Corupția ucide. La fel și “anti-corupția”

Bucuresti,_Romania,_Club_Colectiv_(Tristete_fara_glas)
Mii de lumănări, lasate de la cetațeni Bucureștului în memoria decedaților în clubul ”Colectiv” (sursă: Wikipedia)

Adevărată lupta împotriva corupției trebuie să se ocupă cu spagile marilor corporații și bănci, cu atacurile nelegitime împotriva statului social și cu cauzele structurale corupției – saracie și inegalitate. 

criticatac

Vladimir Borțun

Bortun-225x300

Vladimir Borțun e autor și membru echipei mediei românește de stângă Critic Atac, care a dat vocea protestelor sociale de la Piața Universității din București în ianuari și februarie 2012. El a sfârșit master în filosofie de la Universitatea din București. În 2014 sfârșește master în Studii europene de la Universitatea din Portsmouth (Anglia). Apoi lucrează într-un centru pentru oamenii străzii din estul Londrei. În 2015 Borțun a început doctorat despre partidele noi de stângă în Europa de Sud. El scrie și pentru media românească Vox Publica și scrie în engleza pentru publicațiile Partidul socialist în Anglia și Țara galilor, membru caruia a devenit în 2013. Acest articol a fost publicat la 9 decembrie pe saitul CriticAtac.ro.

A trecut mai bine de o lună de la incendiul din clubul Colectiv, iar numărul de morți a ajuns între timp la 60, dublu față de cifrele inițiale. Această tragedie a fost pusă aproape exclusiv pe seama corupției și e de înțeles de ce: cei 60 de oameni ar fi fost azi în viață dacă patronii clubului ar fi respectat legea sau dacă autoritățile abilitate ar fi aplicat-o din timp. Asta vine în contextul în care corupția (înțeleasă în sensul ei strict liberal, de încălcare a legii cu scopul obținerii de beneficii financiare, sociale sau politice) este percepută drept problema națională nr. 1. Și este, fără discuție, o problemă generalizată și adânc înrădăcinată în societatea românească. Conform raportului Transparency International pe 2014, România este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană (la egalitate cu Bulgaria, Grecia și Italia). Știm cu toții lucrurile astea, dar le-am reiterat ca să fim siguri. Să vorbim acum despre ceva mai puțin evident: patru moduri în care anti-corupția – cu toate intențiile și, parțial, rezultatele sale lăudabile – eludează sau chiar legitimează alte probleme structurale grave din România, inclusiv forme mai sofisticate de corupție.
Continue reading “Corupția ucide. La fel și “anti-corupția””

Advertisements

Убива не само корупцията, но и „антикорупцията“

Bucuresti,_Romania,_Club_Colectiv_(Tristete_fara_glas)
Хилядите свещи, оставени от жителите на Букурещ в памет на загиналите в клуб „Колектив“ (източник: Wikipedia)

Истинската битка с подкупността трябва да се занимава и с рушветите на големите корпорации и банки, с нелегитимните атаки срещу социалната държава, както и със структурните причини за корупцията – бедността и неравенството

criticatac

Владимир Борцун

Bortun-225x300

Владимир Борцун е един от основните автори на румънската лява онлайн медия Critic Atac, чиято поява е свързана със социалните протести на Университетския площад в Букурещ от януари и февруари 2012 г. Той е завършил магистърска степен по философия в Букурещкия университет.  През 2014 г. приключва магистратура по Европеистика в Университета в Портсмут (Англия). След това е работил в център за бездомници в Източен Лондон. През 2015 г. Борцун започва докторат по политически науки в Университета в Портсмут относно новите леви партии в Южна Европа. Той пише още за румънската медия Vox Publica и на английски за изданията на Социалистическата партия в Англия и Уелс, чийто член става през 2013 г. Тази статия бе публикувана на 9 декември на сайта CriticAtac.ro.

Мина повече от месец от пожара в клуб „Колектив“ в Букурещ, а броят на загиналите достигна 60, два пъти повече от първоначалните жертви. Тази трагедия изведе на преден план корупцията. Разбираемо е защо: всичките 60 починали щяха да са живи, ако собствениците на клуба бяха спазили закона или ако съответните служби го бяха приложили навреме. Трагедията се разигра в момент, в който корупцията, разбирана в стриктния си либерален смисъл като нарушаване на закона с цел придобиване на финансови, социални или политически ползи, е считана за национален проблем номер едно.

