Bulgaria and Romania should work together to support minorities in Moldova

Mihai Isac (source: Mihai Isac)

A Romanian perspective on the challenges facing Bulgarians and Gagauz in Bessarabia

Vladimir Mitev

The second part of the interview with Mihai Isac at Cross-border Talks is dedicated to the Romanian perspective on the relations between Romanians and Bulgarians in Bessarabia and especially in the Republic of Moldova. He recalls the history of the Bulgarian and Gagauz communities in Bessarabia and that the relations between them and the Romanian-speaking communities have had both good and bad moments. According to Isac, the main problem for Bulgarians in Moldova is not so much the issue of rights, but the fact that the settlements with Bulgarians are becoming depopulated, so that in a few decades they may disappear. Mihai Isac recalls the specific historical relationship of the Bulgarians in Bessarabia with Russia and admits that it is difficult to evolve for various reasons. Also, according to him, the Moldovan political parties have not offered alternatives to the Bulgarians and the Gagauz community.

As for the Bulgarians and their attitude towards Romanian unionism, Isac recalls that Russian-oriented parties offered them vain promises of autonomy. “I think that in the future Bulgaria and Romania should start working to help the Bulgarian community in Moldova”, whether there will be Romanian-Moldovan unification or not. Isac also mentioned that the Bulgarian university in Taraclia could have merged with a Bulgarian university or become a branch, as has happened with some Romanian universities and similar institutions in Moldova.

Bulgaria și România ar trebui să colaboreze pentru a sprijini minoritățile din Republica Moldova

Mihai Isac (sursă: Mihai Isac)

O perspectivă românească asupra provocărilor cu care se confruntă bulgarii și găgăuzii din Basarabia

Vladimir Mitev

Cea de-a doua parte a interviului realizat de Cross-border Talks cu Mihai Isac se concentrează pe perspectiva unui român față de relațiile dintre românofonii și bulgarofonii din Basarabia și mai ales din Republica Moldova. El amintește istoria comunității bulgare și găgăuze din Basarabia și că relația dintre aceștia și românofonii a cunoscut atât momente mai bune, cât și mai puțin bune. Principala problemă a bulgarilor din Republica Moldova nu este atât de mult problema drepturilor, potrivit lui Isac, ci faptul că localitățile locuite de bulgari se depopulează, astfel că după câteva decenii ar putea dispărea. Mihai Isac amintește legătura istorică specifică a bulgarilor din Basarabia cu Rusia și admite că este dificil ca aceasta să sufere o evoluție din mai multe motive. De asemenea, în opinia sa, partidele politice moldovenești nu au oferit alternative bulgarilor și comunității găgăuze. 

În ceea ce privește bulgarii și atitudinea față de unionism, Isac a amintit că partidele cu orientare rusească le oferă promisiuni deșarte de autonomie. “Cred că în viitor Bulgaria și România ar trebui să înceapă să lucreze pentru a ajuta comunitatea bulgară din Moldova”, indiferent dacă va exista sau nu unirea româno-moldovenească. Isac a mai menționat că universitatea bulgară din Taraclia ar fi putut fuziona cu vreo universitate bulgară ori să devină filială, așa cum s-a întâmplat cu unele universități românești și instituții similare din Republica Moldova.

Interviul poate fi ascultat aici cu subtitrări în limba română:

България и Румъния трябва да работят заедно в подкрепа на малцинствата в Молдова

Михай Исак (източник: Михай Исак)

Румънска гледна точка за предизвикателствата пред българите и гагаузите в Бесарабия

Владимир Митев

Втората част на интервюто с Михай Исак за сайта “Трансгранични разговори” е посветена на румънската гледна точка за отношенията между румънците и българите в Бесарабия и особено в Република Молдова. Той припомня историята на българските и гагаузките общности в Бесарабия и че отношенията между тях и румъноговорящите са имали и добри, и лоши моменти. Според Исак основният проблем за българите в Молдова не е толкова въпросът за правата, колкото фактът, че населените места с българи се обезлюдяват, така че след няколко десетилетия могат да изчезнат. Михай Исак припомня специфичната историческа връзка на българите в Бесарабия с Русия и признава, че е трудно тя да еволюира по различни причини. Също така, според него, молдовските политически партии не са предложили алтернативи на българите и гагаузката общност.

