Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea

Lina Ghergova (foto: Lina Ghergova)

Interviu cu antropologul de la Academia Bulgară de Ştiinţe despre locurile şi comunităţile bulgăreşti din România, despre relaţiile româno-bulgare şi despre viaţa în ţara vecina din nord

Vladimir Mitev

Conferenţiar doctor Lina Ghergova lucrează la secţia ”Antropologia tradiţiilor verbale” de la Institutul pentru etnologie şi folcoristică cu Muzeul Etnografic de lângă Academia Bulgară de Ştiinţe. S-a născut în Plovdiv în 1981. A absolvit Etnologie, Filologie Bulgară şi Comunicaţie Interculturală la Universitatea din Plovdiv. A obţinut doctoratul la fostul Institut de folcloristică în 2009 cu lucrarea de doctorat cu subiectul ”Stereotipuri etnice în cultura cotidiană”, publicată cu grant în 2012 (Sofia, Editura Paradigma).

A specializat în Austria, Italia şi Slovacia. În perioada 2010-2012 lucrează la Muzeul de Literatura Estoniană din Tartu ca bursieră a programului ”Marie Curie” – cel mai prestigios program european pentru cercetatori individuali. În 2013 câştigă premiul ”Savant tănâr al Academiei de Ştiinţe Bulgare” în domeniul Moştenirea cultural-istorică şi identitatea naţională. Cercetătoarea a predat cursuri de lectură la universităţile din Plovdiv, Sofia şi Kaunas (Lituania).

Din 2014 locuieşte în România. Continuă să lucreze pe teme despre caracterul naţional al sărbătorilor din Europa postsocialistă, sărbătorile de calendar tradiţionale şi contemporane, construirea moştenirii naţional-culturale peste hotare. În cadrul unor proiecte, a realizat cercetări în zeci de localităţi din Bulgaria, Austria, Slovacia, Estonia, Turcia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, SUA şi România.

Advertisements

Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското

Лина Гергова (снимка: Лина Гергова)

Интервю с антрополога от БАН за българските места в и българските общности в Румъния, за българо-румънските отношения и за живота в северната съседка

Владимир Митев

Гл.ас. д-р Лина Гергова работи в секция „Антропология на словесните традиции“ на Института за етнология и фолклористика с Етнографски музей при Българската академия на науките. Родена е в Пловдив през 1981 г., завършва Етнология, Българска филология и Интеркултурна комуникация. В бившия Институт за фолклор през 2009 г. придобива докторска степен с дисертация на тема „Етнически стереотипи във всекидневната култура“, издадена с грант през 2012 г. (София: Парадигма).

Специализирала е в Австрия, Италия и Словакия. През 2010-2012 г. работи в Естонския литературен музей в Тарту като стипендиант по най-престижната европейска програма за индивидуални учени „Мария Кюри“,. През 2013 г. печели наградата „Млад учен на БАН“ в направлението „Културно-историческо наследство и национална идентичност“. Водила е лекционни курсове в Пловдивския и в Софийския университет, както и в Каунас, Литва.

От 2014 г. живее в Румъния. Продължава да работи по теми като национална празничност в постсоциалистическа Европа, традиционна и съвременна календарна празничност, нови български мигрантски общности и културно наследство в миграция, конструиране на национално културно наследство зад граница. В рамките на различни проекти е провеждала изследвания в десетки селища в България, в Австрия, Словакия, Естония, Турция, Гърция, Франция, Великобритания, Ирландия, САЩ и Румъния.

O carte despre locurile ”sfinte” bulgăreşti în afară de Bulgaria a fost lansată în Bucureşti

Preşedintele UDBR Luca Velciov (în mijloc) povesteşte istoria bulgarilor din România. Svetoslav Markov (dreaptă) este autorul cărţii prezentate. În stânga sunt de stânga spre dreaptă jurnalista Mirela Petrescu, preşedintele Federaţiei Comunităţii Bulgare din România Anton Kancev şi Svetlana Karagiova (Agenţia pentru Bulgarii în Străinatate) (foto: Vladimir Mitev)

Blogul ”Podul Prieteniei” a realizat un videoreportaj despre eveniment

Oaspeţi din Sofia, Şumen, Ruse, Bucureşti şi diferite locuri ale României au fost prezenţi la lansarea cărţii ”50 de locuri din istoria bulgără în afară de Bulgaria” la sediul Uniunii Democrate Bulgare din România în capitala română. Cartea povesteşte despre monumente, muzee, placi de comemorare şi alte ”sfinte” locuri, legate de Bulgaria şi de bulgari, care astăzi sunt în afară graniţele ţării. România este prezentă în cartea cu şase obiective – o placa comemorativă dedicată lui Hristo Botev şi ceata lui din Giurgiu, mormântul lui Evlogi şi Hristo Gheorghievi din Bucureşti, placa comemorativă dedicată înfiinţării Academiei Bulgare de Ştiinţe din Brăilă în 1869, placa comemorativă dedicată lui Vasil Levski din comuna actuală Mihăil Kogâlniceanu aproape de lângă Tulcea, biserica bulgărească din Constanţa, muzeul minorităţii bulgare din Dudeştii Vechi, Banat.

