Mihai Isac: At the political level, Bulgarian and Romanian elites do not trust each other

Mihai Isac (source: Mihai Isac)

People from both countries should develop projects that will contribute to better mutual knowledge and understanding between Bulgarians and Romanians

Vladimir Mitev

The third part of the interview with Mihai Isac looks at Bulgarian-Romanian relations and what could improve them given the lack of trust between the countries and their elites. “Our history books do not teach us about our cooperation over time”, says Mihai Isac. He also looks at the specifics of Bulgarian-Romanian relations – on a political and interpersonal level. According to Isac, the two countries are at the forefront of the current geopolitical confrontation in the Black Sea region. And anyone who expects NATO to withdraw after the end of the conflict in Ukraine is very much mistaken.

Continue reading

Mihai Isac: La nivel politic, elitele bulgare și române nu au încredere una în alta

Depinde de oamenii din cele două țări să dezvolte proiecte, care să aducă o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă între ele

Vladimir Mitev

Cea de-a treia parte a interviului cu Mihai Isac se referă la relațiile bulgaro-române și la ceea ce le-ar putea îmbunătăți, având în vedere lipsa de încredere între state și elitele acestora. “Manualele noastre de istorie nu ne învață despre cooperarea noastră de-a lungul timpului”, spune Mihai Isac. El face și o trecere în revistă a specificului relațiilor bulgaro-române – la nivel politic și interpersonal. Potrivit lui Isac, țările noastre se află în prima linie a actualei confruntări geopolitice din regiunea Mării Negre. Iar cine se așteaptă ca NATO să se retragă după încheierea conflictului din Ucraina se înșeală amarnic. 

Continue reading

Михай Исак: На политическо ниво българските и румънските елити не си имат доверие

Хората от двете страни трябва да разработят проекти, които ще допринесат за по-доброто взаимно опознаване и разбиране между българи и румънци

Владимир Митев

Третата част на интервюто с Михай Исак разглежда българо-румънските отношения и какво би могло да ги подобри предвид липсата на доверие между страните и техните елити. “Нашите учебници по история не ни учат за сътрудничеството ни във времето”, казва Михай Исак. Той разглежда и спецификата на българо-румънските отношения – на политическо и междуличностно ниво. Според Исак нашите страни са в челните редици в настоящата геополитическа конфронтация в Черноморския регион. И всеки, който очаква НАТО да се оттегли след края на конфликта в Украйна, е в голяма грешка.

Continue reading

Words can dance

An illustration for the book (author: Violeta Apostolova-Leti)

A story by Desislava Kamenova about her Vlach-speaking great-grandmother Lucana

Dessislava Kamenova

The author is a lawyer, has a PhD in mediation from Sofia University, and has two collections of short stories – “Lucana” and “Gavril”. This story was submitted to the blog “Bridge of Friendship” by Dessislava Kamenova.

First they are born in the heart and seek a way through the throat to find their freedom. There are also some who search in vain for a way out. They remain forever in the heart, as prisoners of a longing or a gurning. Sometimes we forget them, but, like irritable children, they remember themselves when you least expect it. 

I opened the window. I let the world in. I made the bed. For days, I’ve been searching for the one photo I have as a reminder of her. The best man I ever knew. This is my great-grandmother. Her name is Lucana. I will always love that name. I’ve never met another person with that name besides her – Grandma Lucana. 

Continue reading

Cuvintele pot dansa

O ilustr‌ație către cartea Lucana (autor: Violeta Apostolova-Leti)

O povestire de Desislava Kamenova despre străbunica sa Lucana, care vorbește vlahă

Desislava Kamenova

Autoarea  este avocată, are doctoratul în mediere de la Universitatea din Sofia, și are două culegeri de povestiri – “Lucana” și “Gavril”. Această povestire a fost trimisă la blogul “Podul prieteniei” de Desislava Kamenova.

Mai întâi se nasc în inimă și caută un drum prin gât pentru a-şi găsi libertatea. Există, de asemenea, şi unele ce caută în zadar o ieșire. Ele rămân pentru totdeauna în inimă, ca prizonierele unui dor sau ale unei gureri. Uneori le uităm, dar, ca niște copii irascibili,  amintesc de sine atunci când te aștepți cel mai puțin. 

Am deschis fereastra. Am lăsat lumea să intre. Am făcut patul. De câteva zile, caut singura fotografie pe care o am ca o amintire  a ei. Cel mai bun om pe care  l-am cunoscut vreodată. Aceasta e străbunica mea. Se numeşte Lucana. Întotdeauna îmi va plăcea acest nume. Nu am mai întâlnit o altă persoană cu acest nume în afară de ea – bunica Lucana. 

Continue reading

Думите могат да танцуват

Илюстрация към книгата “Лукана” (автор: Виолета Апостолова-Лети)

Разказ на Десислава Каменова за нейната прабаба Лукана, която говори влашки

Десислава Каменова

Авторката е адвокат, има докторат по медиация от Софийския университет и има два сборника с разкази – “Лукана” и “Гаврил”. Настоящият кратък разказ е предоставен на блога “Мостът на приятелството” от Десислава Каменова.

Първо се раждат в сърцето и търсят път през гърлото, за да намерят свободата. Има и такива, които напразно търсят изход. Те остават завинаги в сърцето, като пленници на един копнеж или мъка. Понякога ги забравяме, но те като сърдити деца напомнят за себе си, когато най-малко очакваш. 

Отворих прозореца. Пуснах света вътре. Оправих леглото. От няколко дни търся единствената снимка, която имам като спомен от нея. Най-добрият човек, когото някога съм познавала. Това е прабаба ми. Казва се Лукана. Винаги ще харесвам това име. Така и не срещнах друг човек с това име освен нея – баба Лукана. 

