Bulgaria şi România în Blocul Estic: cum se rezolvă disputele între aliaţi

jivcov-ceausescu-700x350
Liderul socialist român Nicolae Ceauşescu şi omologul lui bulgar Todor Jivcov (foto: Arhivele Naţionale Române, Fototeca online a comunismului românesc, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)

O privire către poziţionarea diferită a României şi Bulgariei în a doua jumătatea a secolului XX

Iskra Baeva

Acest articol a fost prezentat la conferinţa ”Bulgaria şi Balcanii în secolul XX: politică externă şi diplomaţie publică”, care a avut loc pe 26 octombrie 2018 la Galeria de Artă a oraşului Sofia.

Balcanii ocupă un loc de mijloc între cele trei coninente, unde au аpărut civilizaţiile care au format chipul lumii moderne. Importanţa acestei regiuni, precum şi a fiecărei alte, se modifică în decursul evoluţiei Europei, dar în toate timpurile ea îşi păstrează rolul de element de legătură între Europa şi Asia, iar de acolo şi importanţa ei pentru Marile Puteri de pe continent. Prin această succintă afirmare introductivă, aş dori să vă îndrept atenţia către două dintre ţările balcanice, pe care probabil ar trebui să le numim Balcanii de Nord, dacă asta ar fi avut mai mult sens decât actuala noţiune de Balcanii de Vest. Este vorba de Bulgaria şi Româniia, care după Al Doilea Război Mondial întră în sfera de influenţă sovietică cu poziţii foarte diferite, şi care la scurt timp după primele tulburări, devin singurele ţări balcanice din Blocul Estic. Faptul acesta însă nu le apropie cine ştie cât, şi nici nu le face să fie la fel. Relaţiile între România şi Bulgaria în Blocul Estic sunt pline de tensiuni, contradicţii şi divergenţe, deşi se ascund în spatele multiplelor întâlniri la cele mai diferite nivele.

Voi prezenta aceste relaţii prin câteva exemple caracteristice.

Continue reading “Bulgaria şi România în Blocul Estic: cum se rezolvă disputele între aliaţi”

Advertisements

България и Румъния в Източния блок: как се решават спорове между съюзници

jivcov-ceausescu-700x350
Румънският социалистически лидер Николае Чаушеску и българския му колега Тодор Живков (снимка: Румънските национални архиви, Онлайн фототека на румънския комунизъм, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)

Поглед към различното позициониране на Румъния и България през втората половина на двайсти век

Искра Баева

Тази статия бе представена на конференцията “България и Балканите през ХХ век: външна политика и публична дипломация”, която на 26 октомври 2018 г. в Софийската градска художествена галерия.

Балканите заемат средищно място между трите континента, където са възникнали цивилизациите, оформили облика на съвременния свят. Важността на този регион, както и на всеки друг, се променя с еволюцията на Европа, но през цялото време той запазва ролята си на свързващо звено между Европа и Азия, а оттам и значението си за великите сили на континента. С това по-общо въвеждащо твърдение искам да насоча вниманието ви към две от балканските страни, които може би трябваше да наричаме Северните Балкани, ако това би имало повече смисъл от сегашното Западни Балкани. Става дума за България и Румъния, които след Втората световна война влизат в съветската сфера на влияние с много различни позиции, а скоро след първите сътресения остават и единствените балкански страни в Източния блок. Това обаче нито ги сближава особено, нито ги прави еднакви. Отношенията между България и Румъния в Източния блок са изпълнени с напрежения, противоречия и спорове, макар и скрити зад многобройните срещи на най-различно равнище.

Ще представя тези отношения чрез няколко характерни примера.

