Lucia Kerciova-Pățan: Bulgarii de rând ne ajută cel mai mult

Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Autoarea bucureșteană a unor cărți despre istoria bulgarilor din România a fost nominată să fie ”bulgaroaica anului 2016”, dar cere ajutor din Sofia în legatură cu comunitatea bulgărească din capitală româneacă

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Lucia Kerciova-Pățan este o bulgaroaică din România care este una vicepresedinte Uniunii Democrate a Bulgarilor din România- UDBR. Organizația are sediul in strada Doamnei în Centrul Vechi din București. Domnia sa este născută în Banat, iar după cariera sa jurnalistică de mulți ani ea începe să scrie cărți despre istoria bulgarilor din România. Lucia Kerciova a fost nominată să fie ”bulgaroiaca anului 2016” pentru efortul și reușitle ei în păstrarea sufletului bulgăresc în afara de granițelor Bulgariei.

Blogul ”Podul prieteniei” a intervievat-o pe Lucia Kerciova cu ocazia nominației ei, intenționând prin acest interviu să se pune începutul unei succesiuni de convorbiri cu reprezentanți comunităților bulgărești din  România.

Descoperindu-i pe bulgarii din Bucureşti

Autorii cărții ”București, îndeaproape” Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Sărbătorile scrisului bulgăresc au avut loc la Liceul Teoretic Bulgar, la Asociaţia bulgarilor din Oraşul vechi şi la Muzeul Naţional al Hărților și Cărții Vechi

Cartea bulgarilor din București Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan ”București, îndeaproape” (foto: Editura Iztok-Zapad)

Acest articol a fost publicat originar pe site-ul Baricada la 27 mai 2017.

La fel ca fiecare sărbătorie bulgărească, 24-lea mai care a trecut recent este o oglindă în care bulgarii în sfârșit ne vedem pe noi însine. Dar peste granița, în România, el este o ocazie pentru ”oamenii noștri” pe ambele parte ale Dunării să comunicăm și să ne cunoaștem.

Anul trecut în Bulgaria a fost tiparită cartea bulgarilor din România Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan ”București, îndeaproape” care este un fel de ghid spre trecutul bulgar al orașului București, spre clădirile și ”locurile sacre” în capitala românească, care sunt legate cu bulgarii. Destinul istoric al bulgarilor din România și rolul lor pentru construirea statelor românesc și bulgăresc nu sunt cunoscute în ambele țări, dar merită să fie cercetate și cunoscute. Exact în această direcție acționează cartea ”București, îndeaproape”, care le invită pe bulgarii de a întari curiositatea sa către cei apropriați din România nu doar la 24 mai, dar oricând.

Podul prieteniei și Româno-Bulgaria Mare

Podul prieteniei dintre orașul Ruse și Giurgiu (foto: Iavor Micev, Wikipedia)

Ambele țări, separate de Dunare, pierd din cauza lipsei infrastructurii și a consțientizării că drumul înainte este legat de conectarea lor mutuală

Sorin Ionița

Acest articol a fost publicat pe blogul lui Sorin Ionița la 17 decembrie 2016 – 4 zile după ce el a acordat interviu blogului ”Podul prieteniei”. Subtitlul este al blogului ”Podul prieteniei”.

Interviul meu despre rezultatul alegerilor din România, de preluat în presa bulgară. Prietenul Vladimir din Ruse ţine acest blog meritoriu, Podul Prieteniei, unde publică bilingv pe chestiuni româno-bulgare.

O expoziție despre leul ca simbol național al bulgarilor a fost deschisă în București

Sunt arătate copii ale unor documente aratând cum leul e legat cu ideea de statalitate bulgarească – și în Evul Mediu și în timpul Renașterii și al luptelor de eliberare națională (foto: Vladimir Mitev)

Gazdele de la Muzeul Național de Istorie a României și organizatorii bulgari vor să încurajeze cunoașterea mai bună între români și bulgari

Vladimir Mitev

Bulgari care traiesc în București, oameni de cultură din România, diplomați și români care au curiozitate către Bulgaria s-au adunat la 7 noiembrie la Muzeul Național de Istorie a României din București pentru deschiderea expoziției ”Leul – simbolul național al bulgarilor”. Expoziția e parte de la colecția Bibliotecii Populare ”Ivan Vazov” din orașul Plovdiv. Sunt arătate copiile unor documente, care sunt colectate de la Alexander Ghioșev pentru cercetarea lui de doctorat în Academia de Artă Naționala din Bulgaria. Cercetarea lui e focusată pe tema leul ca simbol al bulgarilor. Expoziția deja a fost prezentată în Cehia și Rusia.

În timpul deschiderii Alexander Ghioșev a zis că simbolul prezentat are legaturi cu statul medieval bulgar, cu Renaștarea Bulgară, cu tradția heraldică a Europei și a Balcanilor. ”Leul leagă țara noastră  cu moștenirea comună a Europei”, a subliniat cercetatorul. După părerea lui cărțile sunt nu numai sursa cea mai importantă pentru cercetarea lui, dar și pentru prezervarea și afirmarea identității bulgarești și a sufletului bulgaresc.

