Festivalul ”Zilelor Muzicii din Martie” din Ruse s-a încheiat triumfal în Bucureşti

Ateneul din Bucureşti, pentru construcţia căruia în anul 1886 bulgarul Evloghi Gheorghiev a donat suma de 200 000 de lei de aur (foto: Mihai Petre, CC BY-SA 3.0 România)

Svetlin Rusev, Emil Tabakov şi Orchestra de Festival au câştigat admiraţiile publicului bucureştean

Ognean Stamboliev, Bucureşti

Ediţia a 59-a din anul acesta a celui mai prestigios forum de muzică clasică din Bulgaria, Festivalul „Zilelor Muzicii din Martie”, şi-a încântat publicul cu o serie de 30 de concerte, cu un total de 650 de participanţi, la un nivel foarte înalt, cu mari muzicieni şi ansambluri din 17 ţări ale lumii. Festivalul este fondat de neuitatul creator al culturii bulgare, Ilia Temkov (1923- 2002), şi condus dibace şi la scară mare de mizicologul Iva Chavdarova.  Noutatea cea mare a fost că acest an Festivalul s-a încheiat la Bucureşti, unde Orchestra de Festival a fost invitată să prezinte concertul final în cadrul programului cultural cu ocazia Preşedinţiei Române a Consiliului UE.

O seară a filmelor bulgăreşti de scurt metraj a avut loc la Universitatea din Bucureşti

Începutul serii (foto: Vladimir Mitev)

Platforma ”Cinematograf.bg” a proiectat cinci filme scurte din Bulgaria

Facultatea de limbi şi literaturi străine a Universităţii din Bucureşti şi catedra Bulgaristică au fost gazdele unei seri a cinematografiei bulgăreşti contemporane de scurt metraj, care a avut loc pe 13 decembrie 2018. În sală au fost prezenţi studenţi din anul doi şi trei, care studiază limba bulgară, profesori de limbă şi cultură bulgară, studenţi bulgari în Bucureşti bursieri ai programului ”Erasmus”, ataşatul cultural al Republicii Bulgaria din România, Borislav Borislavov, şi alţi oameni care au interes pentru arta bulgărească de cinematografie.

Lucia Kerciova-Pățan: Bulgarii de rând ne ajută cel mai mult

Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Autoarea bucureșteană a unor cărți despre istoria bulgarilor din România a fost nominată să fie ”bulgaroaica anului 2016”, dar cere ajutor din Sofia în legatură cu comunitatea bulgărească din capitală româneacă

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Lucia Kerciova-Pățan este o bulgaroaică din România care este una vicepresedinte Uniunii Democrate a Bulgarilor din România- UDBR. Organizația are sediul in strada Doamnei în Centrul Vechi din București. Domnia sa este născută în Banat, iar după cariera sa jurnalistică de mulți ani ea începe să scrie cărți despre istoria bulgarilor din România. Lucia Kerciova a fost nominată să fie ”bulgaroiaca anului 2016” pentru efortul și reușitle ei în păstrarea sufletului bulgăresc în afara de granițelor Bulgariei.

Blogul ”Podul prieteniei” a intervievat-o pe Lucia Kerciova cu ocazia nominației ei, intenționând prin acest interviu să se pune începutul unei succesiuni de convorbiri cu reprezentanți comunităților bulgărești din  România.

Descoperindu-i pe bulgarii din Bucureşti

Autorii cărții ”București, îndeaproape” Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Sărbătorile scrisului bulgăresc au avut loc la Liceul Teoretic Bulgar, la Asociaţia bulgarilor din Oraşul vechi şi la Muzeul Naţional al Hărților și Cărții Vechi

Cartea bulgarilor din București Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan ”București, îndeaproape” (foto: Editura Iztok-Zapad)

Acest articol a fost publicat originar pe site-ul Baricada la 27 mai 2017.

La fel ca fiecare sărbătorie bulgărească, 24-lea mai care a trecut recent este o oglindă în care bulgarii în sfârșit ne vedem pe noi însine. Dar peste granița, în România, el este o ocazie pentru ”oamenii noștri” pe ambele parte ale Dunării să comunicăm și să ne cunoaștem.

