Mihai Isac: La nivel politic, elitele bulgare și române nu au încredere una în alta

Depinde de oamenii din cele două țări să dezvolte proiecte, care să aducă o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă între ele

Vladimir Mitev

Cea de-a treia parte a interviului cu Mihai Isac se referă la relațiile bulgaro-române și la ceea ce le-ar putea îmbunătăți, având în vedere lipsa de încredere între state și elitele acestora. “Manualele noastre de istorie nu ne învață despre cooperarea noastră de-a lungul timpului”, spune Mihai Isac. El face și o trecere în revistă a specificului relațiilor bulgaro-române – la nivel politic și interpersonal. Potrivit lui Isac, țările noastre se află în prima linie a actualei confruntări geopolitice din regiunea Mării Negre. Iar cine se așteaptă ca NATO să se retragă după încheierea conflictului din Ucraina se înșeală amarnic. 

Continue reading

Bulgaria și România ar trebui să colaboreze pentru a sprijini minoritățile din Republica Moldova

Mihai Isac (sursă: Mihai Isac)

O perspectivă românească asupra provocărilor cu care se confruntă bulgarii și găgăuzii din Basarabia

Vladimir Mitev

Cea de-a doua parte a interviului realizat de Cross-border Talks cu Mihai Isac se concentrează pe perspectiva unui român față de relațiile dintre românofonii și bulgarofonii din Basarabia și mai ales din Republica Moldova. El amintește istoria comunității bulgare și găgăuze din Basarabia și că relația dintre aceștia și românofonii a cunoscut atât momente mai bune, cât și mai puțin bune. Principala problemă a bulgarilor din Republica Moldova nu este atât de mult problema drepturilor, potrivit lui Isac, ci faptul că localitățile locuite de bulgari se depopulează, astfel că după câteva decenii ar putea dispărea. Mihai Isac amintește legătura istorică specifică a bulgarilor din Basarabia cu Rusia și admite că este dificil ca aceasta să sufere o evoluție din mai multe motive. De asemenea, în opinia sa, partidele politice moldovenești nu au oferit alternative bulgarilor și comunității găgăuze. 

În ceea ce privește bulgarii și atitudinea față de unionism, Isac a amintit că partidele cu orientare rusească le oferă promisiuni deșarte de autonomie. “Cred că în viitor Bulgaria și România ar trebui să înceapă să lucreze pentru a ajuta comunitatea bulgară din Moldova”, indiferent dacă va exista sau nu unirea româno-moldovenească. Isac a mai menționat că universitatea bulgară din Taraclia ar fi putut fuziona cu vreo universitate bulgară ori să devină filială, așa cum s-a întâmplat cu unele universități românești și instituții similare din Republica Moldova.

Interviul poate fi ascultat aici cu subtitrări în limba română:

Continue reading

Bulgarii și românii în lumea oglinzilor

“Podul peste Dunăre la Ruse și Giurgiu – dincolo de graniță este o lume în oglindă” (sursa: Iavor Micev)

Uneori, rămășițe ale animozității dintre cele două națiuni plutesc peste podul între ele, dar nevoia de gândire nouă este întotdeauna relevantă

Vladimir Mitev

Existențialiștii de la jumătatea secolului al XX-lea erau adepții ideii că omul este “aruncat” în existență, și că trăiește într-o lume absurdă, în care poate crea sens prin liberul său arbitru și prin alegerea sa. Ca autor al blogului “Podul Prieteniei”, una dintre trăsăturile mele “aruncate” este că sunt răstignit între lumea existenței bulgărești și a celei româneşti. Am acces la ambele spații culturale, vorbesc ambele limbi, sunt activ în ambele țări. 

Acest lucru îmi oferă acces la cunoștințe care sunt unice într-un anumit sens. Văd cum bulgarii și românii au dezvoltat de-a lungul istoriei stereotipuri negative, antipatie sau indiferență, care sunt oarecum misterioase și inexplicabile din punctul de vedere de astăzi, când cele două țări sunt împreună în NATO, în UE și au multe probleme comune. Aflându-mă de ambele părți ale graniței imaginare, nu pot să nu fiu frapat de cât de mult se aseamănă cele două națiuni, inclusiv în ceea ce privește gradul de “creativitate” cu care își umilesc retoric vecinii. Sunt aceștia, la urma urmei, o comunitate ”unită”, dar ”conștientă” de unirea sa care îl tratează pe celălalt ca pe un aspect oprimat al propriei persoane? Vă voi împărtăși câteva povești și vă las pe voi să reflectați.

