România votează – live

800px-palatul_parlamentului_b
Parlamentul din România e cea a două mai mare clădire administrativă din lumea (sursă: Wikipedia)

Ziua alegerilor, în care românii vor vota pentru parlament, relatată pe blogul ”Podul prieteniei”

Blogul ”Podul prieteniei” relatează alegerile parlamentare din 11 decembrie în timpul votului, în limba română și limba bulgară.


22:00

Blogul ”Podul prieteniei” mulțumește tuturor cititorii care au împărtașit timpul său pentru a urmări alegerile din 11 decembrie prin el! După alegerile viața continuează și tot merită urmărită!


21:50

Votul din 11 decembrie face PSD marele câștigător. O dintre întrebările de baza pentru perioadă care urmează este dacă lupta împotrivă corupției va face pasuri înapoi cum au avertizat oponentele PSD. Pe o parte partidul socialdemocraților a făcut eforturi diferite în mandatul parlamentului trecut pentru a crea dificultăți procuraturei anticorupție DNA. Pe altă parte DNA e susținută de la lobiuri puternice din stat și schmbări uriașe al funcționării ei ar trebui să fie dificili.

Victoria lui PSD ar putea fi interpretată și ca un răspuns al Brexit-ului și a alegerii lui Trump din SUA. În ce măsură România va fi schimbată de la un guvern PSD? De ce poporul a îndrâznit să voteze socaldemocraților în opoziție discursilor puternice împotrivă lor? În următoarele zile blogul ”Podul prieteniei” va vorbi cu oamenii de opinie din București diferite pentru a înțelege mai bine ce urmează din România. După aceste convorbirii articole și interviuri vor fi publicate pe blog.


21:13

Liviu Dragnea a anunțat în discursul său de câștigător nu vrea conflicte, dar toate partide trebuie să respectă votul de azi. El a adaugat că românii au votat împotrivă urii și pentru unire.

Alinga Gorghiu (PNL): ”Este un vot pe care îl respectăm.”

Nicușor Dan (USR): ”Este o victoria a democrației. Pentru prima oară după Revoluție un altfel de partid intră în parlament”


21:06

Ziua de vot a încheiat. Primele exit poll-uri!

Iată rezultatele EXIT POLL SOCIOPOL la alegerile parlamentare 2016:

PSD: 42.3%

PNL:19.2%

USR:10.1%

ALDE:6%

UDMR:5.4%

PMP:5.2%

PRU:4.5%

Iată rezultatele EXIT POLL IRES la alegerile parlamentare 2016:

PSD: 45,8%

PNL: 20,8%

USR: 9,2%

ALDE: 6,3%

UDMR: 6,7%


20:10

Legăturile economice dintre România și Bulgaria progresează

După intrarea în UE, România și Bulgaria își dezvoltă din ce în ce mai mult relațiile economice și comerciale. În iunie 2016, președinții Klaus Iohannis și Rosen Plevneliev au arătat că în ultimi 10 ani schimbul comercial dintre cele două țări a crescut de 8 ori, iar exportul bulgăresc către România de 7 ori. Astăzi Bucureștiul e al treilea mare partener comercial al Sofiei din UE, după Germania și Italia.

După datele Institutului Național de Statistică (INS), în primele 9 luni ale anului 2016 exportul bulgăresc către România a fost de 1,5 miliarde euro, în timp ce importul a fost de 1,267 miliarde euro. Dacă tendința e păstrată, schimbul comercial ar putea depăși valorile anului trecut, de 3,679 miliarde euro.

În martie 2016, într-un interviu acordat pentru radio Focus, fostul director din cadrul departamentului economic și comercial de la Ambasada Bulgariei la București a afirmat că în 2015 comerțul bilateral a crescut. De exemplu, exportul de fertilizator bulgăresc a crescut. În principal, exportul bulgăresc se bazează totodată pe mașini, tractoare, motocicletele, bicicletele…

La sfârșitul anului 2015 erau înregistrate 2.124 de firme bulgărești, în creștere față de anul 2014. Capitalul comun al acestor societăți este în jur de 100 milioane de euro. Firmele românești care sunt înregistrate în Bulgaria sunt în număr de 2.544, cu un capital comun în jur de 280 milioane de euro.

În 2015, pentru al 8-lea an succesiv, românii sunt cei mai numeroși turiști din Bulgaria, cca. 1 milion de turiști. În același timp, peste 300.000 de bulgari vizitează anual România. Un alt plus în relațiile economice bilaterale îl reprezintă faptul că 95% din fondurile Programului pentru colaborare transfrontalieră Bulgaria-România din perioadă 2007-2013 au fost absorbite.

În ciuda acestor fapte, există încă mult de făcut în ceea ce privește legăturile economice bilaterale. Ambele țări sunt de acord să construiască încă două poduri peste Dunăre, fără pași concreți însă în acest moment. ”Podul prieteniei” dintre Ruse și Giurgiu nu poate singur să susțină fluxul tot mai mare de mașini și camioane. Iată de ce sunt necesare măsuri care să flexibilizeze trecerea mai rapida a graniței și o infrastructură care să poată susține un trafic tot mai în creștere.