Continue reading

Probleme teritoriale şi de minorităţi în istoria relaţiilor bulgaro-române

Dobrogea de Sud la Kaliakra astăzi (sursa: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

În condițiile aderării comune a Bulgariei și României la Uniunea Europeană după 2007, care extinde oportunitățile de contacte și cooperare reciprocă, înțelegerea trecutului conflictual al problemelor teritoriale și minoritare în relațiile bilaterale nu este doar o provocare științifică, ci și o condiție prealabilă pentru a înțelege, explica și gestiona în mod adecvat realitățile contemporane.  

Blagovest Njagulov, Institutul de Cercetări Istorice, Academia Bulgară de Științe

Acest articol este acordat blogului Podul Prieteniei de către autor şi nu a fost publicat  înainte. Abordează problemele minorităților și disputa privind Dobrogea în relațiile bulgaro-române până la rezolvarea problemei dobrogene.

Introducere

Relațiile româno-bulgare s-au format și s-au dezvoltat în procesul de coexistență și vecinătate de secole între bulgari și români și între țările lor. Mișcările migratorii la nord și la sud de Dunăre și contactele constante sunt premisele influențelor reciproce și ale apropierii, dar și ale diferențierii și conflictului. Procesele de creare a unor grupuri etnice separate și a unor națiuni moderne în cele două comunități sunt interdependente și nu au loc pe bază de confruntare. Legătura geopolitică a teritoriilor locuite, religia ortodoxă comună, legăturile economice și culturale intense și, mai ales, interesele politice comune de emancipare națională față de Imperiul Otoman au condiționat spiritul pozitiv al relațiilor bilaterale până în 1878. 

Pe de altă parte, trăsăturile specifice ale identității naționale și ale dezvoltării naționale ale bulgarilor și românilor, formate în timpul tranziției de la epoca medievală la cea modernă, au creat condițiile pentru o diferențiere mai clară și o competiție viitoare. Cele mai caracteristice dintre diferențele condiționate istoric ale românilor în raport cu bulgarii sunt: păstrarea statutului de autonomie și emanciparea lor statală mai timpurie față de Imperiul Otoman; păstrarea mai îndelungită a rămășițelor feudale în relațiile agrare; diferențierea socială mai mare și chiar polarizarea societății românești; gradul mai scăzut de educație a maselor largi ale populației și elitismul mai pronunțat al culturii reprezentative; experiența mai mare a elitei politice românești și legăturile mai largi ale acesteia cu Occidentul. Pe această bază, se remarcă și diferențele dintre mentalitățile naționale.

Continue reading

Териториални и малцинствени проблеми в историята на българо-румънските отношения

Южна Добруджа при н. Калиакра днес (източник: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

В условията на съвместното членство на България и Румъния в Европейския съюз след 2007 г., което разширява възможностите за взаимни контакти и сътрудничество, опознаването на конфликтното минало на териториалните и малцинствените проблеми в двустранните отношения е не само научно предизвикателство, а и предпоставка за разбиране, обяснение и адекватно управление на съвременните реалности.  

Благовест Нягулов, Институт за исторически изследвания, Българска академия на науките

Текстът е предоставен от автора на блога „Мост на приятелството“ и досега не е бил публикуван.  В него се разглеждат проблемите на малцинствата и спорът за Добруджа в българо-румънските отношения до разрешаването на добруджанския въпрос.

Въведение

Българо-румънските отношения се формират и развиват в процеса на продължаващото от векове съжителство и съседство на българи и румънци и на техните държави. Миграционните движения на север и на юг от река Дунав и постоянните контакти са предпоставките за взаимни влияния и сближаване, но и за разграничаване и конфликти. Процесите на създаване на отделни етноси и на модерни нации при двете общности са взаимно свързани и не се извършват на конфронтационна основа. Геополитическата обвързаност на населяваните територии, общата православна религия, интензивните стопански и културни връзки и особено общите политически интереси за национална еманципация спрямо Османската империя обуславят позитивния дух в двустранните отношения до 1878 г. г

От друга страна, формиращите се при прехода от средновековната към модерната епоха специфични особености в националната идентичност и националното развитие на българи и румънци създават условия за по-категорично разграничаване и бъдеща конкуренция. Най-характерните сред исторически обусловените различия на румънците по отношение на българите са: запазването на автономен статут и тяхната по-ранна държавна еманципация спрямо Османската империя; по-дългото съхраняване на феодалните остатъци в техните аграрни отношения; по-силната социална диференциация и дори поляризация на румънското общество; по-ниската степен на образованост на широките маси на населението и по-изразената елитарност на представителната култура; по-големия опит на румънския политически елит и неговите по-широки връзки със Запада. На тази основа се открояват и различията в националните манталитети.

Continue reading

Doru Dragomir: We promote the Romanian-Bulgarian business in a common package

The logo of the Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria-Romania (source: BCCBR)

The president of the Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria-Romania has given this interview on the effects ot the COVID-19-generated crisis, on the necessary actions against it, on the chamber’s vision for the development of infrastructure and on the promotion of the bilateral economic relations

Vladimir Mitev

Doru Dragomir is the president of the Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria-Romania, which has offices in Sofia and Bucharest. He has worked for more than 20 years in the private sector. He has passed through the great inflation of 1996 in Romania and the international economic crisis, which hit Southeastern Europe in 2008-2009. Dragomir has EMBA at the Asesbuss & Michael J. Coles College in the University Kennesaw State in Georgia, USA in 2007. He also has a degree in Law in Romania.

This chamber of commerce has more than 40 members from both countries, which are active in 25 economic sectors. It is one of the two bilateral chambers with focus upon the Romanian-Bulgarian economic relations.

Continue reading