Bursa de valori București visează să fie dîntre marile

_MNC6227_cropped_800
Logo-ul Bursei de valori București (sursă: bvb.ro)

Planurile conducerii sunt să-o dezvolt la status ”piața emergentă”, care va atrage mari capitali. Statul e cerut să deă susținere prin privatizări

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista ”Economică” în numărul din aprilie 2016.

Bursa de valori București (BVB) nu e mare, dacă se compară cu giganți din regiunea. Cea din Varșovia are capitalizare 232,875 miliarde de euro și cifra de afaceri zilnică 233 milioane de euro. BVB poate să se laudă cu doar 29,076 miliarde de euro și trazacțiune zilnice de 7,55 milioane euro. Dar omul ca si bursele sunt atât mari, cât mari sunt visele lor.

Din inceputul anului medii financiare din România discuta intenții BVB să marească clasa sa. Planuri există acum ani de zile, dar apare că sunt din noul actuali în timpurile guvernului eurocomisarului trecut Dacian Cioloș, care a schimbat la vârf socialdemocratul Victor Ponta. În acest moment bursa e clasificată de la Morgan Stanley Capital International ca ”piața frontieră”. Manageri bursei vrea să marească clasa ei la ”piața emergentă”.

Ei crede că asta ar putea da acces la financiare care este 30 ori mai mari, adică fonduri în jur de 1,2-1,5 trilioane dolari. Manageri dă ca exemplu bursei de valori din Qatar, care a primit un status mai înalt la 2 iunie 2014. Așa cifra de afaceri zilnică a crescut de la 16,35 milioane dolari înainte schimbării la 154,4 milioane dolari apoi.

Continue reading “Bursa de valori București visează să fie dîntre marile”

Advertisements

Букурещката фондова борса мечтае да е сред големите

_MNC6227_cropped_800
Логото на Букурещката фондова борса (източник: bvb.ro)

Плановете на ръководството са да я изведат до статус на „развиващ се пазар“, който ще привлече сериозни капитали. За целта обаче е необходима държавата да удари сериозно рамо чрез приватизации

Владимир Митев

Тази статия бе публикувана в броя на списание „Икономика“ от април 2016 г.

Букурещката фондова борса (БФБ) има скромни мащаби, ако трябва да се сравнява с големите в региона. Варшавският й аналог разполага с пазарна капитализация от 232,875 млрд. евро и дневен оборот от 233 млн. евро. БФБ може да се похвали с пазарна капитализация от едва 29,076 млрд. евро и оборот от само 7,55 млн. евро. И все пак човекът, а и борсите са толкова големи, колкото са големи мечтите им.

От началото на годината в румънските финансови медии усилено се пише за намеренията на Букурещката фондова борса да издигне класа си. Плановете всъщност датират от години, но изглежда отново са актуални при сегашното преходно правителство на бившия еврокомисар Дачиан Чолош, заменило това на социалдемократа Виктор Понта. В момента борсата е класифицирана от Morgan Stanley Capital International като „граничен пазар“. Мениджърите на борсата искат да издигнат класа й до „развиващ се пазар“.

Те смятат, че това ще даде достъп до 30 пъти повече капитали т.е.  до фондове в размери на 1,2-1,5 трлн. долара. Дават за пример фондовата борса на Катар, която на 2 юни 2014 г. се сдобива с този по-висок статут. И дневният й оборот  от 16,35 млн. долара преди промяната достига до 154,4 млн. долара след нея.

Continue reading “Букурещката фондова борса мечтае да е сред големите”

Tur cu biciclete a întâlnit locuitori din orașul Ruse cu istoria și prezentul din Giurgiu

KODAK Digital Still Camera
Grupa bulgară la vama din Giurgiu (foto: Svetlozar Mitev)

Orașul românesc a fost centru revoluționarilor bulgari înainte Eliberarea, iar între 22 și 24 aprilie sărbătorește zilele sale

Zilele sărbătoare ale Giurgiu au primit întărire bulgară la 23 aprilie, sămbată. O grupă de vreo 100 biciletiști a trecut distanța între Ruse și orașul românesc în turul de bicicleta tradițional, care este organizat de la partidul VMRO, organizația ”Velo Ruse” și clubul ”Pedale de incendiu”. Participanții au onorat activitatea emigrației revoluționară bulgară din Giurgiu. Pelerinajul la ”locurile sfânte” a fost organizat la aniversarea de la Răscoala de aprilie (20 aprilie 1876).