În noiembrie 2016, între Bulgaria și România a fost deschisă conducta de gaze de la Ruse-Giurgiu. Ambele țări o consideră strategică. Ministrul bulgar al energiei Temenujka Petkova, cel recent demisionat, consideră că fluxul de gaze naturale nu va atinge capacitatea maximă înainte de anul 2019. În timpul unei sesiuni de întrebări în parlamentul bulgar, Petkova pus întârzierea pe seama lipsa stației de compresie din partea românească a graniței. Stația va fi construită complet în 2019. Autoritățile române au precizat, pentru Comisia Europeană, că munca de construire a stației va fi accelerată. După Petkova, în momentul de față, în caz de criză, Bulgaria nu va putea primi prin conducta de gaz comună cu România mai mult de 4 milioane metri cubi de gaz natural zilnic.


19:00

Prezența la vot a ajuns la  36,90%. Au votat peste 6,7 milioane oameni. Cea mai mare prezența la vot este în județele Olt (44,96%) și Teleorman (44,34%). Surprizând are mare prezența în județul Harghita, unde are mai mare popoulație de maghiari. În spatele rămân județele nord-vestice și sud-vestice.


17:30

Românii și străinii

”A fost cea mai bizară campanie electorală din 1990 încoace. Au lipsit tensiunea, marile revelații, accentele dramatice, confruntările directe între candidații de marcă. Din această cauză, dezbaterile, chiar și atunci când au atins teme importante, au fost terne”, a scris ieri fostul editor-șef al României Libera Dan Turturică la Digi 24. Ceea ce urmează e o revizie al discursurilor care reprezent miza alegerilor. Primul discurs este legat cu lupta anticorupție și temele că dacă socialdemocrați formez guvern ceasul va fi dus înapoi. Tema de lupta împotrivă corupției și alegerile a fost deja discutată azi pe această pagină.

Cel al doilea discurs pe părerea lui Turtutrică este ”revenirea în forța a discursului naționalist extremist și xenofob”. Autorul se frică că cu ajutorul rușilor se duce propaganda anti-occidentală, anti-globalizare, anti-imigrație, anti-diversitate și pro-”valori tradiționale” – discursuri care sunt bine cunoscuți și în Bulgaria.

Cea ce se pierde în interpretările pro și anti este că la alegerile local din vara 2016 PNL – partidul care susține acum Dacian Cioloș și așa-anumitele forte proocidentale din cauza valorilor  a explicat scurt-traită nominația sa a Marian Munteanu – acum lider unui partid naționalist, ca candidat de primar Bucureștiului exact în aceiași manieră – ca deschiderea către valorii și către societatea civilă.

Conflictul local – global, autohton – străin tot merită revizuit. În România a surprins mulți chiar pe sine când a ales un etnic german – Klaus Iohannis  ca președinte în noiembrie 2014. Un an mai tărziu eurocomisarul trecut Dacian Cioloș, căsătorit cu franțuzoiacă – a devenit prim-ministru. Încă șase luni – și la alegerile locale uniunea ”Salvați România” lui Nicușor Dan a avut candidată pentru primaria unui dintre sectorii lui București franțuzoică – Clotilde Armand, căsătorită cu român, absolvită de la MIT (SUA) și cu experitența în management în sectorul privat.

Libertatea gândirii sau lipsa de încredere în proprille calitate de a te conducă? Fenomenul străinilor în politica românească merită studiat și răspunsurile ușoare nu par să fie adevărate. Ceea ce agravează contradicțiile e că în timpul tranziției România a cedat controlul asupră celor mai importante sectori din economia capitalului străin. Băncile, resursele și distributorii de energie sunt controlate din străini. Se ajunge la situația în care un NGO occidental se luptă pentru salvarea pădurilor românești cu un investitor străin.

În România s-a ajuns la un moment în care o ONG occidental – Neuer Weg – se luptă pentru salvarea pădurilor românești de la investitorul strain Schweighofer, care este considerat în cea mai mare măsură vinovat pentru defrișarea țării. Și exact aici fenomenul cu influența străina din România trebuie studiat mai atent. Un dintre liderii uniunii ”Salvați România” – Mihai Goțiu, devine popular ani în urmă ca susținator interesului national și al celui ecologic referitor la proiectul dubios de mina de aur ”Roșia Montana”. În cartea sa ”Afacerea Roșia Montana” el descrie cum proectul e semnificativ de afacere de umbra cu participarea serviciilor secrete. Aceleași forte acum acuză partidul lui Nicușor Dan că sunt oamenii lui George Soros. Care este patriotism și care este servirea unor interese străine pare să fie chestie de punct de vedere.


16:10

Bulgarii din România totodată au candidat pentru parlament

petronela_csokany_zaedno_targoviste
Petronela-Mihaela Csokany (foto: Zaedno.ro)

Pentru bulgarii din România o dezvoltare mai interesantă va fi rezultatul candaditei bulgărește pentru deputat Petronela-Mihaela Csokany. Ea are 38 de ani și ultimii ani a lucrat în Uniunea Bulgară din Banat, care este cea mai puternică organizația bulgarilor din România și e bazată din Timișoara. Original doamna Csokany ar fi trebuit să fie la locul doi în lista bulgarilor pentru alegeri dar dupa ce depututatul bulgar Niculae Mircovici a încetat din viața în septembrie 2016 ea a fost promovată să fie liderul listei.