Що се отнася до българите и тяхното отношение към румънския юнионизъм, Исак припомня, че руски ориентираните партии им предлагат напразни обещания за автономия. “Мисля, че в бъдеще България и Румъния трябва да започнат да работят в помощ на българската общност в Молдова”, независимо дали ще има румънско-молдовско обединение или не. Исак също така спомена, че българският университет в Тараклия е можел да се слее с български университет или да стане филиал, както се е случило с някои румънски университети и подобни институции в Молдова.

Sadie Clasby – Jarrous: Refugee children have been targets of firing arms and have been victims of racist abuse

Migration will continue to be a challenge for the EU, but viewing it exclusively through a security lens remains blind to the humanitarian aspects of the problem, related among others to the role of global and regional powers in reshaping the Middle East at the cost of destruction and death (source: Pixabay, CC0)

Interview with a British social worker caring for migrant children in Harmanli, Bulgaria

Anna Krasteva, CERMES and Ivan Atanasov, Sakarnews 

In the joint Marginalia and Sakarnews column “Faces of difference” we present the amazing story of British social worker Sadie Clasby-Jarrous, who has been working for years with refugees in Harmanli (a Bulgarian town close to the Turkish border and home to a migrant reception centre). Teacher Anna Krasteva talks to her about children who desperately need a safe place to play. Many of them are completely unable to play and their behaviour shows signs of trauma. Sadie Clasby tells about herself: “I feel proud to have supported many children through very difficult times in their lives. 

This article was published on the Marginalia website on 1 February 2022.

Sadie Clasby – Jarrous: Copiii refugiați au fost țintele armelor de foc și victime ale abuzurilor rasiste

Migrația va continua să reprezinte o provocare pentru UE, dar dacă o privim exclusiv prin prisma securității, rămânem orbi față de aspectele umanitare ale problemei, legate, printre altele, de rolul puterilor globale și regionale în remodelarea Orientului Mijlociu cu prețul distrugerii și al morții (sursa: Pixabay, CC0).

Interviu cu lucrătoarea socială britană care are grijă de copiii migranţilor la Harmanli, Bulgaria

Anna Krasteva, CERMES și Ivan Atanasov, Sakarnews 

În cadrul rubricii comune a Marginaliеi și Sakarnews “Chipuri ale diferenței” vă prezentăm povestea uimitoare a englezoaicei Sadie Clasby-Jarrous, care lucrează de ani de zile cu refugiații din Harmanli (un oraş bulgăresc care se află aproape de graniţa cu Turcia şi găzduieşte centru de primire al migranţilor). Profesoara Anna Krasteva vorbește cu ea despre copiii care au nevoie disperată de un loc sigur de joacă. Mulți dintre ei sunt complet incapabili să se joace, iar comportamentul lor prezintă semne de traumă. Sadie Clasby spune despre ea însăși: “Mă simt mândră că am sprijinit mulți copii în momente foarte dificile din viața lor. 

Acest articol a fost publicat pe site-ul Marginalia la 1 februarie 2022.

Сейди Клазби – Джарус: Децата бежанци са били обект на стрелба, преживявали са расистки обиди

Миграцията ще продължи да бъде предизвикателство за ЕС, но нейното разглеждане изключително през призмата на сигурността остава сляпо за хуманитарните аспекти на проблема, свързани наред с други и с ролята на световните и регионалните сили в прекрояването на Близкия изток с цената на разруха и смърт (източник: Pixabay, CC0)

Интервю с британската социална работничка, която работи с деца мигранти в Харманли

Анна Кръстева, CERMES и Иван Атанасов, Сакарнюз

В съвместната рубрика на Маргиналия и Сакарнюз „Лицата на различността“ ви представяме удивителната история на англичанката Сейди Клазби-Джарус, от години работеща с бежанците в Харманли. Професор Анна Кръстева разговаря с нея за децата, които отчаяно се нуждаят от безопасно място за игра. Много от тях са напълно неспособни да играят, а в поведението им личат признаците на травма. За себе си Сейди Клазби казва: „Чувствам се горда, че сме подкрепили много деца в много трудни моменти от живота им. 

Тази статия бе публикувана на сайта “Маргиналия” на 1 февруари 2022 г.

