Ivan Kyurkchiev: Lucrez pentru legături mai strânse cu România

Ivan Kyurkchiev (foto: Podul Prieteniei)

Directorul Operei de Stat din Ruse a acordat acest interviu despre colaborarea culturală transfrontalieră şi despre evenimentele prin care opera va marca cel de-al 70-lea aniversar de la înfiinţarea sa

Smaranda Şchiopu

Vladimir Mitev

Ivan Kyurkchiev este directorul Operei de Stat din Ruse din 2017. El provine dintr-o familie de muzicieni, începând să interpreteze la vioară încă de la vârsta de 6 ani. A absolvit liceul de muzică din Ruse, secția vioară şi canto clasic. în timpul stagiului militar a făcut parte din ansamblul de cor al trupelor de construcţie, cu care a participat la primele sale concerte în străinătate. În ultimul an de studii de canto clasic la Conservatorul din Sofia a fost ales să se specializeze, timp de doi ani, la ”La Scala” din Milano. În cel de-al doilea an a câştigat competiţia ”Enrico Caruso”, după care a rămas să locuiască și să lucreze în Italia. Kyurkchiev a cântat într-un număr mare de oraşe italiene, în America de Sud, în Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Budapesta, Praga şi alte oraşe europene.  În anul 1996 devine director al Operei de Stat din Ruse pentru prima dată. În anul 2000 înfiinţează compania de impresariat ”Opera Verdi”, prin care organizează spectacole ale aproape tuturor teatrelor de operă din Bulgaria în Europa şi SUA. La sfârşitul anului 2017 Kyurkchiev a devenit directorul Operei de Stat din Ruse pentru a doua oară. 

Acest text face parte dintr-un proiect editorial al Smarandei Şchiopu şi al lui Vladimir Mitev, prin care cei doi încearcă să înţeleagă mai bine relaţiile bulgaro-române în zona transfrontalieră în jurul Dunării. 

Advertisements

Иван Кюркчиев: Работя за тесните културни връзки с Румъния

Иван Кюркчиев (снимка: Мостът на приятелството)

Директорът на Държавна опера – Русе в интервю за трансграничното културно сътрудничество и за събитията, с които операта ще отбележи 70-годишнината от основаването си

Смаранда Шкиопу

Владимир Митев

Иван Кюркчиев е директор на Държавна опера – Русе от 2017 г. Той е от музикално семейство и започва да свири на цигулка още на 6-годишна възраст. Завършва музикалната гимназия в Русе с виола и оперно пеене. Военната си служба прекарва в хоровия ансамбъл на строителни войски, с който прави първите си концерти в чужбина. В последната година на следването си по оперно пеене в Консерваторията в София е избран да специализира в миланската “Ла Скала”. Специализацията трае две години. През втората година печели конкурса “Енрико Карузо”, след което получава възможност да остане да работи в Италия. Кюркчиев е пял в редица италиански градове, в Южна Америка, в Марсилия, Бордо, Монпелие, Будапеща, Прага и други европейски градове. През 1996 г. за първи път става директор на Държавна опера – Русе. През 2000 г. основава импресарската компания “Опера Верди”, която организира спектакли на почти всички български оперни театри в Европа и САЩ. В края на 2017 г. Иван Кюркчиев става директор на Държавна опера – Русе за втори път.

Този текст е част от журналистически проект на Смаранда Шкиопу и на Владимир Митев, чрез който те се опитват да разберат по-добре българо-румънските отношения в трансграничната зона около Дунава.

Eleonora Ivanova: There are cheap and effective ways for countering the heavy traffic between Bulgaria and Romania

(photo: The Bulgarian-Romanian Chamber of Commerce and Industry)

The executive director of the Bulgarian-Romanian Chamber of Commerce and Industry gave this interview in April 2019 for the Bulgarian television Bloomberg Bulgaria, speaking about the third bridge over the Danube at Svishtov-Zimnicea, about the need for better cross-border connectivity and the successful business cooperation between Bulgaria and Romania

The decision for the construction of the third bridge over the Danube between Bulgaria and Romania at Svishtov-Zimnicea was taken without discussions with the business organisations, which develop the relations between the two countries, such as the Bulgarian-Romanian Chamber of Commerce and industry. This is what the executive director of the chamber Eleonora Ivanova said in an interview for the Bloomberg Bulgaria TV, which is now given to the blog “The Bridge of Friendship”. Furthermore, BRCCI has fighted for the last two years in order to encourage the usage of cheap and effective possibilities for lowering of the traffic at the bridge between Rousse and Giurgiu, through the introduction of a ferryboat. Each bridge over the Danube would contribute to interconnectivity between the two countries, but the need for a new bridge at Rousse-Giurgiu remains dire, says Eleonora Ivanova. That is why when such decisions are taken, they have to be based on the current data and on the experts’ advice.

