Mihai Isac: At the political level, Bulgarian and Romanian elites do not trust each other

Mihai Isac (source: Mihai Isac)

People from both countries should develop projects that will contribute to better mutual knowledge and understanding between Bulgarians and Romanians

Vladimir Mitev

The third part of the interview with Mihai Isac looks at Bulgarian-Romanian relations and what could improve them given the lack of trust between the countries and their elites. “Our history books do not teach us about our cooperation over time”, says Mihai Isac. He also looks at the specifics of Bulgarian-Romanian relations – on a political and interpersonal level. According to Isac, the two countries are at the forefront of the current geopolitical confrontation in the Black Sea region. And anyone who expects NATO to withdraw after the end of the conflict in Ukraine is very much mistaken.

Continue reading

Mihai Isac: La nivel politic, elitele bulgare și române nu au încredere una în alta

Depinde de oamenii din cele două țări să dezvolte proiecte, care să aducă o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă între ele

Vladimir Mitev

Cea de-a treia parte a interviului cu Mihai Isac se referă la relațiile bulgaro-române și la ceea ce le-ar putea îmbunătăți, având în vedere lipsa de încredere între state și elitele acestora. “Manualele noastre de istorie nu ne învață despre cooperarea noastră de-a lungul timpului”, spune Mihai Isac. El face și o trecere în revistă a specificului relațiilor bulgaro-române – la nivel politic și interpersonal. Potrivit lui Isac, țările noastre se află în prima linie a actualei confruntări geopolitice din regiunea Mării Negre. Iar cine se așteaptă ca NATO să se retragă după încheierea conflictului din Ucraina se înșeală amarnic. 

Continue reading

Михай Исак: На политическо ниво българските и румънските елити не си имат доверие

Хората от двете страни трябва да разработят проекти, които ще допринесат за по-доброто взаимно опознаване и разбиране между българи и румънци

Владимир Митев

Третата част на интервюто с Михай Исак разглежда българо-румънските отношения и какво би могло да ги подобри предвид липсата на доверие между страните и техните елити. “Нашите учебници по история не ни учат за сътрудничеството ни във времето”, казва Михай Исак. Той разглежда и спецификата на българо-румънските отношения – на политическо и междуличностно ниво. Според Исак нашите страни са в челните редици в настоящата геополитическа конфронтация в Черноморския регион. И всеки, който очаква НАТО да се оттегли след края на конфликта в Украйна, е в голяма грешка.

Continue reading

Horse Easter 2022: a celebration of the Bulgarians of Târgoviște in Romania

The Horse Easter of the Bulgarians of Târgoviște is closely related to the religious Orthodox tradition, with its rituals bread – “koncheta”, being blessed at the local church (source: Lucia Costache)

A video report by Columna TV captures the spirit of the tradition with which the inhabitants of the Matei Voievod neighborhood celebrate the beginning of spring and bear witness to their presence in the area since the mid-nineteenth century

The Bulgarians of Targovishte in Romania celebrated their traditional spring festival, Horse Easter (Tudorița), on 12 March 2022. The community, which has lived in the Matej Vojvodo district of Targovishte since the mid-19th century, annually honours its Bulgarian traditions and the animal on which Bulgarian farmers in Romania have always relied, the horse. To this end, horse races are organised. Special bread bearing the auspicious name ‘koncheta’ is prepared and eaten by the farmers and their horses. And all this was dressed in the spirit of Orthodoxy and the religiosity of the Bulgarians of Targovishte.

Continue reading

Paștele Căilor 2022: o sărbătoare a bulgarilor din Târgoviște în România

Paștele Căilor este o tradiție a bulgrailor din Târgoviște puternic întemeiată în religiție și spiritul ortodox, pâinea rituală ”conceta” fiind sfințită la biserica locală (sursă: Lucia Costache)

Un reportaj video realizat de Columna TV surprinde spiritul tradiției cu care locuitorii din cartierul Matei Voievod sărbătoresc începutul primăverii și mărturisesc prezența lor în zonă încă de la mijlocul secolului al XIX-lea

Bulgarii din Târgoviște din România au sărbătorit sărbătoarea tradițională de primăvară, Paștele Căilor (Tudorița), pe 12 martie 2022. Comunitatea, care locuiește în cartierul Matei Voievod din Târgoviște de la mijlocul secolului al XIX-lea, își onorează anual tradițiile bulgare și animalul pe care fermierii bulgari din România s-au bazat dintotdeauna, calul. În acest scop, se organizează curse de cai. O pâine specială cu numele de bun augur “konceta” este pregătită și consumată de fermieri și de caii lor. Și toate acestea sunt îmbrăcate în spiritul ortodoxiei și al religiozității bulgarilor din Târgoviște.