Без съмнение тя е явление с дълбоки корени в румънското общество. Според доклада на Transparency International за 2014 г. Румъния е най-корумпираната държава в ЕС (наравно с България, Гърция и Италия). Всички знаем това, но го повтарям, за да сме наясно. Сега нека поговорим за нещо по-малко забележимо: четирите начина, по които борбата с корупцията легитимира структурните проблеми в Румъния, включително по-сложните форми на рушветчийството. Continue reading “Убива не само корупцията, но и „антикорупцията“”

Румънската антикорупция: гнилите ябълки могат да бъдат и вносни

roche_poza_de_profil_linkedin
Бруно Рош на страниците на списание “Икономика” (източник: LinkedIn)

Специализираната прокуратура DNA за първи път атакува чуждестранен монопол в комуналните услуги заради купуване на политици и трафик на влияние. На мушката е и Бруно Рош – мениджър на френския дистрибутор на вода Veolia за България

Тази статия бе публикувана на блога “Солидарна България” на 13 ноември 2015 г.

Когато румънската антикорупционна прокуратура DNA громи сенчести олигарси, свързани с бившите тайни служби на страната, в България веднага научаваме за случилото се. Но ако обект на обвинения за корупция са мениджъри на чуждестранни компании на север от Дунав, при това свързани и с нашата страна, изглежда осведомяването отнема по-дълго време. В случая почти месец.

В края на септември DNA започва наказателно производство срещу трима румънски бизнесмени и двама френски мениджъри на фирмата, която държи концесията за водата в Букурещ и Плоещ – Apa Nova. Тя е дъщерна компания на френската Veolia – същата, която държи и концесията на водоснабдяването на София посредством компанията „Софийска вода“. Нещо повече, заподозрян за „купуване на влияние“ – вид подкуп, е французинът Бруно Рош, който от 1 юли 2015 г. е мениджър на Veolia за България.  Той е управлявал Apa Nova Букурещ от 2008 г. до 2013 г. Между 2003 г. и 2008 г. е бил мениджър на Apa Nova Плоещ. Заемал е и длъжността президент на Френската търговска, индустриална и земеделска камара в Румъния Continue reading “Румънската антикорупция: гнилите ябълки могат да бъдат и вносни”

Anticorupția românească: merele putrede pot fi și importate

 

roche_poza_de_profil_linkedin
Bruno Roche, prezentat pe paginele revistei ”Economică” (sursă: LinkedIn)

Procuratura specială DNA a atacat pentru primă oară un monopol străin în serviciile comunitare din cauza cumparării politicienilor și a traficului de influență. În vizorul celor de la DNA e și Bruno Roche – managerul distributorului francez de apă Veolia pentru Bulgaria

Un articol de Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 13 noiembrie 2015 pe blogul ”Bulgaria solidară”.

Când parchetul anticorupție DNA atacă oligarhi umbroși, ce au legătură cu fostele servicii de informație ale țării, în Bulgaria aflăm imediat ce s-a întâmplat. Dar dacă subiectul acuzațiilor sunt managerii companiilor străine din nordul Dunării, care au legătură cu țara noastră, se pare că informația călătorește mai încet. În acest caz aproape o lună.

La sfârșitul lunii septembrie DNA începe urmarirea penală împotriva a trei oameni de afaceri români și doi manageri francezi ai firmei, care controlează concesiunea apei din București și Ploiești – Apa Nova. Aceasta e compania subordonată Veoliei din Franța – aceeași companie, care controlează concesiunea distribției apei din Sofia prin compania ”Apa de Sofia”. Suspectat de  ”cumparare de influență” – un fel de șpagă – este francezul Bruno Roche, care este managerul Veoliei pentru Bulgaria de la 1 iulie 2015. El a condus Apa Nova București din 2008 până la 2013. Dintre 2003 și 2008 a fost managerul Apei Nova Ploiești. A fost și președintele Camerei franceze de comerț precum si a Camerei de industrie și agricultura din România. Continue reading “Anticorupția românească: merele putrede pot fi și importate”

Ще оцелее ли румънската данъчна реформа

1024px-Palatul_Casei_de_Depuneri,_Consemnațiuni_și_Economie_Bucuresti
Букурещ е финансов център, а данъчните реформи на Виктор Понта провокираха съпротива в банковите и финансови кръгове (източник: Уикипедия)

Намалението на ДДС върху храните и вдигането на заплатите в държавния сектор са анатема за икономистите на пестеливостта. Но силният икономически растеж и нарасналите бюджетни приходи в Румъния развързаха ръцете на (вече бившето) правителство. То дръзна да се противопостави на МВФ и проведе фискална реформа в полза на по-бедните гласоподаватели

Владимир Митев

Материалът е изготвен в рамките на проекта „Заедно за данъчна справедливост“, финансиран от Европейския съюз и изпълняван от Екологично сдружение „За Земята“. Съдържанието на тази статия е отговорност единствено на автора и не отразява задължително вижданията на Европейския съюз. Текстът бе публикуван на блога за данъчна справедливост на 13 ноември 2015 г.

