De ce Borisov supravieţuieşte mereu?

Vladimir Mitev (sursă: Podul Prieteniei)

Un interviu despre campania electorală din Bulgaria în ajunul alegerilor parlamentare de 4 aprilie 2021: care sunt partidele care vor intra în parlament, ce se întâmplă cu stânga şi cu populiştii, care este taina longevităţii lui Borisov în politică şi care sunt scandalurile cele mai josnice din vremurile electorale

Maria Cernat

Vladimir Mitev este editorul Baricadei România. Se ocupă de jurnalism internaţional din anul 2008 încoace. În ultimii 5-6 ani scrie constant în limba română. Articole şi interviuri cu el au apărut în Decât o Revistă, Critic Atac, Q Magazine, Revista 22 şi unele media culturale. 

Acest interviu a fost acordat Baricadei România în ziua de 26 martie 2021.

România: social-democrații au câștigat alegerile într-un mod neașteptat. Oamenii nu doresc privatizare

Alegătorul român a dat semn că partidele de dreaptă sunt rupte de masele (sursă: Pixabay, CC0)

Małgorzata Kulbaczewska-Figat

Acest articol a fost publicat pe 7 decembrie 2020 pe site-ul polonez Strajk.eu. La 8 decembrie 2020, premierul Ludovic Orban și-a dat demisia, iar guvernul a fost preluat de ministrul apărării, general Nicolae Ciuca. Ciuca a fost până acum un ministru extrem de influent de care depindeau multe decizii. Dacă va continua să fie primul ministru al viitorului guvern, va fi probabil un semn că Bucureştiul se pregătește pentru venirea lui Joe Biden în Casa Albă, când România împreună cu Bulgaria sunt de așteptat să fie în fruntea eforturilor SUA de a conține Rusia și poate Turcia.

Partidul Social Democrat din România seamănă cu Partidul Legea și Dreptate din Polonia în multe privințe: este un partid care reprezintă politic mai degrabă centre urbane mai mici sau zone rurale decât metropole. PSD este votat mai degrabă de oameni care au pierdut ca urmare a tranziției, nu atât de clasa de mijloc. De regulă PSD ia poziții destul de conservatoare. În ultima sa conducere din 2016-2019, PSD a introdus, printre altele, o creștere a pensiilor. Cu toate acestea, partidul a fost slăbit de scandalurile de corupție. La sfârșitul anului 2019 a fost forţat să predea puterea Partidului Național Liberal care este pro-european (PNL), liderul PSD, Liviu Dragnea, fiind condamnat în primăvara anului 2019 la închisoare pentru abuzuri (comise cu câțiva ani mai devreme) ca prefect în regiunea Teleorman).

Alegătorul român a permis partidelor proeuropene să conducă, pedepsindu-l în acelaşi timp pe președintele Iohannis

Vladimir Mitev (source: Vladimir Mitev)

Acest interviu a fost transmis în direct la Radio Național Bulgar, în cadrul programului Orizont pe 7 decembrie 2020.

Georgi Markov: Şi în România au avut loc alegeri în timpul pandemiei. Cetăţenii țării au fost chemaţi să voteze ieri reprezentanții lor în camera deputaților  și în senat. Participarea redusă a marcat aceste alegeri, care potrivit ultimelor date au fost câștigate de socialdemocraţi. Locul doi a fost ocupat de Partidul Naţional Liberal aflat până azi la guvernare. Una dintre surprizele la aceste alegeri este Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Ea a ocupat locul patru după rezultatele preliminare.Aceste rezultate dezvăluie o imagine politică fragmentată care face necesară o coaliţie de guvernare. Cum ar putea arăta  și ce schimbări în viața politică a României se petrec? Vom căuta acum răspunsurile cu colegul nostru Vladimir Mitev, fondatorul site-ului de știri despre România şi Bulgaria „Podul Prieteniei” și editorul secţiei române a site-ului „Baricada”.

La ce să ne aşteptăm după alegerile parlamentare din România?

Vladimir Mitev (foto: Vladimir Mitev)

Programul de știri și analize internaţionale al Televiziunii Naționale Bulgare „Lumea și noi” l-a invitat pe fondatorul blogului bulgaro-român „Podul Prieteniei” Vladimir Mitev pentru a comenta viitoarele alegeri parlamentare din 6 decembrie 2020 din România. În ce măsură au  fost afectate de criza coronavirusului, care este miza lor și ce semnificație au acestea în contextul relațiilor bulgaro-române au fost câteva dintre întrebările care au fost comentate.

Interviul a fost difuzat pe 3 decembrie 2020 aici. 

În condițiile în care Iranul va avea un alt guvern este posibil un nou acord cu SUA

Isfahan (foto: Pixabay, CC0)

Un interviu cu expertul iranian de politica externă Farzad Ramezani Bonesh despre alegerile parlamentare din februarie 2020 în Iran şi consecinţele lor eventuale pentru viitorul ţării

Vladimir Mitev

Farzad Ramezani Bonesh (foto: Farzad Ramezani Bonesh)

Farzad Ramezani Bonesh este un cercetător senior şi analist de relaţii regionale şi internaţionale, specializat în zona Golfului Persic şi Asia de Sud. El a fost şeful departamentelor de cercetare în câteva think tankuri iraniene. A semnat sute de articole de cercetare, scurte analize şi texte jurnalistice în limba persană şi limba engleză.

Acest articol a fost publicat pe 10 februarie 2020 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. 

Care este miza alegerilor parlamentare din Iran?