Mircovici a fost deputatul bulgar de la 2004 până la 2016. Fiind general și profesor universitar el a putut să atragă voturi și din grupe sociale mai diferite decât comunitatea bulgară – precum militari sau studenți/profesori. El a devenit secretarul Camerei Deputaților a parlamentului român și a luat loc la presidiumul parlamentului împreună cu președintele parlamentului – fapt care a fost intepretat că recunoaștere  în cercurile bulgarilor din România. Doamna Csokany n-are această sustinere diversă dar în timpul campaniei sale ea a condus întâlniri cu altele organizații bulgarilor din România – de exemplu cei din București și Târgoviște.

Pentru a fi votată în parlament Petronela-Mihaela Csokany  va avea nevoie de anumit număr de voturi.  Art. 62 din Constitutia Romaniei prevede ca “organizațiile cetățenilor aparținand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat”. Conditia că acest loc sa le fie atribuit este să obțina, la nivel național, “un număr de voturi egal cu cel putin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”. Asta înseamnă că candidata bulgarilor pentru deputat în parlamentul român ar trebui să primească cel puțin 3 650 voturi, pentru a intra în parlament. În 2012 Niculae Mircovici a obținut 10 155 voturi.


14:07

Prezența la vot este 20,41%. Au votat peste 3,7 milioane oameni.  Ca și în ora 12 cea mai mare e prezența la vot în Teleorman (24,88%) și Olt (24,78%). În general mai mult se votează la Sudul româniei, în timp ce Vestul țarii are o prezența la vot mai scăzută.


13:05

Economia României – nadejde și grije

gaudeamus_cumparaturi_700
Creșterea clasei de mijloc și a puterea ei de cumparare a putut să fie observată și la Târgul de Cărți ”Gaudeamus”, care a luat loc în noiembrie 2016 în București (foto: Vladimir Mitev)

România devine țara cea mai pro-business din regiune. După Eurostat, în 2015, vecina din nord are a doua cea mai mică povară fiscală din UE după Irlanda – 28% din PIB (24,4% pentru țara insulară). Pentru Bulgaria nivelul e de 29%. Valoarea medie pentru UE este de 40%.

Indiferent de acest aspect, din 2015 Bucureștiul folosește activ politica fiscală, scăzând fiscalitatea pentru a stimula economia. În vara lui 2015 a fost introdusă cota specială a TVA-ului pentru alimente, o cotă mică, de doar 9%. La începutul lui 2016, TVA-ul general a fost diminuat de la 25 la 20%. La începutul lui 2017 TVA va ajunge din nou la 19%, cota de dinainte de măsurile de austeritate din 2010.

În campania alegerială toate partide au promis reduceri taxelor și atitudine bună către biznes-ul care este așteptat să ducă țara către vârfuri noi în economie. După o prognoza FMI, în 2016 creșterea economică a României va fi cea mai mare din UE, de 5%. În același timp, inflația va fi  de doar ‒1,5%. Șomajul va fi în scădere, ajungând la 6,4%, anul trecut fiind de 6,8%.

Transpuse în plan societal, toate aceste date statistice evidențiază faptul că politicile statului român conduc la conturarea unei puternice clase de mijloc, în mare măsură compusă din locuitorii orașelor mari. Sunt acei români care tradițional merg la mare în Bulgaria, se duc la schi la Bansko și tranzitează Bulgaria în drumul lor spre concediul din Grecia.

În general, ei susțin lupta împotrivă corupției. Cei mai mulți dintre ei participă la protestele pe teme importante societale, precum problemele ecologice (spre exemplu, defrișarea ilegală a pădurilor) sau împotrivă corupției politicienilor. Acești oameni activi se simt capabili să duc țara înainte în plan economic, societal și chiar și geopolitic în timp ce ea pe părerea multor dintre ei este în regres. Acest middle–class urban reprezintă singurul electorat care contează, scrie analistul Ciprian Șiulea.

O privire către programele electorale ale partidelor pentru alegerile parlamentare viitoare, din 11 decembrie 2016, indică faptul că toate partidele sunt atente mai ales la clasa de mijloc, cu aranjamentele ei pro-piața. Chiar și Partidul Social-Democrat, cel care tradițional e rejectat de lumea educată și prosperă datorită politicienilor corupți ai acestuia, încearcă să exprime interesele clasei câștigătoare a tranziției românești, i.e. clasa de mijloc.

Anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, de numai 25.4% din PIB”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. ” Toate partidele promit reduceri masive de taxe și impozite, intrând-u-se într-un cerc vicios din care nu se ști cum se va ieși. Contribuabilii își doresc acest lucru, dar dacă continuam la nesfarsit aceste reduceri, ne îndreptam sigur către disoluția statului”, a adăugat Dumitru, citat de Hotnews.

El a subliniat că paralel cu scăderea taxelor cresc și salariile. Și a reamintit cum în 2015 când contrbuția pentru pensii a scăzut, în sistemul de pensii a apărut un deficit, unul care a ajuns astăzi la valoarea de 2,5% din PIB. În momentul de fața, 1/3 din bugetul pentru pensii este finanțat din datorii.

Mulți economiști, inclusiv reprezentanți ai băncii centrale avertizează că modelul economic aplicat duce la deficite și poate să îngreutăți starea României și stabilitatea economică ei. Există temerea că repetarea crizei din 2008 e posibilă, atunci când creșterea salariilor și pensiilor a afectat grav economia României, țara intrând în incapacitate de plată. Atunci a trebuit ca Bucureștiul să ia credite de la FMI și din alte surse externe de creditare. Datoriile totale au fost de 25 miliarde de euro.