Continue reading

Micul Paris și legăturile lui cu Bulgaria

Multe ansambluri și soliști bulgari au susținut concerte în splendida sală acustică a Ateneului (foto: Ognean Stamboliev)

“Fraților români, noi am avut întotdeauna cele mai vii simpatii pentru voi. Iar aceste simpatii nu au fost niciodată întunecate de vreo neînțelegere.”

Hristo Botev

Ognean Stamboliev,

Vladimir Mitev

Bucureștiul este numit “Micul Paris” sau “Parisul Europei de Est”. Pe bună dreptate. Acest oraș frumos a fost planificat în mare parte după modelul Parisului, dezvoltat pe baza ideilor marelui arhitect și urbanist francez Georges Eugène Haussmann (1809 – 1891). Are Arcul de Triumf, Ateneul (sala de concerte), clădiri magnifice cu colonade și mansarde, palate, grădini, lacuri – toate opera constructorilor și planificatorilor locali, dar și cu sprijinul autorităților – dinastia Hohenzollernilor români, care au construit mult mai mult, mai frumos și la o scară mai mare decât Coburgii bulgari. Aceştia din urmă nu a lăsat nimic mare, nici măcar la Sofia. 

Continue reading

Daniel Cain: Dintre toate popoarele din regiune, românii şi bulgarii sunt cei mai apropiaţi

Cartea aceasta este editată de Daniel Cain (foto: Editura Humanitas)

Interviu cu un istoric bucureștean, specializat în evoluția relaţiilor româno-bulgare în prima jumătate a secolului XX-lea, despre reconciliere și lucrurile care au provocat divergențe între cele două popoare

Vladimir Mitev

Daniel Cain n. 1972) este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. A studiat la București și la Sofia; este doctor în istorie cu o teză despre relațiile diplomatice româno-bulgare la începutul secolului XX. În prezent, este cadru didactic asociat la Universitatea din Bucureşti, unde ține un curs de istorie a Balcanilor (secolele XIX-XXI). D. Cain este secretar al părţii române în Comisia Mixtă de Istorie româno-bulgară. A scris şi a editat mai multe volume şi studii despre realităţile din Europa de Sud-Est de la începutul secolului trecut.

Continue reading

Kenta Sugai: Limba bulgară este mai bine păstrată în Basarabia

 

kenta_oleg-700x350

Oleg Kosih şi Kenta Sugai (foto: Oleg Kosih)

Interviu cu un filolog şi cercetător al dialectelor limbii bulgare din România şi Basarabia

Oleg Kosih

Dialectul bulgarilor din Basarabia este obiectul studiului lingvistului japonez Kenta Sugai, care a vizitat Republica Moldova în august pentru a-l studia. Înainte de a pleca spre Taraclia, unde urma să facă studii pe teren, Sugai a acordat acest interviu directorului fundaţiei ”Spirit bulgăresc” Oleg Kosih, dornic în a afla mai mult despre studiile filologului.

Acest articol a fost publicat pe 1 septembrie 2019 pe site-ul despre bulgarii din Basarabia Lumina (Svetlina). 

Continue reading

O carte despre locurile ”sfinte” bulgăreşti în afară de Bulgaria a fost lansată în Bucureşti

udbr-700

Preşedintele UDBR Luca Velciov (în mijloc) povesteşte istoria bulgarilor din România. Svetoslav Markov (dreaptă) este autorul cărţii prezentate. În stânga sunt de stânga spre dreaptă jurnalista Mirela Petrescu, preşedintele Federaţiei Comunităţii Bulgare din România Anton Kancev şi Svetlana Karagiova (Agenţia pentru Bulgarii în Străinatate) (foto: Vladimir Mitev)

Blogul ”Podul Prieteniei” a realizat un videoreportaj despre eveniment

Oaspeţi din Sofia, Şumen, Ruse, Bucureşti şi diferite locuri ale României au fost prezenţi la lansarea cărţii ”50 de locuri din istoria bulgără în afară de Bulgaria” la sediul Uniunii Democrate Bulgare din România în capitala română. Cartea povesteşte despre monumente, muzee, placi de comemorare şi alte ”sfinte” locuri, legate de Bulgaria şi de bulgari, care astăzi sunt în afară graniţele ţării. România este prezentă în cartea cu şase obiective – o placa comemorativă dedicată lui Hristo Botev şi ceata lui din Giurgiu, mormântul lui Evlogi şi Hristo Gheorghievi din Bucureşti, placa comemorativă dedicată înfiinţării Academiei Bulgare de Ştiinţe din Brăilă în 1869, placa comemorativă dedicată lui Vasil Levski din comuna actuală Mihăil Kogâlniceanu aproape de lângă Tulcea, biserica bulgărească din Constanţa, muzeul minorităţii bulgare din Dudeştii Vechi, Banat.

Continue reading