Continue reading “Tur cu biciclete a întâlnit locuitori din orașul Ruse cu istoria și prezentul din Giurgiu”

Велопоход срещна русенци с историята и с настоящето на Гюргево

KODAK Digital Still Camera
Българската група на митницата в Гюргево (снимка: Светлозар Митев)

Румънският град е бил средище на българските революционери преди Освобождението, а между 22 и 24 април отбелязва своя празник

В слънчевия съботен ден на 23 април празникът на Гюргево получи българска подкрепа. Група от около 100 колоездачи измина разстоянието от Русе до румънския град в традиционния велопоход, организиран от партията ВМРО, организацията „Вело Русе“ и клуб „Огнените педали“. Участниците в пробега почетоха дейността на българската революционна емиграция в Гюргево, като поклонението им по „светите места“ бе по повод годишнината от Априлското въстание (избухнало на 20 април 1876 г.).

Continue reading “Велопоход срещна русенци с историята и с настоящето на Гюргево”

Geopolitica de astăzi în Marea Neagră

857px-The_Danube_Spills_into_the_Black_Sea
Sursă: Wikipedia

Ambasador Valentin Radomirschi

my portrait
Șarj lui Valentin Radomirschi, făcut de la șarjistul mare Ștefan Popa

Valentin Radomirschi a fost ambasadorul Bulgariei in România de la 2009 până la 2012. În 1974 a absolvit Comerț internațional și relații economice la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova. A lucrat în ambasadele Bulgariei din Londra, Moscova și Chișinău. De la 2005 până la 2009 a fost consilier pentru politica externă și securitate națională în cabinetul premierului Serghei Stanișev.

Acest text e transcriere discursului Radomirschi la masa rotundă ”Marea Neagră – perete de securitate sau ușa pentru politică”, organizată de la Institutul pentru economică și relații internaționale și de la fundația ”Friedrich Ebert” din Sofia la 12 aprilie 2016.

Continue reading “Geopolitica de astăzi în Marea Neagră”

Геополитиката в Черно море днес

857px-The_Danube_Spills_into_the_Black_Sea
Снимка: Уикипедия

Посланик Валентин Радомирски

my portrait
Шарж на Валентин Радомирски, направен от известния румънски шаржист Щефан Попа

Валентин Радомирски е бил посланик в Румъния между 2009 и 2012 г. През 1974 г. завършва Московският държавен институт за международни отношения със специалност Международна търговия и икономически отношения. Работел е в дипломатическите представителства в Лондон, Москва и Кишинев. От 2005 г. до 2009 г. е съветник по външната политика и националната сигурност в кабинета на министър-председателя Сергей Станишев.

Този текст е транскрипция на изказването на посланик Радомирски на кръглата маса „Черно море – стена на сигурност или врата за политика“, организирана от българския Институт за икономика и международни отношения и фондация „Фридрих Еберт“ в София на 12 април 2016 г.

Continue reading “Геополитиката в Черно море днес”

România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Sursă: Wikipedia

”Rivalitatea” constantă între ambele țări ascunde că în ele lua loc aceiași procese

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista bulgară ”A-specto” și pe saitul ei la 18 aprilie 2016

Unii au observat ironic că în începutul tranziției întrebarea către bulgarii a fost ”Cum le vom ajunge din urmă pe americanii”. Iar acum mulți comentatori mereu se întreabă când le vom ajunge pe români. Chiar dacă România are suprafață și populație comparabili cu Polonia, ea e mai mult în categoria noastră – nu doar din cauză similiaritaților în dezvoltarea noastră istorica, dar și pentru că modelul, care se aplica la ambele bancuri ale Dunării e foarte similar. Asta face România și Bulgaria potriviți pentru comparație. De obicei dacă ele sunt tratate că două concepții diferite pentru dezvoltarea țării, care se concurează, acest tratament se face pentru folosirea în politica internă și are nuanțe comice.

De exemplu, în februarie acest an prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a anunțat că ”până 6 luni o vom ajunge din spate pe România” în reformele de justiție, dar doar o lună mai tarziu cu vocea tare a proclamat că ”noi România am depășit-o din fiecare punct de vedere”. Oponenți lui imediat au început să accumulează argumenți în direcția opozita și le-au găsit în sfere atât diferite că situația cu grijile pentru copii sau în diversitatea mai mare a companilor strâini la piața română pentru pariuri sportive online.

Dacă un bulgar ajunge la România, poate ușor să se simtă că în țara din oglindă. Impozite flat, lupta pentru atragerea investitorilor strâini, emigrația a mii de sute lucrătorii la Vest, saracie, corupție, criza în educație și sănătate, bani publice pentru școale private, obsesia cu construcția autostrăzilor și asimilarea eurofondurilor, dorința pentru comunicarea privilegiată cu SUA și familia euroatlantică și alte procesele societale, copiate sub indigo, se repetă în ambele țări. Simțirea de deja va vine și pe alte linii. În România și Bulgaria lucrează aceeași bănci – UniCredit, Raiffeisen Bank, Societe Generale și alte, ca și aceiași lanțele de magazine pentru marfa de schimbat rapid – Kaufland, Carrefour, Praktiker și alte. ”Suntem colonizați de la aceiași colonizatori”, ”se glumesc” români.

Continue reading “România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă”