Lupta împotrivă corupției și alegerile

09:03, 11 decembrie 2016

O săptămână înainte de alegeri mediile occidentale en masse le au înterpretat ca vot lângă liniile de divizare, care sunt observate de la 2004 până la azi – pro sau anti luptă împotrivă corupției, pro sau  anti influența occidentală sau cea rusă în țara șamd. Agențiile și ziarele internaționale au privit cu grijă discursul mai present împotrivă globalizației, împotrivă corporațiilor vestice, care susțină suverenitatea națională și capitalul autohton. Înțelegere similară e destul de populară și din România. Dar în parlament nu va intra niciun partid naționalist. Grijile sunt în mai mare măsură legate cu faptul că Partidul Social Democrat rămâne cel mai important partid din politica românească din punct de vedere influența societală 27 ani după începutul schimbărilor, chiar dacă lideri ei au probleme cu procuratura anti-corupție DNA.

Analize alternative arată că situația politică poate să fie văzută și altfel decât ca o divizare a forțelor politicilor pe cinsti proocidentali și corupți antioccidentali. ”Serviciile de anticorupție din România reamintesc de Securitate”, scrie într-o analiza saitul Euractiv. Articolul povestește cum chiar președintele Iohannis care susține lupta anticorupție i-a fost teamă din DNA din cauză unor ilegalități cu proprietate imobilară pe care el a cumpărat-o în Sibiu fără să aibă drept de a o face din cauza restituție ilegală. Iohannis a fost condamnat în caz civil de a întoarce proprietatea și împotrivă lui n-au fost ridicate acuzați criminale.

Tema de corupție și cinstea a luat rolul propriu în campania alegerială, inclusiv la Ziua Naționala a României – 1 decembrie. Atunci președintele Iohannis n-a invitat la tribuna în timpul sărbătoriei ”liderii cu probleme penale” precum cei ai PSD – Liviu Dragnea și Victor Ponta, și ai ALDE – Călin Popescu-Tăriceanu. Pe altă parte dacă fostul premier și președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu n-a fost invitat la Palatul Cotroceni pentru Ziua Națională din cauză că e urmărit penal, fostul președinte Traian Băsesc, tot urmărit penal, a fost invitat la Cotroceni. Nu e de mirare că preşedintele României Iohannis şi premierul Dacian Cioloș au fost huiduiţi la sosire de un grup în care se aflau liderii PSD şi ALDE, în jurul Arcul de Triumf.

Pe altă parte recent șefa DNA Laura Koveși a fost acuzată că a plagiat teza de doctorat sa. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a declarat că Koveși n-a plagiat și că numai 4% din lucrul ei sunt copiate. Dar cel puțin o parte din români au impresia că Koveși a fost salvată din dezvaluiri neplacute în numele ”statului de drept”.

Într-un articol pentru site-ul ”Baricada” Ciprian Șiulea explică că alegerile din 11 decembrie confirmă înlocuirea democrația nominală unde toate grupe sociale au glas cu tehnocrația în numele clasei de mijloc pe baza cele două valori de baza acestei clase – cinstea și competența. Pe părerea lui asta se va întâmplă chiar indiferent cine câștigă alegerile. Ceea ce e important în această dezvoltare e că ea duce la creșterea ”șovinismelor” – adică a discursurior de superioritate unor grupe sociale asupră altor. Altfel zis, clasele de jos devin chiar adițional marginalizați, pentru că tehnocrație și anticorupție devin arme politice și discursul dominant al clasei de mijloc și al instituțiilor precum procurature și servicii secrete.

O altă interpretare posibilă a alegerilor este că la ei partidele diferite s-au apropriat pe temele economice și fiscale, luptându-se pentru influența la orașele mare, unde traiește clasa de mijloc românească din ce în ce mai puternică. Politica fiscală care este aplicată din România în ultimele ani arată tendințe care vor fi continuate și în după alegerile. Taxele mici și salarile mai mari sunt un altfel de realizare viselor clasei de mijloc cum e și luptă împotrivă corupției.

Citește și în limba bulgară!

Înapoi la menu…

Advertisements