Книга за българските „свещени“ места извън България бе представена в Букурещ

Председателят на Демократичния съюз на българите в Румъния Лука Велчов (в средата, прав) е живата история на сънародниците в Букурещ. До него вдясно е авторът на книгата Светослав Марков. Седнали отляво надясно са журналистката Мирела Петреску, председателят на Федерацията на българската общност в Румъния Антон Канчев и Светлана Караджова от Агенцията за българите в чужбина (снимка: Владимир Митев)

Блогът „Мостът на приятелството“ направи видеорепортаж от събитието

Гости от София, Шумен, Букурещ и различни краища на северната ни съседка присъстваха на представянето на книгата „50 места от българската история отвъд България“ в централата на Демократичния съюз на българите в Румъния (ДСБР). Книгата разказва за паметници, музеи, паметни плочи и други „свещени“ места, свързани с България и българите, които днес са отвъд границите на страната. Румъния присъства в книгата с шест обекта – паметната плоча на Ботевата чета в Гюргево, гробницата на Евлоги и Христо Георгиеви в Букурещ, плочата, свидетелстваща за основаването на Българската академия на науките в Браила през 1869 г., паметната плоча на Васил Левски в днешното село Михаил Когълничану край Тулча, българската църква в Констанца, музеят на българското малцинство в Стар Бешенов, Банат.

O călătorie la bulgarii din Banat

Strada principală din Dudeştii Vechi (foto: Baricada)

În Timişoara şi Dudeştii Vechi trăiesc bulgari care în afara Bulgariei şi-au păstrat identitatea timp de peste trei secole. Care sunt realizările, contradicţiile şi dificultăţile lor?

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 26 octombrie 2017 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. După ce reportajul a fost realizat organizaţia politică a bulgarilor din Banat a intrat într-o criza gravă şi finanţarea ei de către statul român a fost blocată din cauza unor neregularităţi documentare şi financiare. 

Când bulgarii bănăţeni vor să spună că cineva îi suna la telefon, ei folosesc o expresie frumoasă: ”Drânci-mi”. În loc de ”Blagodaria” (Mulţumesc) ei spun ”Zafalem!”. Oamenii din Bulgaria care îndrâznesc să parcurgă distanţa până la Dudeştii Vechi – satul-capitală bulgarilor din Banat, nu pot evita senzaţia că se află într-o altă Bulgarie. Ea are farmec, este pe deplin inteligibilă, deschisă către oaspeţi şi trăieşte cu problemele şi contradicţiile sale. Îşi păstrează conştiinţa bulgară, doreşte să comunice cu Bulgaria şi are mândria de a fi centru bulgarităţii timp de peste 279 de ani.

Пътуване при банатските българи

 

Главната улица в Стар Бешенов (снимка: Барикада)

В Тимишоара и в Стар Бешенов живеят наши сънародници, опазили своята идентичност повече от три века извън България. Какви са техните постижения, противоречия и трудности?

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана на 26 октомври 2017 г. на сайта “Барикада”. След като репортажът бе осъществен, политическата организация на българите в Банат влезе в тежка криза и нейното финансиране от румънската държава бе спряно заради документални и финансови нарушения. 

Когато банатските българи искат да кажат, че някой им звъни по телефона, използват колоритния израз: „Дрънчи ми“. Вместо „Благодаря!“, казват „Зафалем!“. Хората от България, които дръзнат да изминат разстоянието до Стар Бешенов – селото – „столица“ на българите в Банат, не могат да избегнат усещането, че са в една друга България. Тя очарова, напълно разбираема е, отворена е за гости и живее със своите проблеми и противоречия. Пази българското си съзнание, иска да общува с България и има гордостта да бъде център на българщината вече 279 г.

Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat de către români şi bulgari de ziua lui

Organizatoara evenimentului Dunia Pălăngeanu (dreaptă), şeful Uniunii Scriitorilor Liberi pentru Ruse Iordan Vasilev (centru), intelectualul şi jurnalist giurgiuvean Emil Talianu (lânga Vasilev, la stânga) şi muzeulogul Emil Păunescu în faţa bustul lui Mihai Eminescu în Parcul Alei din Giurgiu (foto: Vladimir Mitev)

Sărbătoarea Culturii Naţionale Române din Giurgiu a devenit şi o zi de comunicare între prieteni

Giurgiu devine tot mai mult un centru de comunicare culturală cu bulgarii. Asta s-a văzut clar de Ziua Culturii Naţionale Române (15 ianuarie), care a fost sărbătorită de oraşul dunărean la 14 şi 15 ianuarie.

Duminica înainte de data oficială a naşterii poetului Mihai Eminescu în Giurgiu au venit în jur de 15 oamenii ai culturii din Ruse, care s-au alăturat la sărbătoarea care a avut loc la Centrul cultural ”Ion Vinea”. De la Bucureşti au venit şi reprezentanţii ai Uniunii Democrate a Bulgarilor din România. În cadrul evenimentului au fost prezentate ultimele realizări culturale ale colaborării transfrontaliere româno-bulgare. Au fost discutate proiecte noi de activitate în comun.