Anul trecut în Bulgaria a fost tiparită cartea bulgarilor din România Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan ”București, îndeaproape” care este un fel de ghid spre trecutul bulgar al orașului București, spre clădirile și ”locurile sacre” în capitala românească, care sunt legate cu bulgarii. Destinul istoric al bulgarilor din România și rolul lor pentru construirea statelor românesc și bulgăresc nu sunt cunoscute în ambele țări, dar merită să fie cercetate și cunoscute. Exact în această direcție acționează cartea ”București, îndeaproape”, care le invită pe bulgarii de a întari curiositatea sa către cei apropriați din România nu doar la 24 mai, dar oricând.

Podul prieteniei și Româno-Bulgaria Mare

Podul prieteniei dintre orașul Ruse și Giurgiu (foto: Iavor Micev, Wikipedia)

Ambele țări, separate de Dunare, pierd din cauza lipsei infrastructurii și a consțientizării că drumul înainte este legat de conectarea lor mutuală

Sorin Ionița

Acest articol a fost publicat pe blogul lui Sorin Ionița la 17 decembrie 2016 – 4 zile după ce el a acordat interviu blogului ”Podul prieteniei”. Subtitlul este al blogului ”Podul prieteniei”.

Interviul meu despre rezultatul alegerilor din România, de preluat în presa bulgară. Prietenul Vladimir din Ruse ţine acest blog meritoriu, Podul Prieteniei, unde publică bilingv pe chestiuni româno-bulgare.

O expoziție despre leul ca simbol național al bulgarilor a fost deschisă în București

Sunt arătate copii ale unor documente aratând cum leul e legat cu ideea de statalitate bulgarească – și în Evul Mediu și în timpul Renașterii și al luptelor de eliberare națională (foto: Vladimir Mitev)

Gazdele de la Muzeul Național de Istorie a României și organizatorii bulgari vor să încurajeze cunoașterea mai bună între români și bulgari

Vladimir Mitev

Bulgari care traiesc în București, oameni de cultură din România, diplomați și români care au curiozitate către Bulgaria s-au adunat la 7 noiembrie la Muzeul Național de Istorie a României din București pentru deschiderea expoziției ”Leul – simbolul național al bulgarilor”. Expoziția e parte de la colecția Bibliotecii Populare ”Ivan Vazov” din orașul Plovdiv. Sunt arătate copiile unor documente, care sunt colectate de la Alexander Ghioșev pentru cercetarea lui de doctorat în Academia de Artă Naționala din Bulgaria. Cercetarea lui e focusată pe tema leul ca simbol al bulgarilor. Expoziția deja a fost prezentată în Cehia și Rusia.

În timpul deschiderii Alexander Ghioșev a zis că simbolul prezentat are legaturi cu statul medieval bulgar, cu Renaștarea Bulgară, cu tradția heraldică a Europei și a Balcanilor. ”Leul leagă țara noastră  cu moștenirea comună a Europei”, a subliniat cercetatorul. După părerea lui cărțile sunt nu numai sursa cea mai importantă pentru cercetarea lui, dar și pentru prezervarea și afirmarea identității bulgarești și a sufletului bulgaresc.

Bursa de valori București visează să fie dîntre marile

Logo-ul Bursei de valori București (sursă: bvb.ro)

Planurile conducerii sunt să-o dezvolt la status ”piața emergentă”, care va atrage mari capitali. Statul e cerut să deă susținere prin privatizări

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista ”Economică” în numărul din aprilie 2016.

Bursa de valori București (BVB) nu e mare, dacă se compară cu giganți din regiunea. Cea din Varșovia are capitalizare 232,875 miliarde de euro și cifra de afaceri zilnică 233 milioane de euro. BVB poate să se laudă cu doar 29,076 miliarde de euro și trazacțiune zilnice de 7,55 milioane euro. Dar omul ca si bursele sunt atât mari, cât mari sunt visele lor.