După părerea economistului român Ilie Șerbănescu, folosirea mijloacelor fiscale ca mijloc pentru creșterea economică se explică prin faptul că statul român pur și simplu nu are alte mijloace de dezvoltare și asta după ce a cedat companiilor străine controlul asupra resursele naturale, industriei și băncilor. Mai mult, scăderea TVA-ului nu schimbă echilibriul dăunător dintre capital și munca în crearea PIB, mai degrabă adâncindu-se sărăcia, în dezavantajul economic al românilor și al țării lor.

Explicația pe care mediile şi experţii români o dau e că în țară peste 60% din PIB revine capitalului şi sub 40% revine muncii. În Europa de Vest proprţia este inversă – 60-65% revine muncii şi 35-40% capitalului. Iar în toate domeniile economice de bază din România proprietării sunt multinaționalele străine, cele care scot profitul în afara ţării. Pentru angajaţii români rămâne prea puţin sau nimic…

Din această cauză cifrele de reușirea economică a României trebuie interpretate mai atent. După datele Agenției France Press chiar dacă România e lider creșterii economice din UE încă ¼ din locuitori ei traiesc în saracie. 3 milioane de oameni au emigrat în străinatate pentru a cauta mai înalt standard de a trai. În România există mult locuri de muncă liberi, dar țara continuează să producă gastarbeiteri.

Sursă: Triumf fiscal al clasei de mijloc din România


12:05

Prezența la vot este 12,19%. Peste 2,2 milioane de români au votat. Cea mai mare prezența de vot este în județele Teleorman (17,35%) și Olt (16,70%), baze tradiționale socialdemocraților. Cea mai mică prezența de vot este în județele Transilvaniei și Timișului.


10:25

Programele partidelor de baza în ecuațiile conducătoare

Partidele de baza din România aparent sunt de acord pe multe chestii societale – precum nevoia de stimulare adițională a economiei prin scaderea taxelor, reducerea birocrației, servirea clasei de mijloc, distribuirea mai multor bani pentru educație și sănătate și mărirea salarilor. Fiecare dintre partide a ridicat steagul unui motto inspirator. Dar loznicile descoperă dorințele partidelor de a salva, de a reclădi și de a crea credința, ca și cum România e în stare gravă și cere ajutor urgent, are nevoie de nouă bază a construirea națională și îi lipsește credința.

Partidul Social Democrat a prezentat ”programa economică” sa sub loznică  ”Îndrâznește să crezi în România!”. În rezumat ea cere mai mulți români să devină clasa de mijloc, să crește standardul vieții prin taxe mai mici și salarii minimale și medie mai mari. Socialdemocrații, care sunt uneori acuzați în comunism, de fapt vreau să introduc un Program Națională de Dezvoltare a Antreprenoriatului. Ei planuiesc să stimuleze cu câte 200 000 lei pe proiect startup, așa că numărul firmelor să crească cu 20% anual. Social democrații tot văd nevoia unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţi, care să investească în infrastructură și în reindustrializare. Scopul e în sfârșitul mandatului de 4 ani PIB românesc să ajungă la 1014 miliarde lei – cu aproape 200 miliarde lei mai mult decât în începutul guvernării. Totodată alegători trebuie să fie câștigați cu promisiunile de salariu minim de 1750 lei și salariu mediu de e 3950 lei în sfârșitul mandatului.

Partidul Național Liberal, care este formațiunea conservativă în parlamentul român și e partenerul Partidului Popular European, a oferit motto-ul ”Reclădire națională”. Ea trebuie să se face asupră trei stâlpuri – economica competitivă, societatea educată și administrația inteligentă, care împreuna treuibe să ducă țara la standard de a trăi apropriat la cel european. Partidul Național Liberal susține și programa premierului tehnocrat Dacian Cioloș, care a condus țara de la sfârșitul 2015 până la azi – România 100. Conservatorii români văd drumul înainte în taxele mai mici – scaderea TVA și asigurările sociale până la 16% și în marirea pas cu pas a veniturilor fiscale de la nivelurile actuale de 28% din PIB până la 38-40% din PIB, inclusiv prin lupta împotrivă evaziunea fiscală. Printre măsurile pentru stimulare a economicii sunt și crearea unui Fond Român de Dezvoltare Urban Rural, care trebuie să aibă active peste 11 miliarde euro în sfârșitul mandatului de 4 ani și a unei Bănci de Dezvoltare şi Investiţii a României cu capital începator de 200 milioane de euro.

Uniunea ”Salvați România” condus de  politicianul alternativ Nicușor Dan a anunțat alegătorilor ”În sfârșit ai cu cine (să votezi)”. Element principal programei partidului este susținerea fără rezerve a luptei împotriva corupției și a cinstei și competenței în politică. Oamenii lui Nicușor Dan au susținerea dintre partea mai tânără a clasei de mijloc – de exemplu dintre IT specialiști, oameni din sectorul corporativ sau neguvernamental sau cei care sunt legate cu o viața mai alternativă. În programa sa uniunea ”Salvați România” visează pentru o România care e Valea Siliciului regiunii, care este hub industrial, transport și tehnologic. Un alt element de la viziunea formației este realocarea 6% din PIB pentru educație și alți 6% din PUB pentru sănătate – cereri de la ”Declarația de la Cluj” – document de baza a societății civile românești, care a fost aprobată în noiembrie 2014 în timpul unor proteste în orașul ardelean. Echipa lui Dan totodată ar vrea România să treaca pas cu pas de la rolul sau de exporter unor resurse și de a deveni prelucrător resurselor sale.

Alianța Liberalilor și Democraților a susținut programa economică care se cheamă ”România, a şaptea putere economică a Europei”. Planul vizează: identificarea resurselor României, utilizarea eficientă a resurselor, creşterea potenţialului economic şi a performanţei economice pe o viziune pe termen lung. După ALDE care e partid liberal investițiile de stat ar trebui să crească peste 6% din PIB. În același timp datoria publică trebuie să rămână sub 40% din PIB și deficitul bugetar să fie sub 3% din PIB.  Formațiunea liberală vizează crearea celor 500 000 noi locuri de muncă, atragarea investițillor străine, inființarea noilor firme, creșterea a salariul de medie până la 3000 lei și a pensiei medie la 1500 lei.


09:45

Liderul PSD Liviu Dragnea a votat în Turnu Măgurele, repetând în fața camerelor promisiunile PSD, cele care vor face din România o casă pentru întregul popor.


09:44

Tehnologia se întâlnește cu alegerile

Tehnologizarea alegerilor va face pas înainte la votul din 11 decembrie. Secțiile de vot din țara și străinatate vor fi echipate cu câte cel puțin un terminal informatic care poate să preia datelor de identificare din documentele votanților. Acești terminali vor fi conectate cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Operatorul terminalului în secție va scana sau intra manual codul numeric personal votantului, procedură după care el sau ea nu va putea vota mai mult la aceleași alegeri. Informația că cineva a votat va ajunge imediat la AEP, care o va relată la site-ul Harta Prezenței Vot. Acolo în timp real în ziua alegerilor s-ar putea observa care e prezența votului din țara și străinatate.

Totodată după încheierea ziua de vot numărirea voturilor va fi filmată prin tablet, care este legat cu sistema informatică și apoi video-ul va fi trimit către hub-ul informatic pentru a garanta securitatea votului.

Pe altă parte în special pentru cele 417 secții de votare din străinatate va lucra aplicația ROdiasporă, care este creată de la GovITHub – program guvernmental care reunește IT specialiști cu scopul de a îmbunătăți infrastructura informatică a instituțiilor publice. Aplicația ROdiasporă este disponibilă gratuit spre descărcare la adresa http://bitly.com/ROdiaspora, iar mai multe detalii despre contribuția GovITHub în acest proiect sunt descrise pe site-ul IThub.gov.ro.

La pagina guvernului care prezina aplicație se descrie:

”Aproape două milioane de buletine de vot au vot deja trimise către secțiile de votare din Diaspora, iar Românii  din afara granițelor țării vor vota pe parcursul a aproximativ 36 de ore: din cauza fusului orar primele secţii de votare se deschid sâmbătă la ora 20:00 în Australia şi Noua Zeelandă, iar ultimele să se închid luni la 06:00 pe coasta de vest a Americii de Nord.

Astfel, pentru duminică, 11, decembrie 2016, aplicația ROdiasporă pune la dispoziţia utilizatorilor de device mobil Android o hartă interactivă a tuturor celor 417 secţii de votare oficiale ale României din lume și lista BEC a candidaţilor care vor reprezenta diaspora în Senat și Parlament, precum și documente şi ghiduri esențiale dezvoltate de Ministerul Afacerilor Externe pe subiecte precum procesul de vot, legislaţie şi fiscalitate, procesul de revenire în ţară şi alte comunicări importante și relevante pentru românii din afara granițelor.

În prezent, aplicația mobilă ROdiaspora afișează:

  • Cele mai apropiate secții de votare din afara țării, identificabile din orice punct al globului
  • Mini-Ghidul Alegătorului Român din Străinătate, cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre vot
  • Informații despre lista de candidați care vor reprezenta diaspora în Senat și Parlament, furnizată de Biroul Electoral Central
  • Toate punctele de prezență oficială ale României pe harta lumii (ambasade, consulate etc)
  • Recomandări de informații esențiale dezvoltate de către Ministerul Afacerilor Externe pentru a sprijini comunitatea românească din străinătate (Ghidul de reîntoarcere în România, Ghidul lucrătorului român în străinătate, Ghidul Fiscal al Românului din străinătate)
  • Un scurt sondaj despre experiența utilizatorilor și acuratețea datelor prezentate, în vederea îmbunătățirii viitoare a geo-localizării punctelor de interes”

Este așteptat că după alegerile parlamentare din 11 decembrie, aplicația ROdiaspora va îngloba noi funcţionalităţi, ce vor facilita descoperirea pe harta lumii de comunităţi româneşti locale, precum şi informaţii privind asociaţii româneşti, lăcaşe de cult, instituţii, medici sau restaurante cu specific românesc.

Proeictul GovITHub e operațional din 3 octombrie 2016 și a adunat 279 de voluntari – IT-iști, care lucrează de la distanța și are o comunitate de peste 1 000 de membri care sprijină în mod activ activitatea GovITHub. Principile organizației sunt Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Security and Privacy.


09:20

După ce a votat în orașul Zalău premierul Dacian Cioloș a subliniat că e important astăzi românii să voteze și să au mare prezența la vot. Pe părerea lui astăzi e momentul pentru mesajul cel mai puternic către politicienilor.


09:10

”Am votat pentru o România prosperă și puternică”, a declarat președintele Klaus Iohannis la Liceul ”Jean Monnet” din București, unde a votat. Câtevă minute mai devreme la Clubul Seniorilor din Capitală liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a votat și a declarat: ”Îmi doresc că votul românilor să fie pentru o Românie care să-şi regăsească demnitatea şi interesul naţional pentru prosperitatea tuturor”.


09:03

Lupta împotrivă corupției și alegerile

O săptămână înainte de alegeri mediile occidentale en masse le au înterpretat ca vot lângă liniile de divizare, care sunt observate de la 2004 până la azi – pro sau anti luptă împotrivă corupției, pro sau  anti influența occidentală sau cea rusă în țara șamd. Agențiile și ziarele internaționale au privit cu grijă discursul mai present împotrivă globalizației, împotrivă corporațiilor vestice, care susțină suverenitatea națională și capitalul autohton. Înțelegere similară e destul de populară și din România. Dar în parlament nu va intra niciun partid naționalist. Grijile sunt în mai mare măsură legate cu faptul că Partidul Social Democrat rămâne cel mai important partid din politica românească din punct de vedere influența societală 27 ani după începutul schimbărilor, chiar dacă lideri ei au probleme cu procuratura anti-corupție DNA.

Analize alternative arată că situația politică poate să fie văzută și altfel decât ca o divizare a forțelor politicilor pe cinsti proocidentali și corupți antioccidentali. ”Serviciile de anticorupție din România reamintesc de Securitate”, scrie într-o analiza saitul Euractiv. Articolul povestește cum chiar președintele Iohannis care susține lupta anticorupție i-a fost teamă din DNA din cauză unor ilegalități cu proprietate imobilară pe care el a cumpărat-o în Sibiu fără să aibă drept de a o face din cauza restituție ilegală. Iohannis a fost condamnat în caz civil de a întoarce proprietatea și împotrivă lui n-au fost ridicate acuzați criminale.

Tema de corupție și cinstea a luat rolul propriu în campania alegerială, inclusiv la Ziua Naționala a României – 1 decembrie. Atunci președintele Iohannis n-a invitat la tribuna în timpul sărbătoriei ”liderii cu probleme penale” precum cei ai PSD – Liviu Dragnea și Victor Ponta, și ai ALDE – Călin Popescu-Tăriceanu. Pe altă parte dacă fostul premier și președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu n-a fost invitat la Palatul Cotroceni pentru Ziua Națională din cauză că e urmărit penal, fostul președinte Traian Băsesc, tot urmărit penal, a fost invitat la Cotroceni. Nu e de mirare că preşedintele României Iohannis şi premierul Dacian Cioloș au fost huiduiţi la sosire de un grup în care se aflau liderii PSD şi ALDE, în jurul Arcul de Triumf.

Pe altă parte recent șefa DNA Laura Koveși a fost acuzată că a plagiat teza de doctorat sa. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a declarat că Koveși n-a plagiat și că numai 4% din lucrul ei sunt copiate. Dar cel puțin o parte din români au impresia că Koveși a fost salvată din dezvaluiri neplacute în numele ”statului de drept”.

Într-un articol pentru site-ul ”Baricada” Ciprian Șiulea explică că alegerile din 11 decembrie confirmă înlocuirea democrația nominală unde toate grupe sociale au glas cu tehnocrația în numele clasei de mijloc pe baza cele două valori de baza acestei clase – cinstea și competența. Pe părerea lui asta se va întâmplă chiar indiferent cine câștigă alegerile. Ceea ce e important în această dezvoltare e că ea duce la creșterea ”șovinismelor” – adică a discursurior de superioritate unor grupe sociale asupră altor. Altfel zis, clasele de jos devin chiar adițional marginalizați, pentru că tehnocrație și anticorupție devin arme politice și discursul dominant al clasei de mijloc și al instituțiilor precum procurature și servicii secrete.

O altă interpretare posibilă a alegerilor este că la ei partidele diferite s-au apropriat pe temele economice și fiscale, luptându-se pentru influența la orașele mare, unde traiește clasa de mijloc românească din ce în ce mai puternică. Politica fiscală care este aplicată din România în ultimele ani arată tendințe care vor fi continuate și în după alegerile. Taxele mici și salarile mai mari sunt un altfel de realizare viselor clasei de mijloc cum e și luptă împotrivă corupției.


08:16

Cât candidații trec cu succes testul de integritate și etică al sectorului civic?

Alegerile parlamentare din România au provocat organizații neguvernamentale diverse să-și creeze saituri, care compară programele partidelor, să adună informații diferite de folosit pentru votanții și să evalueze în ce măsură candidații pentru deputați răspund criteriilor pentru integritate și etică. Aceste eforturi devin o parte de la discursul anticorupției și de la idea pentru un vot liber de la clientelism.