Румънското правителство падна в началото на ноември заради многохилядни протести, възпламенени от инцидента в букурещкия клуб „Колектив“, отнел живота на десетки души. Но докато проблемите на Виктор Понта и неговите приближени с правосъдието са ясни за всички, в областта на икономиката правителството се справи общо взето добре. Икономическият растеж през последните години е около 3% и е сред високите в Европа. Така че Понта, финансовият министър Еуджен Теодорович и поддръжниците им в парламента придобиха самочувствие да не следват изрично предписанията на Международния валутен фонд и поведоха самостоятелна данъчна политика.

Данъчните реформи в Румъния стартираха още през 2013 г., когато правителството, водено от социалдемократа Понта въведе преференциална ставка от 9% за хляба и хлебните изделия. През 2014 г. бе отчетено, че мярката е довела до намаляване укриването на данъци, стимулирала е потреблението и е подкрепила хората с ниски доходи. От 1 юни 2015 г. преференциалната ставка от 9% вече важи за всички храни. Преди тя беше цели 24%.

Continue reading “Ще оцелее ли румънската данъчна реформа”

Va supraviețui reforma taxala a lui Ponta?

1024px-Palatul_Casei_de_Depuneri,_Consemnațiuni_și_Economie_Bucuresti
Bucureștiul e centru financiar și reformele taxale lui Ponta provoacă rezistență în anumite cercuri bancare și financiare (sursă: Wikipedia)

Reducerea TVA pentru alimente și creșterea salarilor în sectorul statal sunt o anatemă pentru economiștii frugalitatii. Dar creșterea economică puternică și veniturile bugetare crescute din România au descins din mâinile guvernului trecut. El s-a opus FMI și a făcut reforma fiscală în beneficiul alegătorilor mai săraci

 De la Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 13 noiembrie pe blogul ”Tax Justice” (https://taxdog.wordpress.com/). Articolul e scris că parte a  proiectului ”Împreuna pentru justiție taxală”, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de societatea ecologica ”Pentru Pământ”. Conținutul acestui articol este in intregime responsabilitatea autorului și cu siguranța nu reflectă încrederilor UE.

Guvernul roman a pierdut puterea la începutul lunii noiembrie, după protestele a mii de oameni, inflamate de incidentul din clubul ”Colectiv” din București, care a luat viața a zeci de oameni. Chiar dacă problemele lui Victor Ponta și ale apropiațiilor  sai cu justiția sunt clare pentru toată lumea, în sfera economica guvernul a făcut în general treaba buna. Creșterea economica din ultimii ani este în jur de 3% și se afla printre cele mai înalte din Europa. Deci Ponta, fostul ministru financiar, Eugen Teodorovici,  și sustinatorii lor din parlament au avut increderea de a nu urma sfăturile FMI și au început să faca politica taxala independentă.

Reformele taxale din România au început înca în 2013, când guvernul social-democratului Ponta a introdus cota preferențiala de la 9% pentru pâine și produsele de panificatie. În 2014 s-a declarat ca aceasta decizie a micsorat evaziunea fiscala, a stimulat consumația și a sprijinit oamenii cu venituri mici. De la 1 iunie 2015 cota preferentiala de 9% este deja pentru toate alimentele. Înainte ea a fost 24%.

Continue reading “Va supraviețui reforma taxala a lui Ponta?”

Mihai Goțiu: Cazul ”Roșia Montana” a provocat o revoluție culturală în România

gotiu_carta_800
Cartea lui Mihai Goțiu – ”Afacerea Roșia Montana” e bestseller și este laudată ca fiind ”cartea unei generații” (foto: Mihai Goțiu)

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Mihai Goțiu este journalist român de investigație și activist al societății civile. A fost născut în satul Ilia, județul Hunedoara la 6 decembrie 1971. A studiat drept și journalism la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj. A fost editor-șef la ziarele săptămânale ”Clujeanul”, ”Viața clujeanului” și cotidianul ”Ziarul Clujului”. În 2013 a scris investigația ”Afacerea Roșia Montană”, care urmărește pas cu pas evoluția proiectului de la mina de aur ”Roșia Montană”. Acest proiect a provocat cele mai puternice proteste din România de după 1989.

