Oligarhia din Moldova divizează din nou poporul

672px-vlad_plahotniuc

Miliardarul Vladimir Plahotniuc (foto: Wikipedia)

Alegerile prezidențiale au înmormântat complet mișcarea de protest moldovenească, care mai curând acest an a reunit și forțe prooccidentale și unele rusofile într-un front comun împotriva miliardarului și marelui aparatcik Vladimir Plahotniuc

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 15 noiembrie 2016 pe saitul ”Baricada”.

Fiecare alegeri din Republica Moldova sunt interpretate precum ”ciocnire între Vest și Est”. Alegerile prezidențiale căror tur doi a fost la 13 noiembrie n-au fost o excepție. Candidatul socialist Igor Dodon, care e considerat prorus, a obținut 52,18% din votul. Maia Sandu, prezentată că candidatul prooccidental, a rămas doar cu 47,82% susținere și a trebuit să se retrage.

Continue reading

Antropologul cultural Vintilă Mihailescu: La aceste alegeri exista nu doar ură împotriva urii, dar și speranța

Vintila Mihailescu (foto: Vladimir Mitev)

Vintila Mihailescu (foto: Vladimir Mitev)

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Acest interviu a fost acordat la 17 noiembrie 2014 în București. El reflectă atât rezultatul alegerilor prezidențiale din România, desfășurate în data de 16 noiembrie 2014, cât și politica românească din ultimii ani și dezvoltarea sa curentă. Prognoza lui Mihăilescu, că președintele Klaus Iohannis va fi în general”omul invizibil” este confirmată până în acest moment

Vintilă Mihăilescu (născut în 1951) este un antropolog cultural român de vârf, doctor în psihologie și profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București. A fost profesor universitar în Franța, Elveția, Germania, Ungaria, Canada. Timp de 12 ani, Mihăilescu a predat la Universitatea din Sofia. Din 1991 antropologul a studiat problemele satului românesc. Între 2005 și 2010 a fost directorul Muzeului Țăranului Român. Vintilă Mihăilescu a scris mulțe cărți și publicații. A scris cartea ”Sfârșitul jocului”, care analizează primii 20 de ani de tranziție din România. Compilația sociologică ”Iarna vrajbei noastre” cercetează protestele românești de tipul “de indignados”, care au început în ianuarie-februarie 2012, și a fost publicată în 2012. Mihăilescu scrie cu regularitate în ziarul intectualilor români ”Dilema Veche”.

Domnule Mihăilescu, acum doi ani, în discuția cu mine, ați spus că două uri s-au luptat la alegerile parlamentare din 2012 și cea mai mare a câștigat. Este aceeași situație și acum?

Există o legătură între alegerile parlamentare din 2012 și alegerile prezidențiale de acum. Dar exista și diferențe. Acum, la început, a fost ură, dar apoi a apărut speranța. În cazul actual lipsa de credință este un fel de ură. Dar ceea ce a scos oamenii la vot și pe străzi, este faptul că acum sunt și alegători pozitivi. Se pare că Iohannis aduce niște speranțe. Se poate să nu fie un înger, poate că nu-l cunoaștem bine, dar el nu vorbește ca politicienii ceilalți, arată bine și e civilizat. Alături de el putem spera la mai bine. Adică aceste alegeri nu sunt chiar conflictul urii împotriva urii. Și asta înseamnă schimbare. Asta explică de ce Iohannis a câștigat și a schimbat total situația sa electorală. Nimeni nu poate explica această schimbare. A fost un fel de miscare în masă, care a devenit virală…

…adica oamenii au fost mobilizați…

Da.

Ce a provocat această mobilizare în sprijinul lui Iohannis?

Era de așteptat ca ea să se întâmple și ca până la un anumit nivel tinerii să fie mobilizați. Nimeni n-a putut însă să prevadă că mobilizarea se va întampla în această măsură. Cauza principlă a fost greșeala frecventă facută de conducători, pentru care a fost acuzat Băsescu: să lupți cu oameni obișnuiți, spunându-le că sunt proști. Acest tip de neglijare, a celor din jur, este un lucru, pe care poporul n-a putut să-l suporte. E un lucru mai rău decât neplatirea salariului sau taierea veniturilor. Românii s-au obișnuit cu sărăcia și cu veniturile mici și pot supraviețui așa oricât. Dar dacă sunt tratați rău și sunt insultați, asta nu pot accepta. Exact aceasta a fost atitudinea lui Ponta tot timpul. El s-a comportat neglijat vizavi de Iohannis în săptămânile dintre primul și al doilea tur al alegerilor și a dorit să demonstreze prin comportamentul său că ar fi cel mai bun.

Asta a fost foarte cinic.

Da. Asta a lezat bunul-simț al multor oameni și al țăranilor români. Guvernului i-a fost frică de diasporă, știind că emigranții vor vota pentru Iohannis. Și guvernul a facut tot posibil să împiedice alegătorii din străinătate să voteze.

Asta a fost cea mai mare greșeală?

A fost ultima și cea mai vizibilă greșeală. Poate că au fost și alte greșeli strategice, dar aceasta a fost cea mai mare greșeală, deoarece oameni din toată lumea nu au putut să voteze (vezi Paris, Londra). Oamenii au vrut să participe la alegerile unei țări democratice, dar n-au putut s-o facă. Totul a fost transmis de televiziuni în toată Europa și în special în România. Să nu uităm că diaspora e bazată 80% pe emigrație. Ceea ce înseamnă ca oamenii din diasporă se întorc acasă din când în când. Rudele și prietenii lor sunt în România. Ei vorbesc la telefon cu cei de acasă 3-5 ore pe zi. Furia românilor din strainatate s-a transmis și în România. Și aceasta a fost cea mai mare greșeală a conducătorilor. În sate oamenii au spus: ”Între tine, Ponta, și fiul meu, am încredere în fiul meu. El e furios din cauza ta. Eu nu sunt prost, dar el mi-a spus că ești un om rău.” Aceasta a fost cea mai mare greșeală.
Mă întreb dacă, în afara demnității rănite, românii nu s-au mobilizat și datorită solidarității manifestate față de concetățeanii lor din străinătate…

Da. În primul rând există solidaritatea cu părinții. Dar există și solidaritatea generațiilor. Tinerii au spus: ”Ne-am săturat de voi, generația veche. Timp de douazeci de ani voi n-ați făcut nimic.” Acesta a fost un semn clar că ceva trebuie făcut, pentru că dacă tinerii nu fac nimic, nimeni nu va face. Adică a fost o mare solidaritate între generații. Ea a fost exprimată clar. Tinerii trebuia s-o facă. Întrebarea este dacă sunt capabili să acționeze sau sunt și ei ca vechea generație.

Continue reading