Mihai Mălaimare: Suntem singurul teatru din România care face statui vivante

Mihai Mălaimare

Directorul teatrului ”Masca” din București a venit la Ruse,  cu o echipa mare  și cu 37 de statui vivante, care ne-au încântat, în piața centrală a orașului, cu marele lor talent.

Vladimir Mitev

Poze: autorul

Mihai Malaimare s-a  născut la 27 august 1950 în Botoșani. După absolvirea Institutului de Arta Teatrală și Cinematografica ”Ion Luca Caragiale” ca șef de promoție, devine actor în Teatrul Național. A jucat acolo între anii 1973-1990.

În 1981 a beneficiat de o bursă de studii la Școala de teatru ”Jacques Lecoq” din Paris. A predat actorie la IATC, secția actorie, între anii 1984-1989. A predat și în străinatate la Școala de Teatru Pygmalion din Viena (pantomimă) și la Gallaudet University (Washington, SUA), în calitate de profesor invitat (arta și cultura românească).

La 24 mai 1990, Mihai Mălaimare a înființat Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie corporală din România, scrie Agerpres. El este de 26 ani directorul teatrului și regizorul multor spectacole. Teatrul Masca lucrează în două direcții: cea a teatrului de stradă (spectacole cu clovni, commedia dell arte, teatru medieval, statui vivante etc.) și cea a spectacolelor de interior, cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (Gogol, Marquez, Goldoni, Briusov, Borjes).

Bursa de valori București visează să fie dîntre marile

Logo-ul Bursei de valori București (sursă: bvb.ro)

Planurile conducerii sunt să-o dezvolt la status ”piața emergentă”, care va atrage mari capitali. Statul e cerut să deă susținere prin privatizări

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista ”Economică” în numărul din aprilie 2016.

Bursa de valori București (BVB) nu e mare, dacă se compară cu giganți din regiunea. Cea din Varșovia are capitalizare 232,875 miliarde de euro și cifra de afaceri zilnică 233 milioane de euro. BVB poate să se laudă cu doar 29,076 miliarde de euro și trazacțiune zilnice de 7,55 milioane euro. Dar omul ca si bursele sunt atât mari, cât mari sunt visele lor.

Din inceputul anului medii financiare din România discuta intenții BVB să marească clasa sa. Planuri există acum ani de zile, dar apare că sunt din noul actuali în timpurile guvernului eurocomisarului trecut Dacian Cioloș, care a schimbat la vârf socialdemocratul Victor Ponta. În acest moment bursa e clasificată de la Morgan Stanley Capital International ca ”piața frontieră”. Manageri bursei vrea să marească clasa ei la ”piața emergentă”.

Ei crede că asta ar putea da acces la financiare care este 30 ori mai mari, adică fonduri în jur de 1,2-1,5 trilioane dolari. Manageri dă ca exemplu bursei de valori din Qatar, care a primit un status mai înalt la 2 iunie 2014. Așa cifra de afaceri zilnică a crescut de la 16,35 milioane dolari înainte schimbării la 154,4 milioane dolari apoi.

Cea mai mare corupție în România e în sectorul de IT

Alexandru Cioaca (centru) explică cum stau lucrurile cu IT în România, fiind observat cu aprobare de la Emilian Enev (stângă) și Martin Panaiotov (dreaptă) de la Startup Factory            (foto: Vladimir Mitev)

Experți de IT din România și Bulgaria s-a întâlnit în Universitatea din Ruse pentru a sârbători primul an de la inființarea a lui Startup Factory și a discuta

”Folosirea de la metode nestandarte pentru popularizarea online regiunilor transfrontaliere (între România și Bulgaria – nota editorului) e necesar, poate să fie făcut și o sa fie realizat. E chestie de găsirea mijloacelor potrivite pentru comunicare. Trebuie să se folosească drept dizain. Să se găseasca mesajul verbal exact. Produsul așa creat trebuie să fie mic, pentru a putea atrage atenție. Dar realizarea lui trebuie să fie la nivel maximal înalt”, a spus în timpul unui forum a lui Startup Factory profesorul român de științe computerice Alexandru Cioaca.

Pentru primul an de la inființarea NGO-ul din orașul Ruse Startup Factory, organizația bulgară a organizat ”un panel de discuție pentru sectorul de IT și ecosistema entrepreniurală din România și capitală București”. Au fost invitați Alexandru Cioaca (născut în Giurgiu), care e profesor în Universitatea Europei de Sud-Est ”Lumină”, Ștefan Prodan (din Călărași) – fondator companiei VeriTech Solutions, Robert Mergeani (din noul din Giurgiu) – Linux entusiast și expert de securitate și Valer Karamihai – inginer de software și freelancer.

Invitații au împărtășit propria exepriența managerială în startup proiecte. Au discutat și colaborarea transfrontalieră în sfera de tehnologii și temele societale – ca lupta împotriva corupției din România și sufletul antreprenor generăților tănăre romanești.