Continue reading

Конски Велкиден 2022: празник на търговищките българи в Румъния

Конският Великден на търговищките българи е потопен е неразривно свързан с православната им вяра – ритуалните хлябове (кончета) се освещават в местната църква (източник: Лучия Костаке)

Видеорепортаж на Columna TV улавя духа на традицията, с която жителите на квартала “Матей Воевод” отбелязват началото на пролетта и засвидетелстват своето присъствие в района от средата на ХIХ век досега

Търговищките българи в Румъния отбелязаха традиционния си пролетен празник Конски Великден (Тудорица) на 12 март 2022 г. Общността, която живее в търговищкия квартал “Матей Воевод” от средата на ХIХ век, ежегодно почита своите български традиции и животното, на което българите земеделци в Румъния винаги са разчитали коня. За тази цел се устройват състезания с коне. Приготвя се специален хляб, носещ благозвучното име “кончета”, който се яде от стопаните и от техните коне. И всичко това е облечено в духа на православието и религиозността на търговищките българи.

Continue reading

Probleme teritoriale şi de minorităţi în istoria relaţiilor bulgaro-române

Dobrogea de Sud la Kaliakra astăzi (sursa: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

În condițiile aderării comune a Bulgariei și României la Uniunea Europeană după 2007, care extinde oportunitățile de contacte și cooperare reciprocă, înțelegerea trecutului conflictual al problemelor teritoriale și minoritare în relațiile bilaterale nu este doar o provocare științifică, ci și o condiție prealabilă pentru a înțelege, explica și gestiona în mod adecvat realitățile contemporane.  

Blagovest Njagulov, Institutul de Cercetări Istorice, Academia Bulgară de Științe

Acest articol este acordat blogului Podul Prieteniei de către autor şi nu a fost publicat  înainte. Abordează problemele minorităților și disputa privind Dobrogea în relațiile bulgaro-române până la rezolvarea problemei dobrogene.

Introducere

Relațiile româno-bulgare s-au format și s-au dezvoltat în procesul de coexistență și vecinătate de secole între bulgari și români și între țările lor. Mișcările migratorii la nord și la sud de Dunăre și contactele constante sunt premisele influențelor reciproce și ale apropierii, dar și ale diferențierii și conflictului. Procesele de creare a unor grupuri etnice separate și a unor națiuni moderne în cele două comunități sunt interdependente și nu au loc pe bază de confruntare. Legătura geopolitică a teritoriilor locuite, religia ortodoxă comună, legăturile economice și culturale intense și, mai ales, interesele politice comune de emancipare națională față de Imperiul Otoman au condiționat spiritul pozitiv al relațiilor bilaterale până în 1878. 

Pe de altă parte, trăsăturile specifice ale identității naționale și ale dezvoltării naționale ale bulgarilor și românilor, formate în timpul tranziției de la epoca medievală la cea modernă, au creat condițiile pentru o diferențiere mai clară și o competiție viitoare. Cele mai caracteristice dintre diferențele condiționate istoric ale românilor în raport cu bulgarii sunt: păstrarea statutului de autonomie și emanciparea lor statală mai timpurie față de Imperiul Otoman; păstrarea mai îndelungită a rămășițelor feudale în relațiile agrare; diferențierea socială mai mare și chiar polarizarea societății românești; gradul mai scăzut de educație a maselor largi ale populației și elitismul mai pronunțat al culturii reprezentative; experiența mai mare a elitei politice românești și legăturile mai largi ale acesteia cu Occidentul. Pe această bază, se remarcă și diferențele dintre mentalitățile naționale.

Continue reading

Териториални и малцинствени проблеми в историята на българо-румънските отношения

Южна Добруджа при н. Калиакра днес (източник: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

В условията на съвместното членство на България и Румъния в Европейския съюз след 2007 г., което разширява възможностите за взаимни контакти и сътрудничество, опознаването на конфликтното минало на териториалните и малцинствените проблеми в двустранните отношения е не само научно предизвикателство, а и предпоставка за разбиране, обяснение и адекватно управление на съвременните реалности.  