Paola Georgieva: There is a great desire among Bulgarian pupils and students to study Romanian

The poster of the film “If I Want to Whistle, I Whistle” (left – source: Wikipedia) and the cover of the Romanian edition of Vladimir Levchev’s book “Love on the Square” (source: Simona Poclid, Facebook)

Interview with a Romanian language teacher about her experiences and impressions of Bulgarian-Romanian cultural interactions and interest in Romanian culture in Bulgaria

Vladimir Mitev

Paola Georgieva is a graduate in Romanian philology at the Faculty of Classical and New Philology of Sofia University. She holds a master’s degree in translation-editing in Romanian at the Faculty of Slavonic Philology of the same university. She is currently a teacher of Romanian at the Mihai Eminescu High School with teaching in Romanian Language, Sofia. She is also a lecturer in Romanian language at the Department of Romanian Philology of the University of Sofia. She does translation and interpretation services from and into Romanian.

The Bridge of Friendship Blog contacted her after she began a new direction of her Romania-related work – film translations into Bulgarian.

Paola Gheorghieva: Există un mare interes în rândul elevilor şi studenților din Bulgaria pentru a studia limba română

Afișul filmului “Eu când vreau să fluier, fluier” (stânga – sursa: Wikipedia) și coperta ediției românești a cărții lui Vladimir Levcev “Dragoste în piață” (sursa: Simona Poclid, Facebook)

Interviu cu o profesoară de limba română despre experiențele și impresiile sale privind interacțiunile culturale bulgaro-române și despre interesul pentru cultura română din Bulgaria

Vladimir Mitev

Paola Gheorghieva este licențiată în filologie română la Facultatea de Filologie Clasică și Modernă a Universității din Sofia. A absolvit un masterat în traducere-editare, cu predare în limba română la Facultatea de Filologie Slavonă a aceleiași universități. În prezent, ea este profesoară de limba română la Liceul cu Program Intensiv de Limba Română ,,Mihai Eminescu’’, din Sofia. De asemenea, este lector de limba română la Catedra de Filologie Română a Universității din Sofia. Oferă servicii de traducere și interpretare din și în limba română.

Blogul Podul Prieteniei a contactat-o în legătură cu o nouă direcție a activității sale românești – traduceri de filme în limba bulgară.

Паола Георгиева: Има голям интерес у ученици и студенти в България да изучават румънски език

Афишът на филма “Свирка ли ми се, свиркам” (ляво – източник: Wikipedia) и корицата на румънското издание на книгата на Владимир Левчев “Любов на площада” (източник: Симона Поклид, Facebook)

Интервю с преподавателка по румънски език за нейния опит и впечатления от българо-румънските културни взаимодействия и от интереса в България към румънската култура

Владимир Митев

Паола Георгиева е бакалавър по Румънска филология от Факултета по класически и нови филологии на Софийския университет. Магистърската й степен е на преводач-редактор с румънски език във Факултета по славянски филологии в същия университет. В момента е учител по румънски език в Профилирана гимназия с интензивно изучаване на румънски език “Михай Еминеску”, град София. Освен това е хоноруван преподавател по румънски език в специалност Румънска филология в Софийския университет. Извършва писмени и устни преводи от и на румънски език.

Блогът “Мостът на приятелството” се свърза с нея по повод нова посока на нейните занимания с румънски – преводи на филми на български език.

România este pe cale să scoată studiile de gen din educaţie

Lupta conservatoristă cu ”sexomarxismul” (în Bulgaria cunoscut sub denumirea ”ideologie de gen”) are loc şi în România (foto: Pixabay, CC0)

Interviu cu feminista română, cadru universitar, Maria Cernat despre modificările legislative, care interzic munca academică de studiere a rolului social al sexelor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 18 iunie 2020 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.

Parlamentul Român a introdus modificări legislative, conform cărora în instituţiile educaţionale ”activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teorie sau opinie prin care genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași” sunt interzise. Asta înseamnă că multe discipline universitare, legate de ştiinţele sociale, studiul sexelor şamd vor deveni ilegale. Deocamdată nu este clar care va fi pedeapsa pentru  încalcarea modificărilor legislative şi cine va controla aplicarea lor. Universităţile din România şi Academia Română sunt un refugiu tradiţional al elitelor conservatoriste din ţară. Temerile unor profesori, care vorbesc despre gen în cursurile lor, este că vor fi supuşi unor atacuri şi nu vor avea căi de apărare, având în vedere faptul că tradiționaliștii, de ani buni, duc un război împotriva celui ce ei numesc ”sexomarxism” sau altfel spus – influența păguboasă a Şcolii de la Frankfurt asupra tineretului.