioniţă și analistul bulgar de politică externă Lyubomir Kyuchukov despre schimbarea echilibrului dintre tehnocrați și populiști în politica bulgară, posibilul efect al alegerilor asupra relațiilor bulgaro-macedonene și conflictul ruso-ucrainean

Vladimir Mitev

În ediția sa din 12 aprilie 2021, programul „Ceva mai mult” din programul „Orizont” de la Radio Național Bulgar a căutat un răspuns la întrebarea cum arată politica bulgară atunci când este privită din exterior. Au existat două comentarii cu privire la această problemă: a politologului român Sorin Ioniţă (într-o conversație cu Vladimir Mitev) și a expertului bulgar în politică externă Lyubomir Kyuchukov (într-o conversație cu Gheorghi Markov).

Continue reading