Continue reading “България и Румъния в Източния блок: как се решават спорове между съюзници”

Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea

lina-700x350
Lina Ghergova (foto: Lina Ghergova)

Interviu cu antropologul de la Academia Bulgară de Ştiinţe despre locurile şi comunităţile bulgăreşti din România, despre relaţiile româno-bulgare şi despre viaţa în ţara vecina din nord

Vladimir Mitev

Conferenţiar doctor Lina Ghergova lucrează la secţia ”Antropologia tradiţiilor verbalede la Institutul pentru etnologie şi folcoristică cu Muzeul Etnografic de lângă Academia Bulgară de Ştiinţe. S-a născut în Plovdiv în 1981. A absolvit Etnologie, Filologie Bulgară şi Comunicaţie Interculturală la Universitatea din Plovdiv. A obţinut doctoratul la fostul Institut de folcloristică în 2009 cu lucrarea de doctorat cu subiectul ”Stereotipuri etnice în cultura cotidiană”, publicată cu grant în 2012 (Sofia, Editura Paradigma).

A specializat în Austria, Italia şi Slovacia. În perioada 2010-2012 lucrează la Muzeul de Literatura Estoniană din Tartu ca bursieră a programului ”Marie Curie” – cel mai prestigios program european pentru cercetatori individuali. În 2013 câştigă premiul ”Savant tănâr al Academiei de Ştiinţe Bulgare” în domeniul Moştenirea cultural-istorică şi identitatea naţională. Cercetătoarea a predat cursuri de lectură la universităţile din Plovdiv, Sofia şi Kaunas (Lituania).

Din 2014 locuieşte în România. Continuă să lucreze pe teme despre caracterul naţional al sărbătorilor din Europa postsocialistă, sărbătorile de calendar tradiţionale şi contemporane, construirea moştenirii naţional-culturale peste hotare. În cadrul unor proiecte, a realizat cercetări în zeci de localităţi din Bulgaria, Austria, Slovacia, Estonia, Turcia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, SUA şi România.

Continue reading “Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea”

Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското

lina-700x350
Лина Гергова (снимка: Лина Гергова)

Интервю с антрополога от БАН за българските места в и българските общности в Румъния, за българо-румънските отношения и за живота в северната съседка

Владимир Митев

Гл.ас. д-р Лина Гергова работи в секция „Антропология на словесните традиции“ на Института за етнология и фолклористика с Етнографски музей при Българската академия на науките. Родена е в Пловдив през 1981 г., завършва Етнология, Българска филология и Интеркултурна комуникация. В бившия Институт за фолклор през 2009 г. придобива докторска степен с дисертация на тема „Етнически стереотипи във всекидневната култура“, издадена с грант през 2012 г. (София: Парадигма).

Специализирала е в Австрия, Италия и Словакия. През 2010-2012 г. работи в Естонския литературен музей в Тарту като стипендиант по най-престижната европейска програма за индивидуални учени „Мария Кюри“,. През 2013 г. печели наградата „Млад учен на БАН“ в направлението „Културно-историческо наследство и национална идентичност“. Водила е лекционни курсове в Пловдивския и в Софийския университет, както и в Каунас, Литва.

От 2014 г. живее в Румъния. Продължава да работи по теми като национална празничност в постсоциалистическа Европа, традиционна и съвременна календарна празничност, нови български мигрантски общности и културно наследство в миграция, конструиране на национално културно наследство зад граница. В рамките на различни проекти е провеждала изследвания в десетки селища в България, в Австрия, Словакия, Естония, Турция, Гърция, Франция, Великобритания, Ирландия, САЩ и Румъния.

Continue reading “Лина Гергова: В Румъния опознах по-добре българското”

O carte despre locurile ”sfinte” bulgăreşti în afară de Bulgaria a fost lansată în Bucureşti

udbr-700
Preşedintele UDBR Luca Velciov (în mijloc) povesteşte istoria bulgarilor din România. Svetoslav Markov (dreaptă) este autorul cărţii prezentate. În stânga sunt de stânga spre dreaptă jurnalista Mirela Petrescu, preşedintele Federaţiei Comunităţii Bulgare din România Anton Kancev şi Svetlana Karagiova (Agenţia pentru Bulgarii în Străinatate) (foto: Vladimir Mitev)