Inițiativa România a estimat generos un număr de 746 de candidați cu șanse de a intra în Parlament (zonă eligibilă), pe baza sondajelor de opinie realizate până la data de 14 noiembrie 2016. Este vorba despre 220 de candidați PSD, 188 de candidați PNL, 104 candidați USR, 101 candidați ALDE, 96 de candidați PMP și 37 de candidați UDMR. Pentru fiecare dintre candidați s-a făcut o evaluare de risc pe baza informațiilor privind integritatea (e.g. probleme penale, incompatibilități, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea față de statul de drept (e.g. inițiative legislative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor) și traseismul politic. Rezultatele statistice sunt următoarele:

  1. 72 de candidați dintre cei 101 candidați eligibili ai ALDE sunt în cel puțin una dintre aceste situații: penali, incompatibili, în conflict de interese, au schimbat două sau mai multe partide, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau alte fapte grave (71,3%).
  1. 65 de candidați dintre cei 96 de candidați eligibili ai PMP sunt în cel puțin una dintre aceste situații: penali, incompatibili, în conflict de interese, au schimbat două sau mai multe partide, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau alte fapte grave (67,7%).
  1. 115 candidați dintre cei 220 de candidați eligibili ai PSD sunt în cel puțin una dintre aceste situații: penali, incompatibili, în conflict de interese, au schimbat două sau mai multe partide, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau alte fapte grave (52,2%).
  1. 16 candidați dintre cei 37 de candidați eligibili ai UDMR sunt în cel puțin una dintre aceste situații: penali, incompatibili, în conflict de interese, au schimbat două sau mai multe partide, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau alte fapte grave (43,2%).
  1. 73 de candidați dintre cei 188 de candidați eligibili ai PNL sunt în cel puțin una dintre aceste situații: penali, incompatibili, în conflict de interese, au schimbat două sau mai multe partide, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau alte fapte grave (38,8%).
  1. 11 candidați dintre cei 104 candidați eligibili ai USR sunt în cel puțin una dintre aceste situații: au schimbat două sau mai multe partide sau au întreprins acțiuni / declarații împotriva statului de drept (10,6%).

07:58

Criza credinței în parlamentul român

Parlamentul român este în criza credinței. Doar 10% din români au încredere în instituția legislativă. Datele următoare arată unele cauze pentru lipsă credinței. Ea arată că în ultimul sau mandat parlamentul a fost marcat de la lipsa de efectivitate, de la corupție și protejarea celor corupte, și de la migrația deputaților de la un partid în alt – fenomene care crează nemulțumire.

Din cele 2.729 de proiecte legislative aflate pe agenda Parlamentului în ultimii patru ani, 68% au fost inițiate de senatori și deputați, dar doar 14% dintre acestea au reușit să devină legi, conform bilanțului realizat de Institutul pentru Politici Publice. Spre comparație, 82% din inițiativele Guvernului au fost adoptate.

Din cei 588 de senatori și deputați care au intrat în Parlament în 2012, 507 au mai ajuns la finalul mandatului. Cele mai multe plecări s-au datorat problemelor cu justiția/de integritate: 13 aleși au fost condamnați definitiv, 16 au fost arestați/anchetați, iar șase au fost declarați incompatibili.

La cote record a ajuns în legislatura 2012-2016 și migrația: 223 de senatori și deputați nu se mai găsesc la terminarea mandatului sub sigla sub care au fost aleși. Adică, 38% din total. „Campionii” migrației sunt: deputatul Ion Șcheau (candidat din partea PPDD, devenit independent, apoi afiliat la grupul PSD, PDL/PNL, astăzi candidat din partea PNL), deputata Diana Tușa (candidată din partea PNL, devenită independentă, afiliată apoi la grupul PDL care a fuzionat ulterior cu PNL, devenită din nou independentă și astăzi candidată pe listele PSD) și senatorul Ciprian Rogojan (candidat din partea PDL, devenit independent, afiliat apoi UNPR, din nou independent, astăzi candidat din partea ALDE).


07:07, 11 decembrie 2016

Alegerile au început!

Ziua alegerială din România a început în ora 7 și va continua până la 21 astăzi.

Drept de vot au 18 297 431 cetățeni români, scrie Nine o`Clock în limba engleză. Parlamentul nou va avea 326 deputați (membri Camerei deputăților), inclusiv 16 deputăți pentru minoritățile etnice și 134 membri Senatului. Adițional, români din străinatate vor fi reprezentate de la 4 deputăți și 2 senatori. Fiecare deputat reprezintă câte 73 000 cetățeni, iar fiecare senator – câte 168 000. Pentru a intra în parlament fiecare partid trebuie să treacă bariera de 5% din toate voturile.

Ceea ce e particular pentru parlamentul viitor e că în loc de 18 deputăți minorităților vor fi numai 16. Biroul Electoral Central a respins listele tatarilor si ucrainenilor din România din cauza unor neregulărități.

Pe lângă votul tradițional,  aproximativ 8 900 de români votează prin corespondența în străinatate. Tot acolo sunt deschise cu 124 mai multe secții de votare decât la alegerile prezidențiale din 2014, când numărul redus al secțiunilor a limitat votul emigranților. După închiderea urnelor, ştampilele vor fi sigilate iar procesul de numărare a voturilor va fi filmat.

Numărul reprezentănților va scădea de la 588 până la 464. Pentru aceste locuri se lupta 4 251 candidați pentru Camera Deputaților și 2 226 pentru Senat. Există 43 de circumscripții electorale – 41 de județe, București și Diaspora.