Благовест Нягулов, Институт за исторически изследвания, Българска академия на науките

Текстът е предоставен от автора на блога „Мост на приятелството“ и досега не е бил публикуван.  В него се разглеждат проблемите на малцинствата и спорът за Добруджа в българо-румънските отношения до разрешаването на добруджанския въпрос.

Въведение

Българо-румънските отношения се формират и развиват в процеса на продължаващото от векове съжителство и съседство на българи и румънци и на техните държави. Миграционните движения на север и на юг от река Дунав и постоянните контакти са предпоставките за взаимни влияния и сближаване, но и за разграничаване и конфликти. Процесите на създаване на отделни етноси и на модерни нации при двете общности са взаимно свързани и не се извършват на конфронтационна основа. Геополитическата обвързаност на населяваните територии, общата православна религия, интензивните стопански и културни връзки и особено общите политически интереси за национална еманципация спрямо Османската империя обуславят позитивния дух в двустранните отношения до 1878 г. г

От друга страна, формиращите се при прехода от средновековната към модерната епоха специфични особености в националната идентичност и националното развитие на българи и румънци създават условия за по-категорично разграничаване и бъдеща конкуренция. Най-характерните сред исторически обусловените различия на румънците по отношение на българите са: запазването на автономен статут и тяхната по-ранна държавна еманципация спрямо Османската империя; по-дългото съхраняване на феодалните остатъци в техните аграрни отношения; по-силната социална диференциация и дори поляризация на румънското общество; по-ниската степен на образованост на широките маси на населението и по-изразената елитарност на представителната култура; по-големия опит на румънския политически елит и неговите по-широки връзки със Запада. На тази основа се открояват и различията в националните манталитети.

Continue reading

Remarcabila literatură română și traducerile bulgare

Hristo Boev (în dreaptă) la un eveniment literar împreună cu scriitorul român Bogdan Boeru (sursă: Hristo Boev)

Elena Vladova

Hristo Boev s-a născut în Plovdiv. A absolvit filologia engleză la Universitatea Paisii Hilendarski din Plovdiv. În 2013, și-a susținut doctoratul în literatura britanică și americană la Universitatea Ovidius, Constanța, despre ”Portretizarea orașului modern(ist) la Dickens și Dos Passos: similarități, diferențe, continuități”. În 2020 a publicat o monografie despre „Dobrogea cea diferită în literatura interbelică”, care studiază literatura română şi bulgară legată de regiunea aceasta. Participă la conferințe internaționale pe teme precum: „urbanism literar”, „probleme de traducere”, „imigrație și relocare” și altele. Interesele sale de cercetare sunt în domeniul noii literaturi britanice și americane, literaturii române dintre războaie, geocriticismului, urbanismului literar, precum și literaturii comparate. Preda literatură engleză și americană la Universitatea din Sofia „Episcopul Konstantin Preslavski”. Câștigător al premiului de traducere al Muzeului Literar Liviu Rebreanu (2016) și al Media AwART Varna (2020) pentru traducerea cărţii Pânza de păianjen a Cellei Serghi. A tradus o serie de romane clasice și contemporane din română în bulgară.

Acest articol a fost publicat pe 17 ianuarie 2021 pe site-ul „Revista urbană”.

Continue reading

Забележителната румънска литература и нейните български преводи

Христо Боев на представяне на книга заедно с румънския автор Богдан Боеру (снимка: Христо Боев)

Елена Владова

Христо Боев е роден в Пловдив. Завършил е английска филология в ПУ „Паисий Хилендарски“. През 2013 г. защитава в Университет „Овидиус“, Констанца, Румъния, докторат по британска и американска литература на тема „Modern(ist) Portrayals of the City in Dickens and Dos Passos: Similarities, Differences, Continuities“. През 2020 г. публикува монография на тема „Различната Добруджа в литературата между войните“. Участва в международни конференции на теми като: „литературен урбанизъм“, „проблематика на превода“, „имиграция и релокация“ и др. Научните му интереси са в областта на новата британска и американска литература, румънската литература между войните, геокритицизма, литературния урбанизъм, както и сравнителнo литературознание. Преподава английска и американска литература в ШУ „Епископ Константин Преславски“. Носител на наградата за превод на Литературния музей „Ливиу Ребряну“ (2016) и на Media AwART Варна (2020) за превода си на „Паяжината на паяка“ на Чела Серги. Превел е от румънски на български език редица класически и съвременни романи.

Тази статия бе публикувана на 17 януари 2021 г. на сайта “Градското списание”.

Continue reading