Parlamentul iranian (foto: Parmida Rahimi, CC BY 2.0, via Flickr)

Alegerile parlamentare din Iran ar putea reprezenta recunoaşterea succesivă a faptului că încercarea Republicii Islamice de a se aprioprie la Occident a eşuat

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 21 ianuarie 2020 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.
Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani şi doborarea avionului ucrainean deasupra Teheranului în noaptea în care Iranul a tras împotriva bazelor militare americane din Iraq au avut loc puţin peste o lună înainte de alegerile parlamentare din Republica Islamică. Iată de ce aceste două evenimente vor avea semnificaţia lor pentru harta politică viitoare a ţării. Pe 21 februarie 2020 iranienii vor vota pentru Adunarea Consultativă Islamică, care are competenţe mai degrabă în domeniul politicii interne şi a economiei. De asemenea membrii Consilului Experţilor, care are dreptul la a demite sau numi liderul suprem, vor fi parţial schimbaţi, din nou prin alegeri.

Viitor neclar în faţa bulgarilor în politica moldovenească

Simoblul heraldic al oraşului Taraclia din Republica Moldova (foto: Svetlina.online)

Se pare că alegerile parlamentare din februarie 2019 vor duce la slăbirea influenţei comunităţii bulgare din Republica Moldova

Oleg Kosih

Acest articol a fost publicat pe 5 ianuarie 2018 pe platforma moldovenească pentru comentarii, bloguri şi opinii Publika. Pe 24 februarie 2019 vor avea loc alagerile parlamentare în Republica Moldova, la care va fi folosit un sistem electoral mixt. De totalul de 101 de deputaţi în parlament, 50 vor fi aleşi proporţional din listele partidelor. Ceilalţi 51 de deputaţi vor fi aleşi în judeţe uninominale după sistemul electoral majoritar.

Jurnalistul Oleg Kosih, scrie că, există o mare probabilitate că comunitatea bulgărească din Republica Moldova (2% din populaţie) să nu aibă nici un deputat ales în mod proporţional. Raionul Taraclia, unde este centrul bulgarilor din Republica Moldova, va avea drept la numai un deputat ales majoritar. Kosih critică comunitatea bulgară pentru faptul că se automarginaliză din diferite cauze.

Sorin Ionița: Partidul Social Democrat a ales moderația și a câștigat

Sorin Ionița (foto: Vladimir Mitev)

Politologul român, director al ONG-ului Expert Forum, a stat de vorba cu blogul ”Podul prieteniei” despre strategia celor trei partide mai mari la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, despre secretul succesului socialdemocraților, despre rolul naționaliștilor și despre influența contextului internațional asupra votului

Vladimir Mitev

Sorin Ionița este expert ȋn reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale, consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale şi UNDP pe Europa de Est şi Balcani și lector asociat al Maastrict School of Management (MSM). A terminat Institutul Politehnic Bucureşti (IPB); Master la Central European University (CEU), Budapesta; a fost Fulbright fellow la Georgetown University, Washington DC.

Interviul cu Ionița a fost realizat la 13 decembrie – două zile după alegerile parlamentare din România, care au fost câștigați de la Partidul Social Democrat cu 45,5%. La locul doi este Partidul Național Liberal cu 20%. Al trilea este formațiunea nouă Uniunea ”Salvați România” a politicianului alternativ Nicușor Dan, care a exprimat interesele partea tănâră a clasei de mijloc – IT-iști, activiști unor cauze civice, oameni cu profesii libere și corporatiști.

Domnule Ionița, lupta împotriva corupției e susținută din mulți români, iar PSD are lideri cu probleme cu justiție. De ce atunci PSD a câștigat?

Vintilă Mihăilescu: Votul din România a fost pragmatic și nu emoțional

Vintila Mihailescu (foto: Vladimir Mitev)

Antropologul cultural român dezvaluie de ce la alegerile din 11 decembrie n-a fost vot negativ și care sunt știrile bune pentru țară după anunțarea rezultatelor

Vladimir Mitev

La alegerile prezidențiale din 2014 în România și în diaspora a avut loc mobilizare  fără precedent, care a adus la victoria primarului lui Sibiu Klaus Iohannis și pierderea favoritului și premier de atunci Victor Ponta. În mare parte mobilizarea de atunci a fost provocată de la o atitudine negativă a clasej de mijloc din orașe și a tinerilor împotrivă liderului socialdemocraților. Dar la algerile parlamentare din 11 decembrie 2016 votul negativ nu prea a existat. De ce?

Vedere de stânga către alegerile viitoare din România

În timpul discuției (foto: Vladimir Mitev)

Saitul ”Critic Atac” a implinit 6 ani, iar acest eveniment a fost sărbătorit modest – cu o discuție despre situația politică din țara

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 22 septembrie 2016 pe saitul ”Baricada”.

Probabil un bun fel de a sărbători ziua de naștere a unei medii este prin… discuție. Saitul românesc de stângă Critic Atac a implinit 6 ani și la 21 septembrie autorii de baza și cititorii interesați s-au întâlnit în art spațiul ODD în Orașul vechi din București.

Acolo au fost Costi Rogozanu, Florin Poenaru, Vasile Ernu și alți stângiști cu cunoștința și opinie despre politica, economia și sociologia din România. Vreo 20 oameni, așezați într-o elipsa, au discutat evenimentele actuale din viața politică românească – mai puțin de 3 luni înainte alegerile prezidențiale în decembrie.