Interviu cu un filolog şi cercetător al dialectelor limbii bulgare din România şi Basarabia
Oleg Kosih
Dialectul bulgarilor din Basarabia este obiectul studiului lingvistului japonez Kenta Sugai, care a vizitat Republica Moldova în august pentru a-l studia. Înainte de a pleca spre Taraclia, unde urma să facă studii pe teren, Sugai a acordat acest interviu directorului fundaţiei ”Spirit bulgăresc” Oleg Kosih, dornic în a afla mai mult despre studiile filologului.
Acest articol a fost publicat pe 1 septembrie 2019 pe site-ul despre bulgarii din Basarabia Lumina (Svetlina).
Олег Косых (вляво) и Кенга Сугай в Кишинев (снимка: Олег Косых)
Интервю с японския филолог и изследовател на българския език в Румъния и в Бесарабия
Олег Косых
Говорът на бесарабските българи е предмет на изследване от страна на японския лингвист Кента Сугаи, който през август посети Молдова, изучавайки диалекта ни. Преди да замине за Тараклия, където предстояха теренни проучвания, директорът на фондация «Български дух» Олег Косых се срещна с учения, за да научи повече за неговите изводи.
Тази статия бе публикувана на 1 септември 2019 г. на сайта за българите от Бесарабия “Светлина”.
Interviu cu jurnalista de origine bulgară, unul dintre redactorii de bulgară de la Radio Romania – despre experienţa ei de traducător la întâlnirile bilaterale dintre politicienii români si bulgari de rang înalt, despre tendinţele existente şi interesul reciproc al romanilor vizavi de bulgari, despre starea actuală a minorităţii bulgare din Romania şi despre nevoia de legături culturale mai intense, precum şi de legături interumane mai apropiate între romani şi bulgari
Vladimir Mitev
Mirela Petrescu este jurnalist la Societatea Romană de Radiodifuziune, specializată în limba bulgară, cultura şi realităţile bulgăreşti. La jumătatea anilor ’90, este absolventă a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia, iar apoi urmează o carieră de succes ca jurnalist şi traducător, de remarcat fiind faptul că în ultimii ani traduce la întalnirile bilaterale oficiale între state la cel mai înalt nivel. Ea a tradus şi declaraţiile oficiale ale premierului bulgar, Boiko Borisov, pe cele ale omologului său roman, Viorica Dăncilă, în timpul vizitei Guvernului bulgar la Bucureşti, la sfarşitul lunii martie 2019. Cu această ocazie, blogul „Podul Prieteniei” a făcut un interviu cu Mirela Petrescu.
Интервю с румънската журналистка от български произход, един от двамата редактори които отговарят за новините от България в Румънското национално радио – за опита й на преводач на срещите между високопоставени български и румънски политици, за нагласите и интереса на румънците и на българите едни към други, за състоянието на българското малцинство в Румъния и за необходимостта от по-интензивни културни и междучовешки връзки между румънци и българи
Владимир Митев
Мирела Петреску е журналист от Румънското национално радио, който се е специализирал в опознаването на български език, култура и реалности. В средата на 90-те години тя завършва Журналистика в Софийския университет. Следва успешна кариера на журналист и преводач, като през последните години Мирела превежда на българо-румънските междудържавни срещи на най-високо ниво. Тя бе преводачът и по време на официалните изявления на българския премиер Бойко Борисов и румънската му колежка Виорика Дънчила при посещението на българското правителство в Букурещ в края на март 2019 г. По този повод блогът “Мостът на приятелството” направи интервю с Мирела Петреску.
Liderul socialist român Nicolae Ceauşescu şi omologul lui bulgar Todor Jivcov (foto: Arhivele Naţionale Române, Fototeca online a comunismului românesc, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)
O privire către poziţionarea diferită a României şi Bulgariei în a doua jumătatea a secolului XX
Iskra Baeva
Acest articol a fost prezentat la conferinţa ”Bulgaria şi Balcanii în secolul XX: politică externă şi diplomaţie publică”, care a avut loc pe 26 octombrie 2018 la Galeria de Artă a oraşului Sofia.