Eleonora Ivanova: Există soluţii ieftine şi efective pentru scaderea traficului aglomerat între România şi Bulgaria

(foto: Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română)

Directorul Executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română a acordat în aprilie 2019 acest interviu televiziunii bulgăreşti Bloomberg Bulgaria TV despre cel de-al treilea pod peste Dunare la Sviştov-Zimnicea, despre nevoile de mai bună conectivitate transfrontalieră şi despre colaborarea reuşită a business-ului dintre Bulgaria şi România

Decizia pentru construirea celui de-al treilea pod peste Dunare între Bulgaria şi România la Sviştov-Zimnicea a fost luată fără a fi invitate la discuţie organizaţiile oamenilor de afaceri care dezvoltă relaţii între cele două ţări, precum Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română (CCIBR). Asta a afirmat directorul executiv al Camerei Eleonora Ivanova într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg Bulgaria, care a fost oferit ulterior şi blogului Podul Prieteniei. Mai mult, CCIBR se luptă de cel puţin doi ani pentru găsirea unor posibilităţi pentru scădere traficului la Ruse – Giurgiu precum introducerea feribotului. Fiecare pod peste Dunare ar contribui la o creștere a conectivitații, dar nevoia de un nou pod la Ruse-Giurgiu rămâne stringentă, a mai afirmat Eleonora Ivanova. Aşa că atunci când se ia astfel de decizii majore, ele trebuie bazate pe datele actuale şi pe sfaturile experţilor.

Елеонора Иванова: Има евтини и ефективни начини за разтоварване на претоварения трафик между България и Румъния

(снимка: Българо-румънска търговско-промишлена палата)

Изпълнителният директор на Българо-румънската търговско-промишлена палата даде през април 2019 г. това интервю на българската телевизия Bloomberg Bulgaria за третия мост над Дунава при Свищов-Зимнич, за нуждата от по-добра трансгранична свързаност и за успешното бизнессътрудничество между България и Румъния

Решението за изграждането на третия мост над Дунава между България и Румъния при Свищов-Зимнич бе взето без разговори с бизнесорганизациите, които развиват отношенията между двете страни, каквато е Българо-румънската търговско-промишлена палата. Това заяви изпълнителният директор на камарата Елеонора Иванова в интервю за телевизия Bloomberg Bulgaria, предоставено впоследствие на блога „Мостът на приятелството”. Нещо повече, БРТПП се бори от поне две години за използването на евтини и ефективни възможности за намаляване на трафика при Русе-Гюргево като въвеждането на ферибот. Всеки мост над Дунава би допринесъл за свързаността, но нуждата от нов мост при Русе-Гюргево остава належаща, заяви още Елеонора Иванова. Така че когато се вземат подобни големи решения, те трябва да се базират на актуалните данни и на съветите на експертите.

We, the Bulgarians, don’t care about the Danube

(photo: Yavor Michev)

Bulgaria doesn’t take advantage of the river and its Danubean regions are among the poorest in the whole of Europe

Mila Cherneva

This article was published on 19 July 2019 on the site of the Bulgarian newspaper ”The Capital”. It is republished here with the consent of the newspaper and with insignificant modifications.

Some of the richest regions in Germany, Austria and even Serbia are around the Danube. But in Bulgaria it is exactly the opposite. Along the river banks are situated some of the poorest municipalities. They don’t take advantage of the river’s potential. Commercial possibilities are not developed sufficiently, relations with neighbouring foreign towns are weak, and tourism is left behind. On one hand, this is explained by the negligence towards water and the lack of infrastructure, on the other hand it is caused by the lack of initiatives among the local authorities and communities.

Although there is the so-called Danubean Strategy on European level, which should help the Danubean regions to develop, it is scarcely used. That is how the Danube remains a barrier, instead of a possibility.

Nouă bulgarilor nu ne pasă de Dunare

(foto: Iavor Micev)

Bulgaria nu valorifică potențialul Dunării iar regiunile dunărene sunt printre cele mai sărace din Europa

Mila Cerneva

Acest articol a fost publicat pe 19 iulie 2019 pe site-ul ziarului bulgăresc Capital. Este preluat cu acordul ziarului şi cu nesemnificative modificări. 

În Germania, Austria, chiar și Serbia unele dintre cele mai bogate regiuni se află în jurul râului Dunare. În Bulgaria însă este tocmai invers – pe lânga malurile dunărene se află unele dintre cele mai sărace municipalităţi. Ele nu beneficiază de potenţialul, oferit de râu. Posibilităţile comerciale sunt nedezvoltate, legăturile cu oraşele vecine străine sunt slabe, iar turismul este lăsat de izbeliște. Pe de o parte, asta se datorează neglijării apelor şi lipsa de infrastructură, iar pe de altă se explică prin lipsă de iniţiative din partea autorităţilor şi comunităţilor locale.

În ciuda faptului ca la nivel european există aşa-numită Strategia Dunăreană, care ar trebui să sprijine dezvoltarea regiunilor de pe lânga fluviul dunărean, la noi ea se foloseşte slab. Astfel Dunarea rămâne o barieră în loc să fie o posibilitate.