Blogul ”Podul Prieteniei” a realizat un videoreportaj despre eveniment

Oaspeţi din Sofia, Şumen, Ruse, Bucureşti şi diferite locuri ale României au fost prezenţi la lansarea cărţii ”50 de locuri din istoria bulgără în afară de Bulgaria” la sediul Uniunii Democrate Bulgare din România în capitala română. Cartea povesteşte despre monumente, muzee, placi de comemorare şi alte ”sfinte” locuri, legate de Bulgaria şi de bulgari, care astăzi sunt în afară graniţele ţării. România este prezentă în cartea cu şase obiective – o placa comemorativă dedicată lui Hristo Botev şi ceata lui din Giurgiu, mormântul lui Evlogi şi Hristo Gheorghievi din Bucureşti, placa comemorativă dedicată înfiinţării Academiei Bulgare de Ştiinţe din Brăilă în 1869, placa comemorativă dedicată lui Vasil Levski din comuna actuală Mihăil Kogâlniceanu aproape de lângă Tulcea, biserica bulgărească din Constanţa, muzeul minorităţii bulgare din Dudeştii Vechi, Banat.

Continue reading “O carte despre locurile ”sfinte” bulgăreşti în afară de Bulgaria a fost lansată în Bucureşti”

Книга за българските „свещени“ места извън България бе представена в Букурещ

udbr-700
Председателят на Демократичния съюз на българите в Румъния Лука Велчов (в средата, прав) е живата история на сънародниците в Букурещ. До него вдясно е авторът на книгата Светослав Марков. Седнали отляво надясно са журналистката Мирела Петреску, председателят на Федерацията на българската общност в Румъния Антон Канчев и Светлана Караджова от Агенцията за българите в чужбина (снимка: Владимир Митев)

Блогът „Мостът на приятелството“ направи видеорепортаж от събитието

Гости от София, Шумен, Букурещ и различни краища на северната ни съседка присъстваха на представянето на книгата „50 места от българската история отвъд България“ в централата на Демократичния съюз на българите в Румъния (ДСБР). Книгата разказва за паметници, музеи, паметни плочи и други „свещени“ места, свързани с България и българите, които днес са отвъд границите на страната. Румъния присъства в книгата с шест обекта – паметната плоча на Ботевата чета в Гюргево, гробницата на Евлоги и Христо Георгиеви в Букурещ, плочата, свидетелстваща за основаването на Българската академия на науките в Браила през 1869 г., паметната плоча на Васил Левски в днешното село Михаил Когълничану край Тулча, българската църква в Констанца, музеят на българското малцинство в Стар Бешенов, Банат.

Continue reading “Книга за българските „свещени“ места извън България бе представена в Букурещ”

O călătorie la bulgarii din Banat

star-beshenov-900
Strada principală din Dudeştii Vechi (foto: Baricada)

În Timişoara şi Dudeştii Vechi trăiesc bulgari care în afara Bulgariei şi-au păstrat identitatea timp de peste trei secole. Care sunt realizările, contradicţiile şi dificultăţile lor?

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 26 octombrie 2017 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. După ce reportajul a fost realizat organizaţia politică a bulgarilor din Banat a intrat într-o criza gravă şi finanţarea ei de către statul român a fost blocată din cauza unor neregularităţi documentare şi financiare. 

Când bulgarii bănăţeni vor să spună că cineva îi suna la telefon, ei folosesc o expresie frumoasă: ”Drânci-mi”. În loc de ”Blagodaria” (Mulţumesc) ei spun ”Zafalem!”. Oamenii din Bulgaria care îndrâznesc să parcurgă distanţa până la Dudeştii Vechi – satul-capitală bulgarilor din Banat, nu pot evita senzaţia că se află într-o altă Bulgarie. Ea are farmec, este pe deplin inteligibilă, deschisă către oaspeţi şi trăieşte cu problemele şi contradicţiile sale. Îşi păstrează conştiinţa bulgară, doreşte să comunice cu Bulgaria şi are mândria de a fi centru bulgarităţii timp de peste 279 de ani.

Continue reading “O călătorie la bulgarii din Banat”