Balcanii ocupă un loc de mijloc între cele trei coninente, unde au аpărut civilizaţiile care au format chipul lumii moderne. Importanţa acestei regiuni, precum şi a fiecărei alte, se modifică în decursul evoluţiei Europei, dar în toate timpurile ea îşi păstrează rolul de element de legătură între Europa şi Asia, iar de acolo şi importanţa ei pentru Marile Puteri de pe continent. Prin această succintă afirmare introductivă, aş dori să vă îndrept atenţia către două dintre ţările balcanice, pe care probabil ar trebui să le numim Balcanii de Nord, dacă asta ar fi avut mai mult sens decât actuala noţiune de Balcanii de Vest. Este vorba de Bulgaria şi Româniia, care după Al Doilea Război Mondial întră în sfera de influenţă sovietică cu poziţii foarte diferite, şi care la scurt timp după primele tulburări, devin singurele ţări balcanice din Blocul Estic. Faptul acesta însă nu le apropie cine ştie cât, şi nici nu le face să fie la fel. Relaţiile între România şi Bulgaria în Blocul Estic sunt pline de tensiuni, contradicţii şi divergenţe, deşi se ascund în spatele multiplelor întâlniri la cele mai diferite nivele.
Voi prezenta aceste relaţii prin câteva exemple caracteristice.
Румънският социалистически лидер Николае Чаушеску и българския му колега Тодор Живков (снимка: Румънските национални архиви, Онлайн фототека на румънския комунизъм, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)
Поглед към различното позициониране на Румъния и България през втората половина на двайсти век
Искра Баева
Тази статия бе представена на конференцията “България и Балканите през ХХ век: външна политика и публична дипломация”, която на 26 октомври 2018 г. в Софийската градска художествена галерия.
Балканите заемат средищно място между трите континента, където са възникнали цивилизациите, оформили облика на съвременния свят. Важността на този регион, както и на всеки друг, се променя с еволюцията на Европа, но през цялото време той запазва ролята си на свързващо звено между Европа и Азия, а оттам и значението си за великите сили на континента. С това по-общо въвеждащо твърдение искам да насоча вниманието ви към две от балканските страни, които може би трябваше да наричаме Северните Балкани, ако това би имало повече смисъл от сегашното Западни Балкани. Става дума за България и Румъния, които след Втората световна война влизат в съветската сфера на влияние с много различни позиции, а скоро след първите сътресения остават и единствените балкански страни в Източния блок. Това обаче нито ги сближава особено, нито ги прави еднакви. Отношенията между България и Румъния в Източния блок са изпълнени с напрежения, противоречия и спорове, макар и скрити зад многобройните срещи на най-различно равнище.
Ще представя тези отношения чрез няколко характерни примера.
Interviu cu antropologul dela Academia Bulgară de Ştiinţe despre locurile şi comunităţile bulgăreşti din România, despre relaţiile româno-bulgare şi despre viaţa în ţara vecina din nord
Vladimir Mitev
Conferenţiar doctor Lina Ghergova lucrează la secţia ”Antropologia tradiţiilor verbale” de la Institutul pentru etnologie şi folcoristică cu Muzeul Etnografic de lângă Academia Bulgară de Ştiinţe. S-a născut în Plovdiv în 1981. A absolvit Etnologie, Filologie Bulgară şi Comunicaţie Interculturală la Universitatea din Plovdiv. A obţinut doctoratul la fostul Institut de folcloristică în 2009 cu lucrarea de doctorat cu subiectul ”Stereotipuri etnice în cultura cotidiană”, publicată cu grant în 2012 (Sofia, Editura Paradigma).
A specializat în Austria, Italia şi Slovacia. În perioada 2010-2012 lucrează la Muzeul de Literatura Estoniană din Tartu ca bursieră a programului ”Marie Curie” – cel mai prestigios program european pentru cercetatori individuali. În 2013 câştigă premiul ”Savant tănâr al Academiei de Ştiinţe Bulgare” în domeniul Moştenirea cultural-istorică şi identitatea naţională. Cercetătoarea a predat cursuri de lectură la universităţile din Plovdiv, Sofia şi Kaunas (Lituania).
Din 2014 locuieşte în România. Continuă să lucreze pe teme despre caracterul naţional al sărbătorilor din Europa postsocialistă, sărbătorile de calendar tradiţionale şi contemporane, construirea moştenirii naţional-culturale peste hotare. În cadrul unor proiecte, a realizat cercetări în zeci de localităţi din Bulgaria, Austria, Slovacia, Estonia, Turcia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, SUA şi România.