Costurile alegerilor sunt 227 milioane de lei.

În timpul campaniei electorale care a durat o lună mai mult de 300 sesizări de neregulărități au fost făcute la numărul de telefon de urgența 112. 35 dintre ele sunt cazuri criminale. Pentru a organiza alegerile Ministerul de Interne a mobilizat 45 000 oameni din forțele sale.

Numai 6 candidați au colaborat cu Securitate, după anunțul oficial al CNSAS (Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității). CNSAS a studat datele unor 5 164 dintre cele 6 500 candidăți.


10:15, 10 decembrie 2016

Tehnologiile servească observatorii

Alegerile prezidențiale de la 11 decembrie din România vor fi observate de la cele 44 organizații neguvernmantale, care au obținut permis de la Autoritatea Electrală Permanentă. Ceea ce dă motivarea adițională observatorilor este o posibilitate tehnologică prin un instrument IT să transmită simplu și rapid sesizările lor către ONG-ul care i-a acreditat. În plus, cetățenilor este oferită o platformă foarte ușor de folosit unde se pot face auziți atunci când au de semnalat o neregulă în desfășurarea alegerilor. Acest instrument se cheamă Monitorizare Vot și este un proiect Code for Romania, realizat în parteneriat cu EFOR, Geeks for Democracy, Funky Citizens, Observatorul Electoral, Centrul pentru Resurse Civice și Centrul pentru Studiul Democratiei. Dorința oamenilor în spatele Monitorizare Vot este să-i încurajeze pe oameni să se implice în procesul electoral, pentru alegeri corecte în toată țara.

Iată cum Code for Romania se descrie pe sine: ”Code for Romania este o organizație neguvernamentală, neafiliată politic și apolitică, înființată în 2016. Code for Romania își propune să formeze o comunitate de profesioniști în IT care să creeze soluții digitale ce rezolvă probleme ale societății. Misiunea noastră este să dăm oamenilor informaţiile, mijloacele şi curajul să se implice mai mult în rezolvarea problemelor societăţii. Proiectele Code for Romania sunt dezvoltate pe bază de voluntariat și în format open-source.”

Cu ajutorul software-ului automatizat de la Monitorizare Vot o mare parte din observatorii vor fi puși în legatură directă cu Vot Corect – platforma pentru sesizări în legatură cu nereguli electorale, inființata de la NGO-ul Expert Forum în colaboarea cu Funky Citizens și alte NGO-uri.  În același timp soluțile de la Vot Corect vor ajunge instant la toți observatorii, tot prin softul de la Monitorizare Vot.


17:20, 9 decembrie 2016

Alegerile parlamentare din România 2016 – întrebări și răspunsuri

Cum sunt organizate alegerile?

Alegerile pentru Senat și Camera Deputaților au loc într-o singură zi: duminică, 11 decembrie 2016. Poți vota între orele 7.00 și 21.00.

Pentru organizarea alegerilor au fost constituite 43 de circumscripții electorale: 41 de județe + București + Diaspora. Bucureștiul și Diaspora sunt tratate ca județe, conform legilor electorale. În fiecare dintre aceste circumscripții, partidele competitoare prezintă câte o listă de candidați. La fel, un candidat independent apare pe buletinul de vot dintr-o singură circumscripție, nu la nivel național. Așadar, numele candidaților dintr-un județ vor apărea doar pe buletinul de vot care se distribuie în județul respectiv. Dacă tu ai domiciliul în Prahova, dar ești în Satu Mare în ziua votului, nu poți vota pentru că nu vei găsi în Satu Mare buletine de vot cu candidații din Prahova. Și nici nu poți vota candidații din Satu Mare pentru că nu ar mai fi respectate proporțiile de reprezentativitate județeană.

Cum votează un om care nu se poate deplasa?

Dacă nu te poți deplasa pe motiv de boală sau invaliditate, tot ai posibilitatea să votezi. Fă o cerere scrisă, atașează copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau invaliditate și roagă o rudă, un prieten, un vecin sau personalul medical care te îngrijește să le ducă la cea mai apropiată secție de votare. Președintele biroului secției de votare va aproba cererea și va trimite acasă la tine o urnă specială, buletinele de vot și ștampila. Echipa care va veni la tine trebuie să fie formată din doi membri ai biroului secției de votare și va fi însoțită de un angajat al Ministerului de Interne (polițist sau jandarm).

Cum lucrează parlamentul român?

Conform Constituției, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din două camere: Camera Deputaților și Senat. Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate. Pot exista și ședințe comune pentru: primirea mesajului Președintelui României, aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, declararea mobilizării totale sau parțiale, declararea stării de război, numirea Avocatului Poporului, numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații etc. Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Care este sistemul de vot?

Senatorii și deputații sunt aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Cu alte cuvinte, partidele propun liste de candidați. Ordinea pe listă este fixă și candidații ajung în Parlament conform poziției pe listă și în funcție de procentul de voturi pe care partidul l-a obținut la nivel județean și național. Când votăm, votăm partidul și lista propusă de partid. Nu votăm omul, așa cum se întâmplă într-un sistem de vot uninominal. După sistema uninominală fiecare entitate electorală își alege numai un reprezentant.

Sursă: http://alegeriparlamentare2016.ro/Pages/ghidulalegatorului