”Roșia Montană” este un proiect minier pentru extragere de aur și argint. Proiectul se desfășoară în județul Alba și a început în 1995. El se află sub controlul companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). 80,69% din această companie este propietatea companiei canadiene Gabriel Corporation, în care acționarii sunt miliardari americani. 19,31% din RMGC este proprietatea statului român prin compania statală Minvest. Gabriel Resources controlează RMGC prin intermediul unei rețele de subcompanii din zonele off-shore – Barbados, Island of Jersey, Olanda. Compania centrală a Gabriel Resources este în Canada, deoarece acolo există cele mai bune legi pentru companii internaționale de minerit, explică Goțiu. Impozitele în Barbados sunt foarte mici. În Island of Jersey nu se platesc impozite pentru tranzacții. După părerea lui Goțiu, Olanda este cea care emite cele mai buni legi pentru investitori în licitațiile dintre companii și state.

Investitorii de la ”Roșia Montana” au intenționat să utilizeze cianuri pentru extracția uluiaur. În opinia susținătorilor pentru acest proiect au fi fost create 3 600 joburi. După semnarea contractului cu investitorii, statul român ar fi trebuit să primească 6% din valoarea aurului și artginului extras – în bani sau în natură. Susținătorii proiectului au apreciat că dacă aurul costă 1 200 dolari pentru troy-uncie statul român ar fi primit 2,3 miliarde dolari pentru întreaga periodă de exploatare a minei.

Proiectul a căpătat notoritate pentru contractele din umbră, de la nivelul înalt al statului, a provocat nemulțumirea ecologilor, din cauza tehnologiei de cianuri, naționaliștii au fost de asemenea nemulțumiți, deoarece averea națională se vinde ieftin străinilor. Și alte grupuri sociale au participat la lupta pentru diferite interese în legatură cu ”Roșia Montană”. Mii de români au protestat împotriva proiectului ani de zile. Apogeul protestelor a avut loc în toamna lui 2013. In urma acestor proteste dezvolatrea proiectului a fost oprită. La începutul lui 2015 mulți dintre angajații RMGC au fost eliberați. În iulie 2015 investitorul a început procedura pentru arbitraj internațional în Washington, după ce a declarat că nu se întelege cu statul român.

Mișcarea de protest a devenit o parte importantă a vieții social-politice a României, din ultimii ani. ”Partidul de protest” român s-a născut în ianuarie și februarie 2012. Atunci Piața Universității a adunat nemulțumiți de la reformele în sănătate, începute de președintele Traian Băsescu. Ele l-au forțat pe Raed Arafat, întemeietorul sistemului modern de urgență românesc, să demisioneze. Aceste protest n-au susținut un partid în defavoarea altuia, ci a pus întrebări despre dezvoltarea generală a țării și a cautat raspunsuri în afara partidelor existente. Protestele din 2012 l-au forțat pe Băsescu să facă un pas înapoi pentru prima oara după ce a devenit președinte în 2005. El a dizolvat guvernul lui Emil Boc. Guvernul nou, al șpionului Mihai Răzvan Ungureanu, a stat la putere doar câteva luni. Apoi datorită schimării majorității parlamentare, puterea a fost preluata de social-democratul Victor Ponta, care a devenit premier.

Conducerea lui Ponta a fost de asemenea marcată de proteste serioase. Încercările lui de a strica votul în diasporă în timpul alegerilor prezidențiale au fost o cauză pentru mari proteste, ce si-au avut sediul la Cluj. La 14 noiembrie 2014, două zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențialepe care le-a câștigt oponentul lui Ponta, liberalul Klaus Iohannis – 20 000 demonstranți în centrul Clujului au susținut ”Declarația de la Cluj”. Aceasta este un document, care marchează ordinea de zi a țării, așa cum și-o imaginează participanții la mișcarea de protest. Traducerea acestui document poate fi citită aici.

Mihai Goțiu vorbește cu agenția BGNES despre miscarea de protest din România, cazul ”Roșia Montană”, importanța serviciilor de informație în tranziția românească și lupta împotriva corupției, precum și despre ”Declarația de la Cluj”. Goțiu povestește despre rolul special jucat de orașul Cluj în societatea românească și în mișcarea de protest.
Continue reading “Mihai Goțiu: Cazul ”Roșia Montana” a provocat o revoluție culturală în România”