For whom is the bridge “Vidin-Calafat” dangerous?

The Bridge ”New Europe” between Vidin and Calafat (photo: Pixabay, CC0)

Transport means economy and geopolitics. There is no place for wars – everyone wins from the development of road connections

Eng. Simeon Evtimov

This article was published on 30 January 2019 on the site of the Bulgarian newspaper ”Sega” (Now) and is republished here with the permission of the newspaper.

”Danube Bridge” 2 is dangerous, claims eng. Ivan Yakimov, quoted recently in an article by the ”Sega” newspaper. What I read there no only surprised me, but also insulted me personally, because I was honoured to work in the entity, which constructed and managed the project and conducted it for the greatest part of its existence. Is this bridge really dangerous? It is sufficiently telling that no one has paid attention so far to the worries of eng. Yakimov (who joined the entity in 2009 without formal competition for his position). In fact, the problem does not lie in technical risks or professional disputes, but in geopolitics.

Advertisements

Pentru cine este periculos Podul ”Vidin – Calafat”?

Podul ”Noua Europa” între Calafat şi Vidin (foto: Pixabay, CC0)

Transportul este şi economie, şi geopolitică. De fapt, nu are loc pentru războaie – toţi câştigă de la dezvoltarea legăturilor rutiere

Ing. Simeon Evtimov

Acest articol a fost publicat pe 30 ianuarie 2019 pe site-ul ziarului bulgăresc ”Sega” şi este preluat cu acordul ziarului. 

Podul ”Vidin Calafat” este periculos, spune Ivan Iachimov, citat recent într-un articol din ziarul ”Sega”. Ceea ce am citit în acest articol nu numai că m-a uimit, ci m-a şi jignit personal (pentru că am avut cinstea să lucrez în formaţia care a construit şi a gestionat proiectul, conducându-o în cea mai mare parte din existenţă ei). Oare podul este într-adevăr periculos? Este suficient de semnicativ că nimeni deocamdată n-a acordat atenţie îngrijorării inginerului Iachimov (care s-a alăturat echipei în anul 2009 fără concurs). De fapt, este vorba nu de riscuri tehnice şi dispute profesionale, ci despre geopolitică.

За кого е опасен Дунав мост 2?

Мостът “Нова Европа” при Видин – Калафат (снимка: Pixabay, CC0)

Транспортът е и икономика, и геополитика. Всъщност няма място за войни – от развитието на пътните връзки всички печелят

Инж. Симеон Евтимов

Тази статия е публикувана на 30 януари 2019 г. на сайта на вестник “Сега” и е препечатана тук със съгласието на медията.

“Дунав мост” 2 е опасен, твърди инж. Иван Якимов, цитиран неотдавна в статия на в. “Сега”. Прочетеното не само ме удиви, но и ме засегна лично, защото имах честта да работя в Звеното за изпълнение и управление на проекта и да го ръководя през по-голямата част от неговото съществуване. Дали наистина мостът е опасен? Достатъчно показателно е, че досега никой не е обърнал внимание на тревогите на инж. Якимов (който се присъедини към звеното през 2009 г. без конкурс). Всъщност става дума не за технически рискове и за професионални спорове, а за геополитика.

Gavrail Gavrailov: Where is the human face of Bulgarian tourism?

Gavrail Gavrailov (photo: Gavrail Gavrailov)

Interview with the coauthor of the book, full of ideas for travelling in Danubian Bulgaria, „From the Balkan to the Danube” – about the tendency of tourism becoming a smart experience, about its potential to connect Romanians and Bulgarians and about the tourist initiatives, which modernize Bulgaria

Vladimir Mitev

Gavrail Gavrailov is born in 1979 in Plovdiv. He has BA in Political Science (2002) and MA in “Applied Psychology” (2004) from the University of Plovdiv. Starting from March 2016, he is a PHD student in the department of “Applied and Institutional Sociology” of the University of Plovdiv. His focus of research is “The Social Entrepreneurship in the Rhodopes in the 21st century (2000-2018)”.

He is interested in sociology of local communities, regional development, ecology, rural tourism and development of alternative green communities. He is the author of the books “North-East Bulgaria – a guide for travellers” (2013), “The Rhodopes – searching for the roots” (2014), “The villages in Bulgaria – directions for tourism and culture” (2015). He has worked in advertisement, media, tourism and politics.

Gavrail Gavrailov is the author of the book with ideas on travelling in Danubian Bulgaria “From the Balkan to the Danube”, along with Vessela Nickolaeva – editor-in-chief of the site for tourist travellings in North-West Bulgaria “Severozapazenabg.com” and the tourist guide from Rousse Mihail Mihov. The book overviews interesting facts from the history, about ethnic communities, about the present realities and the innovative tourist initiatives in Danubian Bulgaria. The Barricade talked with Gavrail Gavrailov, trying to understand to what extent tourism could be a source for social change in Bulgaria.

Gavrail Gavrailov: Unde este faţa umană a turismului bulgăresc?

Gavrail Gavrailov (foto: Gavrail Gavrailov)

Interviu cu coautorul cărţii cu idei pentru călătorii în Bulgaria Dunăreană ”De la Munţii Balcani până la Dunăre” – despre tendinţa că turismul să fie o trăire deşteaptă, despre potenţialul lui să îi conecteze pe români şi bulgari, şi despre iniţiativele turistice, care modernizează Bulgaria

Vladimir Mitev

Gavrail Gavrailov este născut în 1979 în oraşul Plovdiv. A absolvit licenţa în ”Politologie” la Universitatea din Plovdiv ”Paisie Hilendarski” în 2002, iar în 2004 a obţinut mastеratul în ”Psihologie Aplicată”. Din martie 2016 este doctorand în ”Sociologie” la catedra ”Sociologie Instituţională şi Aplicată” cu tema de lucrare ”Antreprenoriatul Social din Munţii Rodopi în secolul XXI (2000-2018)”.