Din inceputul anului medii financiare din România discuta intenții BVB să marească clasa sa. Planuri există acum ani de zile, dar apare că sunt din noul actuali în timpurile guvernului eurocomisarului trecut Dacian Cioloș, care a schimbat la vârf socialdemocratul Victor Ponta. În acest moment bursa e clasificată de la Morgan Stanley Capital International ca ”piața frontieră”. Manageri bursei vrea să marească clasa ei la ”piața emergentă”.

Ei crede că asta ar putea da acces la financiare care este 30 ori mai mari, adică fonduri în jur de 1,2-1,5 trilioane dolari. Manageri dă ca exemplu bursei de valori din Qatar, care a primit un status mai înalt la 2 iunie 2014. Așa cifra de afaceri zilnică a crescut de la 16,35 milioane dolari înainte schimbării la 154,4 milioane dolari apoi.

Cea mai mare corupție în România e în sectorul de IT

Alexandru Cioaca (centru) explică cum stau lucrurile cu IT în România, fiind observat cu aprobare de la Emilian Enev (stângă) și Martin Panaiotov (dreaptă) de la Startup Factory            (foto: Vladimir Mitev)

Experți de IT din România și Bulgaria s-a întâlnit în Universitatea din Ruse pentru a sârbători primul an de la inființarea a lui Startup Factory și a discuta

”Folosirea de la metode nestandarte pentru popularizarea online regiunilor transfrontaliere (între România și Bulgaria – nota editorului) e necesar, poate să fie făcut și o sa fie realizat. E chestie de găsirea mijloacelor potrivite pentru comunicare. Trebuie să se folosească drept dizain. Să se găseasca mesajul verbal exact. Produsul așa creat trebuie să fie mic, pentru a putea atrage atenție. Dar realizarea lui trebuie să fie la nivel maximal înalt”, a spus în timpul unui forum a lui Startup Factory profesorul român de științe computerice Alexandru Cioaca.

Pentru primul an de la inființarea NGO-ul din orașul Ruse Startup Factory, organizația bulgară a organizat ”un panel de discuție pentru sectorul de IT și ecosistema entrepreniurală din România și capitală București”. Au fost invitați Alexandru Cioaca (născut în Giurgiu), care e profesor în Universitatea Europei de Sud-Est ”Lumină”, Ștefan Prodan (din Călărași) – fondator companiei VeriTech Solutions, Robert Mergeani (din noul din Giurgiu) – Linux entusiast și expert de securitate și Valer Karamihai – inginer de software și freelancer.

Invitații au împărtășit propria exepriența managerială în startup proiecte. Au discutat și colaborarea transfrontalieră în sfera de tehnologii și temele societale – ca lupta împotriva corupției din România și sufletul antreprenor generăților tănăre romanești.

Dacia care unește

Piața Unirii e un loc bine cunoscut pentru bulgari în București – e punctul de sosire de la Ruse și de plecare în Bulgaria (sursă: Wikimapia.org)

E 6.30 dimineața și văd o față cunoscută venind spre mine în autogara din orașul Ruse. Îmbrăcat în haine de piele neagră, cu părul vopsit negru, lung și ondulat ca al unui rocker, e bărbatul care mă va duce până la București. Îl cheamă Russko și are în jur de 60 de ani. Spune că numele i se trage de la orașul meu natal, Ruse, cel de-al cincilea oraș cu marime al Bulgariei, vecin cu Giurgiu de cealaltă parte a Dunării. Mașina lui Russko e un Logan MCV negru. Ca de obicei, mă așez lângă el pe scaunul din dreapta.

O sa fie o călătorie plăcută. Parcurge distanța intre Ruse și București de patru ori de zi. De două ori dus, de două ori întors. Poate lua șase pasageri și ține de o companie bulgărească de transport. Ajungem la granița aproape imediat, Russko platește taxa de pod, apoi pe partea românească a graniței ofițerul vamal ne verifică actele. Nu durează mai mult de 30 de secunde să intrăm în România.