Se interesează de sociologia comunităţilor locale, dezvoltarea regională, ecologie, turismul rural şi dezvoltarea comunităţilor verzi alternative. Este autorul cărţilor ”Bulgaria de Nord-Est – ghid pentru călători” (2013), ”Rodopii – în căutare rădăcinilor” (2014), ”Satele din Bulgaria – direcţii pentru turism şi cultură” (2015). A lucrat în domeniul reclamei, mediilor, turismului şi politicii.

Împreună cu Vesela Nikolaeva – editor-şef al site-ului pentru călătorii turistice din Bulgaria de Nord-Vest ”Severozapazena” şi ghidul din Ruse, Mihail Mihov, Gavrail Gavrailov este autorul cărţii cu idei pentru călătorii în Bulgaria Dunăreană ”De la Munţii Balcani până la Dunăre”, în care ei povestesc fapte interesante despre istoria, comunităţile etnice, presentul şi iniţiativele turistice inovative din Bulgaria Dunăreană. Baricada a stat de vorba cu Gavrail Gavrailov, încercând să înţeleagă în ce măsură turismul ar putea fi o sursă de schimbare socială în Bulgaria.

Гавраил Гавраилов: Къде е човешкото лице на българския туризъм?

Гавраил Гавраилов (снимка: Гавраил Гавраилов)

Разговор със съавтора на книгата с идеи за пътешествия в Дунавска България „От Балкана до Дунава“ – за тенденцията туризмът да е “умно” преживяване, за потенциала му да свърже румънци и българи и за туристическите инициативи, които модернизират България

Владимир Митев

Гавраил Гавраилов е роден през 1979 г. в Пловдив. Завършил е бакалавърска програма по „Политология”  и магистратура по „Приложна Психология”. От 2016 г. е докторант по „Социология” с тема на дисертационен труд „Социалното предприемачество в Родопите през XXI век (2000 – 2018 г.)”. Интересува се от социология на местните общности, регионално развитие, екология, селски туризъм и развитие на алтернативните зелени общности. Автор е на книгите „Североизточна България – гид за пътешественици” (2013), „Родопи – в търсене на корените” (2014), „Селата в България – посоки за туризъм и култура (2015)” на изд. “Сиела”. Работил е в сферата на рекламата, медиите, туризма и политиката.

Заедно с Весела Николаева – главен редактор на сайта за туристически пътувания в Северозападна България „Северозапазена“ и с Михаил Михов – екскурзовод от Русе, Гавраил Гавраилов е автор на книгата с идеи за пътешествия „От Балкана до Дунав“, в която те разказват интересни факти за историята, етническите общности, настоящето и иновативните туристически инициативи в Северна България.

Ionel Aurelian Cotoban: Fără a-şi cunoaşte istoria comună, românii şi bulgarii simt o mare apropiere

Aurelian Cotoban la sfinţirea fanânei din Chirnogi (foto: YouTube)

Interviu cu autorul cărţii ”Ortodoxie fără graniţe. Pelerin pe ambele maluri ale Dunării” despre valoarea ortodoxiei astăzi, despre nihilismul timpurilor şi despre legăturile româno-bulgare stravechi

Vladimir Mitev

Aurelian (Relu) Cotoban este de profesie inginer agronom, lucrează ca diriginte de poştă, este doctorand în management. Are două cărţi publicate şi numeroase articole scrise pentru diferite reviste sau site-uri de ştiri. Locuieşte în Chirnogi – o comună aflată pe malul Dunării, înfrăţită de 6 ani cu Municipalitatea Tutrakan şi situată la 70 de kilometri de municipiul Ruse. Localitatea Chirnogi este foarte veche, dovezile arheologice arată o aşezare permanentă de circă şase-şapte mii de ani. Legăturile localităţii cu bulgarii şi Bulgaria sunt multe. Drumul Olteniţa-Bucureşti a fost construit cu piatra, adusă şi cărată de către căruţaşii bulgari. Biserica Adormirea Maicii Domnului în cartierul Stupinele (Chirnogi) a fost construită de meşteri bulgari. Prima biserică din Chirnogi, Sf. Nicolae, avea la începutul anilor 1800 un preot hirotonit de către Vladica de la Ruse. La recensamântul din 1820-1830 populaţia Chirnogiului era de peste un sfert bulgari declaraţi. ”Toate acestea sunt poate o explicaţie sau fire nevăzute ce leagă ca un pod de prietenie peste Dunare (mai durabil şi mai trainic decât orice pod din fier) cele două popoare”, crede Aurelian Cotoban.

De-a lungul timpului, el a participat la diverse întâlniri româno-bulgare cu oameni simpli, cu autorităţi civile şi religioase. Românul credincios a fost la Galeria de Artă din Ruse pentru deschiderea expoziţiei de icoane din sticlă şi de porturi tradiţionale din România în ziua de 5 decembrie 2018. Atunci el a dăruit unor participanţi din Ruse cartea sa ”Ortodoxie fără frontiere (pelerin pe ambele maluri ale Dunării)”, în care povesteşte despre locuri bisericeşti şi slujbe comune ale românilor, bulgarilor şi ale celorlalte popoare ortodoxe ”pe ambele maluri ale Dunării”.